Anulare act administrativ. Sentința nr. 2955/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2955/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 2955/2015
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2955
Ședința publică de la 11 noiembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta S.C. F. P. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 21 octombrie 2015, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 28 octombrie 2015, 4 noiembrie 2015, și apoi la 11 noiembrie 2015, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
La data de 9.07.2015 sub nr._ s-a înregistrat cererea reclamantei S.C. F. P. S.R.L. prin care a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/25.05.2015 încheiat de AFIR, a deciziei nr._/26.06.2015 de soluționare a contestației.
In fapt, reclamanta a arătat că la data de 08.12.2009, subscrisa am depus la OJPDRP G. cererea de finanțare nr. F312M_ având ca obiect „Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală din zona localității Hodivoaia, Județul G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii .". Finanțarea se referea la dotarea societății cu utilaje.
A fost declarată eligibilă cererea de finanțare, a fost încheiat contractul de finanțare și a fost aprobată cerea de plată.
La circa 2 ani de la data implementării, APDRP a inițiat un control ex-post, nefiind identificat nicun aspect care să conducă la constatarea condițiilor artificiale care să atragă pierderea eligibilității.
Ulerior, în urma unei sesizări, despre care reclamanta afirmă că ar fi un fals grosolan, a fost inițiat un nou control ex-post.
Reclamanta a învederat că nu a fost efectuată o cercetare la fața locului pentru a se verfica respectarea obiectivelor Măsurii 312, fiindu-i transmis un proiect de proces verbal fără a i se da posibilitatea să-și formuleze apărări și să ofere explicații.
A formulat un punct de vedere, iar apoi contestație împotriva procesului verbal atacat, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr._/2015.
Consideră netemeinică și nelegală aplicarea sancțiunii constând în obligația de restituire a sumei de_,50 lei.
Referitor la Norma Directoare pentru auditori nr. 22, considera că aceasta nu reprezintă un instrument care se aplică absolut, astfel că față de hotărârea CJUE din cauza C-434/12 este necesară realizarea unui examen complex, de natură a identifica existența unor aspecte obiective și subiective care justifică încadrarea activităților ale în aria celor ce caracterizează condițiile artificiale. Suplimentar, după cum însăși intimata admite prin aprecierile sale din Decizie, Norma 22 nu este un act normativ ca să beneficieze de autoritatea acestuia și nici nu exista la momentul încheierii raportului juridic. Contractul de Finanțare, astfel încât recomandările sale cu privire la „nereguli" să aibă aplicabilitate.
A mai considerat că pârâta nu a efectuat un examen obiectiv și subiectiv al situației de fapt și sunt netemeinice susținerile că ar fi creat condiții artificiale.
In opinia reclamantei condițiile artificiale trebuie să existe la un anumit moment, respectiv depunerea cererii de finanțare, semnarea contractului, sau cel mult la aprobarea cererii de plată.
Situatiile avute în vedere de AFIR vizează momentul depunerii cererii de finanțare, pentru că atunci au fost înființate cele două societăți prin care SERBEL IMPORT EXPORT intenționa eludarea dispozițiilor legale, însă la acel moment nu mai existau alte cereri de finanțare pentru niciuna dintre cele trei societăți, relația cu SERBEL IMPORT EXPORT a fost relevată în memorial justificativ.
A mai învederată că nu a beneficiat de suprafinanțare nerambursabilă din alte programe și nici de alte finanțări nerambursabile.
Nu există relație de rudenie (fiu / tată) între reprezentantul legal al F. P. SRL si asociatul majoritar si administratorul SERBEL IMPORT EXPORT SRL.
SERBEL IMPORT EXPORT SRL nu i-a acordat creditare, ci doar a girat, operțiunea nefiind ocultă.
Societatea indicată în precedent este beneficiarul serviciilor sale, dar prețul la care aceasta a beneficiat de servicii este mai mare decât prețul practicat în relațiile cu terții.
A mai susținut că respectiva societate avea o situație economica bună ce îi permitera dobândirea în nume propriu a utilajelor.
A plătit serviciile la un preț mai mare decât cel care ar fi fost acordat pentru achiziționarea utilajelor și folosirea propriei forțe de muncă.
A avut un număr superior de salariați decât cei pentru care s-a angajat prin proiect să le înființeze, dar pârâta nu a luat în considerare explicațiile sale, trăgând concluzii eronate cu privire la prestarea de muncă de către unii dintre salariații săi pentru . și SERBEL IMPORT EXPORT.
In acest sens a învederat că timpul de muncă cumulat nu depășea norma maximă legală, pentru unele funcții nu era necesară o normă de lucru de 8 ore, între bazele de date de la nivel central și cele de la nivel local există neconcordanțe pe care le-a adus la cunoștința pârâtei.
SERBEL IMPORT EXPORT a fost indicată de la depunerea cererii de finanțare ca potențial beneficiar al serviciilor, astfel că nu i se poate reproșa că a ascuns acest fapt, ori ca aspectul reprezintă un indiciu privind existența condițiilor artificiale.
Această societate nu a aplicat pentru finanțarea prin programul FEADR, măsura 121 ori pentru măsura 312, anterior formulării cererii de finanțare pentru că nu a fost interesată, supozițiile echipei de control conform cu care aceasta a fost implicată și a stat în spatele organizării condițiilor artificiale reprezentând numai un scenariu absurd creat în biroul inspectorilor AFIR, în care domnul EL KHALIL Esber, ca asociat majoritar si administrator al SERBEL IMPORT EXPORT SRL crea două firme care-i prestau servicii cu niște costuri mai mari decât cele pe care le-ar fi suportat dacă își cumpăra echipamentele (în valoare de circa 1.070.000 lei) și își folosea proprii angajați.
Astfel, a concluzionat că AFIR nu a dovedit nici cea de a doua ipoteză avută în vedere de Norma 22, aceea conform cu care SERBEL IMPORT EXPORT, respinsă la finanțarea nerambursabilă printr-una din măsurile 121 ori 312 a înființat, prin intermediul unui alt conațional, cetățean libanez, societatea F. P. SRL, ca prin această din urmă societate să beneficieze, pe o cale ocolită, nu de fonduri ci de servicii oferite prin achiziționarea de către un terț de utilaje și echipamente cu fonduri din partea UE prin programul FEADR.
Si-a respectat obligațiile asumate prin Contractul de Finanțare, achiziționând echipamente, păstrând proprietatea asupra acestora, prestând serviciile de specialitate și angajând personal mai mult decât s-a obligat prin proiect.
Prin constituirea F. P. SRL nu s-au creat nici condiții artificiale și nici vreun avantaj vreuneia din cele trei firme implicate (F. P. și societățile SHADY PRESS și SERBEL IMPORT EXPORT), acestea fiind subiecte distincte de taxe și impozite, obținând profit din activitate și plătind taxe și impozite consistente.
Nu este corectă nici critica AFIR referitoare la încălcarea schemei de minimis, neexistând mai multe cereri de finanțare din partea sa.
Pârâta nu a răspuns la toate susținerile sale din punctul de vedere exprimat, ci doar selectiv.
A invocat și sesizarea de fals cu privire la sesizarea numitului Storobăeanu D..
Nu se poate reține crearea de condiții artificiale.
Au fost aplicate acte normative noi la acte juridice încheiate sub imperiul legii vechi, fiind încălcat principiu neretroactivității legii.
Astfel, a reținut ca nici OUG nr. 66/2011, nici Regulamentul (UE) nr. 65/2011 nu erau publicate la momentul depunerii cererii de finațare, verficiarea eligibilității proiectului, depunerea și aprobarea cererii de plată.
Nu contestă faptul că acest norme se aplică imediat, însa trebuie făcut un examen riguros.
Constatările echipei de control sunt superficiale, societățile nu au acționat în convență în vederea creării de condiții artificiale pentru obținerea ajutorului financiar nerambursabil.
Modul în care ulterior și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract lipsește de substanță criticile pârâtei.
A mai învederat că își achită la timp și integral obligațiile către bugetul de stat.
Referitor la sesizarea numitului Storobăneanu a susținut că aceasta reprezintă un fals față de faptul că relația de munca a acestei persoane cu SERBEL IMPORT EXPORT a încetat în iunie 2009, cu mult timp înaintea înființării reclamantei, susnumitul nu putea să cunoască aspectele menționate în sesizare întrucât avea funcția de șofer.
AFIR nu a dorit să lămurească aspectele privind sesizarea deși susnumitul precizase că nu a fost cel ce a scris sesizarea.
Jurisprudența comunitară (hotărârea preliminară C.J.U.E. în cauza C-434/12 Slancheva) a demonstrat că regulamentele comunitare 2988/1995, 1975/2006 și 65/2011 nu cuprind o definiție a noțiunii de „condiții artificiale", acestea trebuind cercetate de instanța investită cu o cerere în anulare, din perspectiva unor criterii obiective și subiective.
In ce privește primul aspect, al criteriilor obiective, trebuie cercetat dacă într-adevăr a creat, direct sau indirect, condiții artificiale pentru obținerea ajutorului nerambursabil, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR să nu poată fi atinsă.
Cu privire la caracterul subiectiv, respectiv urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plăți a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor a arătat că între reclamantă și SERBEL IMPORT EXPORT SRL nu există relații de subordonare ori dependență; chiar și în situația în care s-ar accepta teza pârâtei și s-ar reține situația unei conivențe între ea și firmele menționate, o atare împrejurare nu reprezintă, prin sine însuși, un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, ci doar în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de Regulamentul UE nr. 1698/2005.
Nu în ultimul rând, este de remarcat și faptul că situația care a generat pârâtei impresia de creare a condițiilor artificiale, a existat atât la momentul declarării ca eligibil a proiectului, cât și la data aprobării cererii de plată ori la data controlului ex-post din 2011, chiar pârâta fiind cea care a atestat, în toate aceste ocazii, îndeplinirea condițiilor legale.
Reclamanta a mai invocat și faptul că ar fi incidente dispozițiile art. 5 al. 3 din Regulamentul UE nr. 65/2011 potrivit cărora „ obligația de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente și eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil".
In final a susținut că prin actul atacat i se aduce un prejudiciu.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile 2, 8, 14, 15, din L.554/2004, Contractul de Finanțare, art. 4 alin. 8, art. 5 alin.3 din Regulamentul UE nr. 65/2011, art. 52 lit.a) pct. ii) din Regulamentul UE nr. 1698/2005, art. 2 alin.l lit.a), 3 alin.l și 2, art,6, art.21 alin.21 din OUG 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevederile din Regulamentele UE și din OUG 66/2011 fiind indicate numai pentru a se sublinia neîndeplinirea condițiilor care atrag rambursarea finanțării.
În dovedirea cererii sale, reclamanta a depus actele atacate și proiectul procesului verbal, contract de finanțare, contestația, cereri de plată, adrese, contracte de credit și de prestări servicii.
La 4.08.2015 pârâta AFIR a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neintemeiată.
Reclamanta a depus raspuns la întâmpinare la 22.09.2015.
La termenul din 21.10.2015 reclamanta a depus practică judiciară, iar la 27.10.2015, concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține că acțiunea reclamantei, este neîntemeiată, pentru următoarele considerente.
La data de 22.05.2015 a fost emis procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr._/25.05.2015 privind proiectul „Crearea și diversificarea serviciilor petru populația rurală din zona localității Hodivoaia, jud. G., prin dotarea cu utilaje și echipamente agricole a microîntreprinderii .”.
Prin acest proces verbal s-a stabilit o creanță bugetară în cuantum de_,50 lei constatându-se că reclamanta a fost creată în mod artificial, în vederea achiziționării de utilaje și echipamente care să susțină activitatea desfășurată de . SRL.
Faptul că inițial, la momentul verificării cererii de finanțare și ulterior, la momentul efectuării plăților nu s-a sesizat faptul că au fost create condiții artificiale în scopul obținerii necuvenite a finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312 pentru achiziția de utilaje de către reclamantă nu are relevanță față de faptul că, în chiar contractul de finanțare la art. 16 anexa I, s-a prevăzut că în cazul unei nereguli benefeciarul trebuie să restituite integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea autorității contractante, și că neregulile pot fi constatate pe perioada de monitorizare a proiectului (art. 8 anexa I).
Procesul verbal contestat a fost întemeiat pe dispozițiile art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 65/2011.
Prin hotararea CJUE în cauza Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond „Zemedelie" Razplashtatelna agentsia (directorul executiv al Fondului de Stat pentru Agricultură - Agenția de plăți, in continuare DFZ-RA) înregistrata pe rolul Curții sub nr. C 434/12 s-a statuat că "1) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. In această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.
Prin urmare pentru a se constată faptul că au fost create condiții artificiale pentru obținerea unor plăți, a unui avantaj, este necesară o analiză amplă, inclusiv asupra unor evenimente și documente ulterioare depunerii și analizării cererii de finanțare, ori verificării cererilor de plată.
In acest context este fără relevanță existența unor contracte anterioare, a faptului că anumite aspecte erau cunoscute încă de la momentul depunerii cererii de finanțare, la cel al evaluării proiectului și aprobării cererii de finanțare ori la data depunerii cererii de plată sau aprobării ei.
Referitor la încălcarea dreptului la apărare se constată că procedura emiterii actului administrativ atacat nu este o procedură de judecată și nici măcar una administrativ jurisdicțională pentru a se reține ca aspect de nelegalitate o astfel de încălcare.
Mai mult reclamanta vorbește despre emiterea proiectului la procesul verbal atacat cu nerespectarea dreptului la apărare, ori cu atât mai puțin se poate reține acest fapt ca motiv de nulitate a actului administrativ și a deciziei de soluționare a contestației.
Nici faptul că în decizie nu au fost analizate și înlăturate toate susținerile reclamantei nu este motiv de nulitate a deciziei, cu atât mai mult cât decizia este practic echivalentul răspunsului la o plângere prealabilă, astfel încât și în cazul lipsei răspunsului, actul adminstrativ atacat, procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr._/25.05.2015, nu poate fi anulat pentru considerente ulterioare emiterii lui.
In altă ordine de idei se constată că în decizia atacată, de soluționare a contestației la paginile 6-9 pârâta a răspuns principalelor susțineri ale reclamantei din contestația sa.
Referitor la Norma Directoare pentru Auditori nr. 22, se reține că pârâta nu și-a întemeiat în drept actul administrativ pe această normă și chiar dacă ar fi făcut acest lucru oricum norma respectivă nu a fost singurul temei juridic al actelor contestate.
Astfel la cap. 7 Temeiul de drept, din procesul verbal contestat, au fost inserate mai multe Regulamente CE ( 2988/1995, 1698/2005, 1975/2006) și contractul de finanțare cu anexele sale, precum și OUG nr. 66/2011 și art. 4 al. 8 din Regulamentul CE nr. 65/2011.
De asemenea s-a făcut trimitere și la Fișa tehnică a Măsurii nr. 312.
Referitor la OUG nr. 66/2011 aceasta se aplică în privința procedurii de control, ori controlul fiind efectuat după . acestui act normativ, în mod corect a fost invocat și acesta ca temei juridic al actului atacat.
Prin urmare nu se poate reține aplicarea retroactivă a unor acte normative.
Revenind la norma mai sus invocată, aceasta este un instrument de lucru pentru organele de control, un ghid pentru activitatea acestora, nefiind necesar așadar ca acesta să fi fost în vigoare la momentul depunerii cererii de finanțare ori a încheierii contractului de finanțare sau al aprobării cererii de plată.
Contrar susținerilor reclamantei pârâta a realizat un exemen complet al situației de fapt și de drept și a concluzionat corect că au fost create condiții artificiale.
Referitor la momentul la care trebuie să existe condițiile artificiale, se reține că întradevăr aceste condiții trebuie să existe la momentul cererii de finanțare ori acela al semnării contractului, însă reclamanta face confuzie între momentul în care au fost create condițiile artificiale și momentul la care s-a dovedit existența lor.
Tocmai pentru faptul că punerea în aplicare a prevederilor art. 4 al. 8 din Regulamentul UE nr. 65/2011 necesită prezența atât a unui element obiectiv cât și a unuia subiectiv (conform jurisprudenței CJUE invocată de reclamantă în cauza C-434/12 – Slancheva sila EOOD impotriva IDD-ZRA) pârâta nu avea cum să constate la momentul evaluarii proiectelor și incheierii contractelor de finanțare că reclamanta și o altă societate au fost constituite în mod formal și doar cu scopul de a sprijini activitatea desfasurata de ..
Elementul subiectiv a fost reliefat și dovedit tocmai prin modul de desfășurare ulterioară a activității reclamantei, care a avut relații contractuale și a prestat servicii în proporție de circa 95 % către ..
Acest aspect nu a fost contestat de reclamantă și cu atât mai puțin nu a fost dovedit faptul că reținerea pârâtei ar fi fost eronată și că reclamanta ar fi prestat servicii către terți într-o proporție semnificativ mai mare, fapt ce ar fi demonstrat autonomia sa față de societatea sus indicată și lipsa oricărei legături cu acea societate.
Față de cele reținute în actul contestat nu are relevanță dacă reclamanta a beneficiat de alte finanțări nerambursabile, ori dacă a beneficiat de o suprafinanțare nerambursabilă.
Nu numai relațiile de rudenie pot dovedi existența elementului subiectiv ci și legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare unite cu indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între persoanele care au legături de această natură.
In speță între reclamantă și . au existat și legături juridice și economice (a se vedea contractele încheiate cu privire la sediu, garanții pentru credite, contracte de prestări servicii).
Nu are relevanță că societatea sus indicată nu i-a acordat credit reclamantei pentru a se stabili o legătură cu aceasta, fiind suficient faptul că aceasta a garantat creditul obținut de reclamantă. Acesta este doar unul din elementele care duce la concluzia existenței legăturilor dintre cele două societăți și mai departe la indicii privind existența unei coordonări deliberate cu aceasta.
Reclamanta a subliniat în mai multe rânduri faptul că societatea SERBEL IMPORT EXPORT și-ar fi putut achiziționa utilajele cu sumele plătite reclamantei pentru servicii, însă acest aspect nu prezintă relevanță deoarece finanțarea primită de reclamantă era nerambursabilă, iar prețul serviciilor a fost achitat pe măsura prestării serviciilor, neatrăgând un efort financiar deosebit din partea societății beneficiare a serviciilor, cum ar fi fost în cazul achiziționării utilajelor din fonduri proprii.
Referitor la personalul angajat atât la reclamantă cât și la societatea sus indicată, se constată că acest fapt demonstrează legătura ce există între cele două societăți, 5 persoane ocupând aceleași funcții în cadrul ambelor societăți și numai în privința contabilului s-ar putea aprecia că nu este necesară o normă întreagă de muncă.
Reclamanta nu a dovedit că ceilalți angajați ar avea norme parțiale de lucru, și, în acest caz, ar însemna că persoanele în cauză au o activitate de 16 ore pe zi, ceea ce contravine dispozitiilor codului muncii și nu poate fi accepta prin prisma efectelor pe care le-ar avea asupra persoanelor respective un astfel de program de lucru.
In lipsa unor contracte prin care să se stabilească exact intervalul orar ori modul în care este prestată activitatea de cei cinci angajați rezultă că între cele două societăți angajatoare exista o înțelegere cel puțin în ceea ce privește prestarea muncii de acești angajați, sau aceștia nu prestează în mod efectiv activitate pentru societatea reclamantă, fiind vorba despre contracte fictive, care să demonstreze că reclamanta a îndeplinit obligația asumată prin cererea de finanțare și contractul de finanțare cu privire la numărul de angajați.
Un aspect relevant în privința aprecierii existenței unor indicii privind existența unei coordonări deliberate între cele două societăți este și faptul că numitul El Khalil Charbel, membru al familiei El Khalil a exercitat funcția de director comercial atât la reclamantă, cât și la Serbel Import Export, iar numitul El Khalil Fadi pe cea de director general adjunct în cadrul ultimei societăți și pe cea de muncitor necalificat în agricultură în cadrul reclamantei.
Prin urmare este greu de presupus ca o persoană care exercită calitatea de director într-o societate să presteze activitate necalificată în agricultură în favoarea altei societăți (filele 110 și 166 din dosar), să primească un salariu de la reclamantă apropiat cu cel al directorului general, deși la reclamantă a fost angajat ca și personal necalificat, iar numele acestuia să fie apropiat de denumirea societății reclamante.
Motivul pentru care s-a recurs la înființarea a două societăți nu este acela că SERBEL IMPORT EXPORT SRL ar fi beneficiat anterior de finanțare pe masura 121 ori pe masura 312, aspect nereținut în actul contestat, ci faptul că această societate nu putea să obțină o finanțare nerambursabilă pentru achiziția utilajelor în procent de 70% din valoarea proiectului.
In procesul verbal contestat (fila 32 din dosar) pârâta a reținut că SERBEL IMPORT EXPORT nu îndeplinea punctajul necesar obținerii unei finanțări nerambursabile pe măsura 312 și că intensitatea ajutorului financiar nerambursabil de care putea beneficia pe măsura 121 era mai mică.
Prin urmare susținerile reclamantei privind faptul că nu a mai beneficiat de ajutor nerambursabil, că SERBEL IMPORT EXPORT nu beneficiase anterior de o finanțare nerambursabilă sunt nerelevante în speță.
Referitor la faptul că reclamanta ar fi respectat obligațiile asumate prin contractul de finanțare nu are relevanță față de reținerea că au fost create condiții arficiale pentru obținerea finanțării.
De asemenea, am văzut că în privința personalului angajat există dubii serioase cu privire la respectarea obligațiilor asumate.
Scopul măsurii era diversificarea serviciilor pentru populația rurală, ori din contractele existente reiese că reclamanta nu a respectat nici scopul măsurii și nici proiectul care își propunea crearea și diversificarea serviciilor de mecanizare pentru populația rurală din zona Comunei Putineiu (fila 191 din dosar), și nicidecum prestarea de servicii către o altă societate, . SRL în proporție covârșitoare de circa 95%, în timp ce pentru populația rurală a prestat doar o activitatea de 1-2% (fila 28 din dosar).
Nici obiectivul specific al măsurii cu privire la crearea de microîntreprinderi nu poate fi considerat ca îndeplinit atâta timp cât practic s-a asigurat baza materială pentru activitatea unei societăți deja existente, . SRL.
Prin urmare nu poate fi reținută apărarea reclamantei în sensul că și-ar fi respectat obligațiile asumate.
Referitor la modul de sesizare al pârâtei se reține că nu prezintă relevanță faptul că sesizarea nu a fost făcută de persoana în cauză, aspect ce oricum este sub semnul întrebării, deoarece clasarea sesizării se poate dispune pentru anumite motive strict determinate, prevăzute la art. 18 al. 3 din OUG nr. 66/2011, motive care nu se regăsesc în cauza de față, astfel că pârâta nu putea dispune clasarea sesizării.
Pârâta a făcut o analiză completă a situației de fapt, iar constatările sale nu sunt nici pe departe superficiale, așa cum susține reclamanta.
Contrar susținerilor reclamantei toate aceste aspecte mai sus invocate demonstrează că în speță sunt întrunite ambele elemente, atât cel obiectiv cât și cel subiectiv, pentru a se considera că s-au creat condiții artificiale în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin.
Față de cele invocate mai sus se constată legale și temeinice actele contestate și neîntemeiată acțiunea reclamantei.
Așadar în baza celor arătate și a dispozițiilor din OUG nr. 66/2011, art. 1, 10, 18 din legea nr. 554/2004 va respinge acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
P. ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. F. P. S.R.L., cu sediul ales la Cabinet de Avocat „S. B.” din București, .. 5, ., ., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în București, .. 43, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.11.2015.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
RED. CP (4 ex)
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 21 octombrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. F. P. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta S.C. F. P. S.R.L., prin avocat B. S., cu împuternicire avocațială la fila 3 b, și pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin consilier juridic M. Crucieru, cu delegație pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin avocat, arată că nu mai are probe de administrat. Depune practică judiciară, comunicând un exemplar pârâtei, prin consilier juridic.
Pârâta, prin consilier juridic, arată că nu mai are probe de administrat.
Curtea constată administrată proba cu înscrisuri. Având în vedere că nu mai sunt cereri și excepții de formulat, probe de administrat, declară deschise dezbaterile.
Reclamanta, prin avocat, arată că pe rolul acestei instanțe se mai află o cerere de anulare, formulată de Shady Press S.R.L. având aproximativ același obiect. AFIR a considerat că între aceste două societăți și o alta societate mai mare există o conivență și s-au creat condiții artificiale, astfel încât această societate și cealaltă au beneficiat de ajutoare nerambursabile nelegal, fracționând o investiție pe care, într-un scenariu creat de pârâtă, ar fi trebuit să fie realizată de Serbel Import Export S.R.L. Deosebit de faptul că există niște similitudini cu privire la sediu, locul unde sunt parcate echipamentele și beneficiarul serviciilor prestate de către societățile cărora li s-a acordat ajutor nerambursabil, nu mai există alte chestiuni care să îndreptățească AFIR să considere că există și au fost create condiții artificiale. Faptul că AFIR a avut posibilitatea să verifice în 4 rânduri, anterior momentului la care a redactat procesul – verbal, realitatea existentă și intențiile sale, face ca aceasta să nu mai poată să afirme la aproximativ 5 ani de la data la care proiectul a fost implementat, că nu au fost respectate condițiile și obiectivele generale și specifice. Prin cererea de finanțare și memoriul justificativ s-a arătat că unul dintre beneficiarii serviciilor va fi Serbel Import Export S.R.L. La semnarea contractului s-au menținut aceleași lucruri. Prin cererile de plată au fost reiterate aceste aspecte. Pârâta a constatat că echipamentele sunt folosite în scopul pentru care au fost achiziționate. Relevant în cauză este faptul că nivelul serviciilor, numai cu Serbel Import Export S.R.L., a fost de 1,7 milioane lei. Anexa 16 la cererea de chemare în judecată arată că a îndeplinit cu onestitate toate obligațiile de plată cu privire la impozit, TVA, contribuții sociale. Nu se poate reține susținerea AFIR potrivit căreia există avantaj creat în favoarea societății Serbel Import Export S.R.L. în condițiile în care se dovedește faptul că valoarea sprijinului este de aproximativ 1 milion, iar Serbel Import Export S.R.L. a plătit pentru serviciile prestate peste 1,7 milioane lei. Pârâta ar fi trebuit să fie mai diligentă, nu să se limiteze la câteva aspecte. Echipa de control a constatat că reclamanta a folosit echipamentele în scopul pentru care au fost achiziționate, iar beneficiarii de servicii au fost cei indicați. Utilajele există, sunt folosite, produc indirect un nivel de viață mai bun pentru locuitorii localității, producția este mai mare. Controlul care a dus la emiterea procesului – verbal contestat a pornit de la sesizarea domnul Ștorobăneanu D., fost muncitor la una dintre societăți. Rezultatele controlului nu au schimbat constatările AFIR până la acel moment, ceea ce duce la concluzia că este un contribuabil onest, că a îndeplinit cu succes condițiile și obligațiile prin măsura 312, a prestat serviciile la care s-a angajat, a plătit contribuții și taxe. Simplul fapt că există între societăți o relație de colaborare nu este de natură a atrage sancționarea. Nu a încălcat vreo reglementare legală, nu a avut întârzieri, a fost de bună credință, nu a încălcat indicatorii, criteriile obiective și subiective. Conform jurisprudenței europene și a celei naționale (depusă azi), numai indiciile că există similitudine privind denumirea, locația, parcarea echipamentelor nu sunt de natură a demonstra crearea de condiții artificial. Solicită admiterea cererii și anularea atât a deciziei prin care s-a respins contestația, cât și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/25.05.2015. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii. În ceea ce privește practica depusă de reclamantă arată că aceasta nu e definitivă, iar la nivelul Curții de Apel București părerile sunt împărțite. În ceea ce privește sesizarea în baza căreia s-a făcut controlul nu cunoaște care sunt relațiile dintre persoana care a formulat-o și beneficiarul contractului, este obligată ca atunci când primește o sesizare și este identificat proiectul să pornească controlul. Pe fondul cauzei arată că reclamanta invocă pe de-o parte culpa autorității care a știut ce urmează să facă beneficiarul, iar pe de alta, susține că indicatorii identificați de AFIR nu ar conduce la concluzia că ar fi fost create condiții artificiale. În ceea ce privește culpa, arată că autoritatea are obligația de a reveni chiar și în condițiile în care a știut sau a avizat anterior. În privința aprecierii diferite anteriore de către autoritățile de monitorizare invocă din jurisprudența europeană, C465/10 din 21.12.2011 și C94/05 din 16.03.2006. Chiar dacă inițial a acordat ajutorul, dar neregula există, este obligată să recupereze suma de bani. Față de invocarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 5 al. 3 din Regulamentul 65, arată că pentru a se discuta de aplicabilitatea acestui articol este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții, respectiv eroarea autorității și nedepistarea acesteia de către beneficiar în mod rezonabil. Art. 5.2 din contractul de finanțare îi permite să invalideze cererile ulterior, are obligația chiar dacă a autorizat, dacă se constată neregula, să retragă finanțarea. Referitor la condițiile artificiale, pornind de la dispozițiile art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 raportat la hotărârea CJUE 434, trebuie să identifice o . indicatori care să conducă și care să demonstreze elementele subiective și cele obiective. Măsura 312 are ca obiectiv general promovarea spiritului întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și astfel, consolidarea structurii economice în zona rurală. Referitor la afiliere, chiar și când nu există relații contractuale, dar se vede o concertare a activității, se consideră afiliere. În speță există relații contractuale. Reclamanta la un moment dat a menționat că Serbel Import Export S.R.L. a plătit pentru serviciile prestate mai mult, lucru de neînțeles. Referitor la elementul obiectiv arată că art. 72 din Regulamentul 1698/2005 stabilește că o investiție nu rămâne blocata decât în cazul în care operațiunea în cauza nu suferă, în termen de cinci ani de la data adoptării deciziei de finanțare modificări majore care îi afectează natura sau condițiile de punere în aplicare sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice. Scopul măsurii este să ajute cât mai multe persoane, or dacă se formează aceste colectivități care lucrează împreună, iar populația rurală nu va beneficia de prestările de servicii la un preț rezonabil, finanțările sunt pentru ca persoana respectivă să se dezvolte singură. Atâta timp cât societățile mari lucrează concertat și obțin finanțarea, nu pot fi atinse obiectivele de finanțare și este sancționată de regulamentele europene. Urmând a se avea în vedere și cele expuse pe larg în întâmpinare solicită respingerea acțiunii.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 28 octombrie 2015.
Dată în ședința publică de la 21 octombrie 2015.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 28 octombrie 2015
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 4 noiembrie 2015.
Dată în ședința publică de la 28 octombrie 2015.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 4 noiembrie 2015
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 11 noiembrie 2015.
Dată în ședința publică de la 4 noiembrie 2015.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5801/2015.... | Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... → |
|---|
