Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Încheierea nr. 21/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 21/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 6809/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Încheiere
Ședința publică din data de 21 mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
GREFIER: M. G.
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul C. G., având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, reprezentat prin consilier juridic P. C., cu delegație la fila 12 din dosar, și pârâtul, personal și asistat de avocat M. G., cu împuternicire avocațială la fila 63 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, la data de 15.05.2015, prin serviciul registratură, reclamantul a înaintat la dosar răspunsul la adresa instanței emisă la termenul anterior, după care:
În raport de răspunsul înaintat la dosar de către reclamant, apărătorul pârâtului apreciază că se impune revenirea cu adresă, cu mențiunea de a se depune fișa postului și ordinul de serviciu pentru perioada în care pârâtul a activat ca ofițer de securitate. În ceea ce privește relevanța acestui înscris, arată că dorește să probeze că toate acțiunile întreprinse de pârât, în calitate de ofițer de informații pe profilul specializat cu securitatea contra informațiilor economice, s-au desfășurat fără să lezeze drepturile persoanelor urmărite informativ, precum și faptul că statutul său de ofițer activ nu-i conferea alternativa unei opțiuni personale, fiind obligat să respecte instrucțiunile de serviciu ale ofițerilor ierarhic superiori. Depune la dosar jurisprudență în acest sens.
Reprezentantul reclamantului arată că se opune solicitării apărătorului pârâtului, întrucât, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu există niciun dosar de cadre în ceea ce îl privește pe pârât, ci doar dosarul rețelei pe care a avut-o ca ofițer de securitate.
Curtea respinge cererea apărătorului pârâtului de revenire cu adresă, în vederea comunicării fișei postului și ordinului de serviciu, având în vedere răspunsul comunicat de către CNSAS pprin adresa nr. 766/2015.
Părțile, prin reprezentanți, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
În baza art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată încheiată cercetarea procesului și acordă părților cuvântul în dezbateri, aducând la cunoștință acestora că pronunțarea se va amâna pentru data de 04.06.2015.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii și constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității, susținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008. Arată că pârâtul, având în perioada 1984, 1986-1989 gradele de locotenent major, respectiv căpitan în cadrul I.J. G.-Serviciul 2, a desfășurat activități prin care a încălcat dreptul la viața privată și la liberă exprimare.
Apărătorul pârâtului solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, întrucât, în calitatea sa de ofițer de securitate, pârâtul nu a desfășurat activități prin care să îngrădească drepturile și libertăție fundamentale ale omului. De asemenea, susține că statutul său de ofițer activ nu-i oferea alternativa unei opțiuni personale, ci doar cea a respectării instrucțiunilor de serviciu. Totodată, arată că nu i se poate imputa faptul că în cuprinsul notelor informative se regăseau aspecte care nu aveau legătură cu siguranța economiei naționale, nefiind posibilă cenzurarea acestora. solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată de 1000 lei, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.
Având cuvântul, reclamantul învederează că a activat ca ofițer în cadrul Securității pentru o scurtă perioadă de timp, în anul 1990 renunțând din proprie inițiativă la această funcție. Precizează că, în urma promovării examenelor organizate, a ocupat funcția de director executiv adjunct în cadrul Direcției Sanitar Vetrinară și pentru Siguranța Alimentelor G. pentru o perioadă de 8 ani. Susține că în perioada avută în vedere de reclamant a acționat permanent sub legământ militar, iar statutul său de ofițer activ în obliga la respectarea instrucțiunilor și ordinelor de serviciu.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens în care
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 4 iunie 2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. D. M. G.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința nr. 1557
Ședința publică din data de 4 iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
GREFIER: M. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul C. G., având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității.
La data de 27.05.2015, pârâtul a depus la dosar concluzii scrise.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte din prezența sentință, însă Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele:
- Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 12.11.2014, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C. G., născut la data de 10.08.1950 în G., fiul lui F. și V., domiciliat în G., .. 19, județul G..
În motivare, reclamantul a arătat următoarele aspecte de fapt și de drept:
Verificarea pârâtului a fost declanșată în baza art. 3 lit. f) coroborat cu art. 5 alin. 1 din OUG nr. 24/2008, având în vedere calitatea acestuia de director executiv adjunct în cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentară G..
În urma verificărilor efectuate, direcția de specialitate din cadrul C.N.S.A.S. a constatat că pârâtul a avut gradele de locotenent major (1984, 1986-1988) și căpitan (1989) în cadrul I.J. G.-Serviciul 2. Documentele relevante existente în dosarele de rețea ale surselor din legătura personală a pârâtului sunt următoarele: dosar R_, vol. 1, filele 1-3 și vol. 2, filele 3, 5-5v, 6-6v, 24-24v; dosar R_, vol. 1, filele 1,13,14,15-15v și 16-16v; dosar R_, vol. 1, filele 1-2 și vol. 2, filele 13-13v, 16-16v.
În dosarul R244522, față de scopul deschiderii acestuia, respectiv „de a cunoaște, descoperi cu operativitate faptele sau fenomenele ce ar putea duce la săvârșirea de infracțiuni contra securității statului, a economiei naționale, cât și pentru cunoașterea stării de spirit din cadrul întreprinderii”, a fost recrutată sursa „G.”, pe care a dirijat-o pe lângă CI, ., salariați în cadrul acestei întreprinderi. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a persoanelor mențioinate rezultă din rezoluțiile consemnate de acesta în notele informative preluate de la sursa „G.”, ca ofițer de legătură. Astfel, „numitul CI din cadrul ISCIP G. a mai fost audiat că audiază și colportează în mod tendențios știrile transmise de posturile străine de radio", motiv pentru care a dispus deschiderea unei mape de verificare „în vederea documentării activității sale", instruind sursa „să urmărească în continuare activitatea celui în cauză" (vol. 2, f. 5v). De asemenea, în ceea ce-l privește pe . potrivit cărora acesta „se află în atenția organelor de Securitate pentru audierea și colportarea în mod tendențios a știrilor transmise de posturile străine reacționare, ocazie cu care îndeamnă și pe alți salariați să audieze aceste posturi”, pârâtul a propus „audierea persoanelor față de care a făcut comentariile negative" în scopul „documentării și curmării activității celui în cauză" (vol. 2, f. 6v). Referitor la numitul MS, față de informațiile furnizate de sursa „G.”, pârâtul a decis că „aspectele semnalate de sursă vor fi verificate și prin alte mijloace" și trasează ca sarcini următoarele: „se vor purta discuții cu salariații care au fost de față la afirmațiile numitului M.S.; se vor face verificări complexe și, în funcție de rezultat, se vor întreprinde măsuri (vol. 2, f. 24 v). În ceea ce-l privește pe V.P., din rezoluția pârâtului rezultă că informațiile furnizate de sursa „G.” sunt date „ca urmare a instructajului făcut sursei”, instructaj ce a avut în vedere faptul că „numitul V.P. din cadrul ISCIP G. a fost avertizat la data de 12.06.1989 pentru audierea și comentarea în mod negativ a emisiunilor postului de radio
, apoi se va hotarî” (vol. 2, f. 3).
În ceea ce privește dosarul R242670, a cărui deschidere este motivată de importanța obiectivului - Întreprinderea pentru Industrializarea Cărnii - Abator G., sens în care se urmărea „crearea unei surse informative, capabile să ne informeze continuu asupra desfășurării procesului tehnologic, a respectării normelor sanitar veterinare, precum și pentru urmărirea activității unor salariați din cadrul obiectivului care se află în atenția organelor de Securitate (vol. 1, f. 1), acesta conține documente din analiza cărora rezultă că sursa cooptată a fost anterior urmărită de către pârât prin dosar de urmărire informativă pentru intenții de evaziune si relații neoficiale cu persoane străine. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a lui B.G. pentru intenții de evaziune și relații neoficiale cu persoane străine, anterior recrutării acestuia sub numele conspirativ „I.”, rezultă din rezoluțiile consemnate de acesta pe notele informative preluate de la sursele „P. I.” și „Tony”, respectiv: „numitul B.G. este lucrat prin D.U.I. pentru intenții de evaziune și relații neoficiale cu persoane străine; nota a fost luată pentru identificare și stabilirea comportamentului la locul de muncă" (vol. 1, f. 13); „numitul B.G. este lucrat în D.U.I. pentru intenții de evaziune; nota a fost luată în vederea stabilirii comportamentului și discuțiilor ce le face la noul loc de muncă", pârâtul trasând în continuare ca sarcină sursei Tony „să semnaleze aspecte nou apărute în comportamentul sus-numitului” (vol. 1, f. 14); „numitul B.G. din cadrul I.I.C G. se află în atenția organelor de Securitate, lucrat prin D.U.I. pentru relații neoficiale cu cetățeni străini și intenții de evaziune, știut că are rude în străinătate", pârâtul instruind în continuare sursa Tony „să urmărească în continuare activitatea sus-numitului, iar aspectele deosebite să ne fie relatate (vol. 1, f. 15-15v); „numitul B.G., medic veterinar în cadrul I.S.V. Abator G. este lucrat în D.U.I. pentru intenții de evaziune, având o soră fugară în Elveția", pârâtul precizând în continuare că „materialul informativ a fost obținut conform instructajului făcut sursei pentru verificarea obiectivului privind atragerea la colaborare", pentru ca în finalul rezoluției sale să traseze ca sarcină sursei P. I. „sa urmărească în continuare comportamentul și comentariile făcute de sus-numitul (vol. 1, f. 16-16v).
Scopul deschiderii dosarului R242669 este identic cu cel consemnat în dosarul R242670, pentru îndeplinirea căruia pârâtul a considerat oportun să recruteze și sursa „P. I.", pe care a dirijat-o pe lângă M.N. și M.S., salariați în cadrul obiectivului supravegheat informativ. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a persoanelor menționate rezultă din rezoluțiile consemnate de acesta în notele informative preluate de la sursa „P. I.", ca ofițer de legătură. Astfel, „numita M.N., inginer cu producția în cadrul I.N.C. G., este în S.I. (supraveghere informativă) pentru întreținerea de relații neoficiale cu cetățeni străini”, pârâtul precizând în continuare că „materialul informativ a fost furnizat ca urmare a instructajului făcut sursei, pentru ca în finalul rezoluției sale să traseze ca sarcină sursei P. I. „să urmărească activitatea și comportamentul numitei până la pensionare" (vol. 2, f. 13). În ceea ce-l privește pe M.S., din informațiile gestionate de pârât rezultă că acesta „după ieșirea din penitenciar, a fost angajat la I.S.C.I.P. G. ca mamoș de noapte, iar în prezent își desfășoară activitatea în I.N.C. G.", situație de fapt care, alături de informațiile furnizate de sursa „P. I.", îl determină pe pârât să instruiască în continuare sursa „să semnaleze activitatea și comentariile sus-numitului la noul loc de muncă" (vol. 2, f. 16v).
Reclamantul a susținut că, prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor și prin aplicarea unor măsuri cum sunt cele anterior citate, pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a celui urmărit. Prin urmare, derularea unor astfel de măsuri presupunea implicarea ofițerului în obținerea informațiilor primite. Nu prezintă relevanță dacă informațiile au fost obținute prin presiuni sau prin mijloace mai puțin violente. Important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată și, implicit, în acest caz a dreptului la libera exprimare.
De asemenea, reclamantul a menționat că legiuitorul nu condiționează reținerea calității de lucrător al Securității de existența unei pluralități de acte abuzive, iar practica judecătorească a statuat că încălcarea unor drepturi, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, nu presupune obligatoriu existența unor măsuri dure luate împotriva celor urmăriți. A mai arătat că, din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care, respectând instrucțiunile, ar fi instrumentat un dosar, încălcând pe motive politice drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată și de normele internaționale la care România era parte, se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008.
În drept, reclamantul a invocat art. 2 lit. a), art. 3 lit. f), art. 8 lit. a) și art. 11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008, art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin hotărârea nr. 2/2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (filele 13-54).
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
- Întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 10.12.2014 (filele 58-62), pârâtul a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, ce a fost respinsă de Curte ca neîntemeiată prin încheierea de ședință din data de 19.02.2015 (filele 78-79).
În subsidiar, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, întrucât, în calitatea sa de ofițer de securitate, nu a desfășurat activități prin care să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului. A menționat că și-a defășurat activitatea în cadrul Serviciul 2, care avea ca scop securitatea statului contra informațiilor economice, fiind de notorietate faptul că persoanele care au activat în cadrul Serviciului 1 erau cele care desfășurau activități prin care îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
A susținut că pregătirea persoanelor care urmau să-i comunice informații era în sensul de a cunoaște faptele sau fenomenele ce ar putea duce la infracțiuni contra economiei naționale. A precizat că era obligat să culeagă informațiile primite. Faptul că în notele informative apar și alte aspecte care aparent nu aveau legătura cu siguranța economiei naționale nu-i poate fi imputat, deoarece nu avea posibilitatea de a cenzura și de a refuza primirea notelor informative, întrucât, în caz contrar, ar fi riscat să nu mai primească nicio informație în legătură cu siguranța economiei naționale. Era normal să-și ia măsurile necesare ca, în cazul în care cineva din sectorul de activitate în care își desfășura activitatea intenționa să părăsească țara, acest lucru să nu ducă la prejudicierea economiei naționale, prin transmiterea unor informații secrete. Pârâtul a mai învederat că din rezoluțiile sale se poate observa cu ușurință că nu a solicitat niciodată aplicarea vreunei sancțiuni celor observați, astfel că activitatea sa nu a produs nicio consecință în privința celor observați.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 201 din Codul de procedură civilă.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 29.12.2014 (filele 65-69), reclamantul a solicitat respingerea excepției de inadmisibilitate ca nefondată, iar în ceea ce privește fondul a reiterat o parte din argumentele invocate prin acțiunea introductivă.
În drept, reclamantul a invocat art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
3. Soluția instanței.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, motiv pentru care prezenta acțiune urmează a fi admisă, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG nr. 24/2008 rezultă că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășirii nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care în prezent candidează pentru sau ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situația de a fi garanții Constituției și ai democrației) ori dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității.
Sub aspectul care interesează în cauză, Curtea reține că OUG nr. 24/2008 urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate sau care au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ respectiv, prin consemnarea publică (publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul C.N.S.A.S.) a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art. 3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței învestite cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau, după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații, de a aplica pedepse și de a le individualiza, nerealizând o justiție retributivă, ci doar de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului C.N.S.A.S. și a probelor administrate de pârât, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite prin jurisprudența Cu.E.D.O, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate (a se vedea hotărârea de M. Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Cu alte cuvinte, prin reglementarea prevăzută de OUG nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în fiecare caz în parte (în același sens pronunțându-se și Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 530/09.04.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 430/24.06.2009).
Analizând întrunirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 în cazul pârâtului, Curtea constată că lucrătorul Securității a fost definit de legiuitor ca fiind „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv de ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Prima condiție prevăzută de textul legal („persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989”)este îndeplinită în cauză, în contextul în care pârâtul, în perioada 1984, 1986-1989, a avut gradele de locotenent major, respectiv căpitan în cadrul Inspectoratului județean G.-Serviciul 2.
Și cea de-a doua condiție legală („în calitatea menționată la punctul 1, persoana să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”) este îndeplinită în cauză, în contextul în care măsurile întreprinse sau încuviințate de pârât au încălcat dreptul la la viață privată și la libera exprimare.
Astfel, Curtea se va raporta la informațiile cuprinse în documentele relevante existente în dosarele de rețea ale surselor din legătura personală a pârâtului, și anume dosarul R_, vol. 1, filele 1-3 și vol. 2, filele 3, 5-5v, 6-6v, 24-24v, dosarul R_, vol. 1, filele 1,13,14,15-15v și 16-16v și dosarul R_, vol. 1, filele 1-2 și vol. 2, filele 13-13v, 16-16v.
În ceea ce privește dosarul R244522, deschidis cu scopul „de a cunoaște, descoperi cu operativitate faptele sau fenomenele ce ar putea duce la săvârșirea de infracțiuni contra securității statului, a economiei naționale, cât și pentru cunoașterea stării de spirit din cadrul întreprinderii”, Curtea constată că a fost recrutată sursa „G.”, pe care pârâtul a dirijat-o pe lângă C.I., B.D., M.S. și V.P., salariați în cadrul întreprinderii. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a acestor persoane rezultă din rezoluțiile consemnate de acesta în notele informative preluate de la sursa „G.”. Astfel, „numitul C.I. din cadrul I.S.C.I.P. G. a mai fost audiat că audiază și colportează în mod tendențios știrile transmise de posturile străine de radio", motiv pentru care pârâtul a dispus deschiderea unei mape de verificare „în vederea documentării activității sale", instruind sursa „să urmărească în continuare activitatea celui în cauză" (vol. 2, fila 5 verso). De asemenea, în ceea ce-l privește pe B.D., față de informațiile potrivit cărora acesta „se află în atenția organelor de Securitate pentru audierea și colportarea în mod tendențios a știrilor transmise de posturile străine reacționare, ocazie cu care îndeamnă și pe alți salariați să audieze aceste posturi”, pârâtul a propus „audierea persoanelor față de care a făcut comentariile negative", în scopul „documentării și curmării activității celui în cauză" (vol. 2, fila 6 verso). Referitor la numitul M.S., pârâtul a decis că „aspectele semnalate de sursă vor fi verificate și prin alte mijloace" și a trasat ca sarcini următoarele: „se vor purta discuții cu salariații care au fost de față la afirmațiile numitului M.S.; se vor face verificări complexe și, în funcție de rezultat, se vor întreprinde măsuri (vol. 2, fila 24 verso). În ceea ce-l privește pe V.P., din rezoluția pârâtului rezultă că informațiile furnizate de sursa „G.” sunt date „ca urmare a instructajului făcut sursei”, instructaj ce a avut în vedere faptul că „numitul V.P. din cadrul I.S.C.I.P. G. a fost avertizat la data de 12.06.1989 pentru audierea și comentarea în mod negativ a emisiunilor postului de radio Vocea Americii referitor la realitățile politice din țara noastră", în continuare acesta trasând drept sarcină că „cel în cauză va fi ținut în observație și prin sursa P., apoi se va hotarî” (vol. 2, fila 3).
În ceea ce privește dosarul R242670, a cărui deschidere este motivată de importanța obiectivului Întreprinderea pentru Industrializarea Cărnii Abator G., sens în care se urmărea „crearea unei surse informative, capabile să ne informeze continuu asupra desfășurării procesului tehnologic, a respectării normelor sanitar veterinare, precum și pentru urmărirea activității unor salariați din cadrul obiectivului care se află în atenția organelor de Securitate (vol. 1, fila 1), acesta conține documente din analiza cărora rezultă că sursa cooptată a fost anterior urmărită de către pârât prin dosar de urmărire informativă pentru intenții de evaziune și relații neoficiale cu persoane străine. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a lui B.G., anterior recrutării acestuia sub numele conspirativ „I.”, rezultă din rezoluțiile consemnate pe notele informative preluate de la sursele „P. I.” și „Tony”, respectiv: „numitul B.G. este lucrat prin D.U.I. pentru intenții de evaziune și relații neoficiale cu persoane străine; nota a fost luată pentru identificare și stabilirea comportamentului la locul de muncă" (vol. 1, fila 13); „numitul B.G. este lucrat în D.U.I. pentru intenții de evaziune; nota a fost luată în vederea stabilirii comportamentului și discuțiilor ce le face la noul loc de muncă", pârâtul trasând ca sarcină sursei Tony „să semnaleze aspecte nou apărute în comportamentul sus-numitului” (vol. 1, fila 14); „numitul B.G. din cadrul I.I.C G. se află în atenția organelor de Securitate, lucrat prin D.U.I. pentru relații neoficiale cu cetățeni străini și intenții de evaziune, știut că are rude în străinătate", pârâtul instruind sursa Tony „să urmărească în continuare activitatea sus-numitului, iar aspectele deosebite să ne fie relatate (vol. 1, file 15-15 verso); „numitul B.G., medic veterinar în cadrul I.S.V. Abator G., este lucrat în D.U.I. pentru intenții de evaziune, având o soră fugară în Elveția", pârâtul precizând că „materialul informativ a fost obținut conform instructajului făcut sursei pentru verificarea obiectivului privind atragerea la colaborare", pentru ca, în finalul rezoluției sale, să traseze ca sarcină sursei „să urmărească în continuare comportamentul și comentariile făcute de sus-numitul (vol. 1, filele 16-16 verso).
În ceea ce privește dosarul R242669, deschis pentru aceleași rațiuni ca dosarul R242670, Curtea constată că pârâtul a recrutat sursa „P. I.", pe care a dirijat-o pe lângă M.N. și M.S., salariați în cadrul obiectivului supravegheat informativ. Participarea pârâtului la acțiunea de urmărire informativă a acestor persoane rezultă din rezoluțiile consemnate de acesta în notele informative preluate de la sursa „P. I.". Astfel, „numita M.N., inginer cu producția în cadrul I.N.C. G., este în S.I. (supraveghere informativă) pentru întreținerea de relații neoficiale cu cetățeni străini”, pârâtul precizând în continuare că „materialul informativ a fost furnizat ca urmare a instructajului făcut sursei”, pentru ca în finalul rezoluției sale să traseze ca sarcină sursei P. I. „să urmărească activitatea și comportamentul numitei până la pensionare" (vol. 2, fila 13). În ceea ce-l privește pe M.S., din informațiile gestionate de pârât rezultă că acesta „după ieșirea din penitenciar, a fost angajat la I.S.C.I.P. G. ca mamoș de noapte, iar în prezent își desfășoară activitatea în I.N.C. G.", situație de fapt care, alături de informațiile furnizate de sursa „P. I.", îl determină pe pârât să instruiască sursa „să semnaleze activitatea și comentariile sus-numitului la noul loc de muncă" (vol. 2, fila 16 verso).
Prin raportare la aceste înscrisuri, contrar celor susținute prin întâmpinare, Curtea constată că măsurile dispuse de către pârât au avut ca obiectiv inclusiv aspecte din viața privată a celor urmăriți, poziția acestora față de politica partidului comunist și a orânduirii sociale din țara noastră, opiniile și afirmațiile cu caracter politic, relațiile cu cetățeni străini sau cu cei români plecați din țară, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranța națională sau prevenirea săvârșirii unor infracțiuni contra statului și a economiei naționale.
Curtea constată că, prin măsurile dispuse, pârâtul a desfășurat activități specifice mecanismului de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți și a realizat o încălcare nelegitimă și disproporționată a dreptului la viață privată și a libertății de exprimare. Contrar susținerilor pârâtului, estre evident că prin aceste acțiuni s-au îngrădit drepturi și libertăți fundamental ale omului, fără a se urmări un scop legitim și fără a se păstra un raport just de proporționalitate.
Curtea subliniază că nu pot fi primite susținerile pârâtului din întâmpinare, întrucât din punctul de vedere al legiuitorului este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Cu alte cuvinte, un angajat al Securității care, respectând instrucțiunile și ordinele superiorilor din acea vreme, a instrumentat un dosar, încălcând pe motive politice drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stipulate de Constituția de la acea dată și de pactele internaționale la care România era parte, se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
În consecință, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, fiind îndeplinite ambele cerințe prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sectorul 1, în contradictoriu cu pârâtul C. G., născut la data de 10.08.1950 în G., fiul lui F. și V., cu domiciliul în G., .. 19, ..
Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 iunie 2015.
Judecător Grefier
D. D. M. G. M.
Red/thred. DDM/ 4 ex/ 26.06.2015.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1810/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1502/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
