Anulare act administrativ. Sentința nr. 2767/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2767/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 2767/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR.2767
Ședința publică de la 28 octombrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanta I. F. SRL în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ”
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015 când, în aceeași compunere, a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 06.03.2014 reclamanta . chemat în judecată pe pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate solicitând anularea notificării nr. MS/FD/4694/31.10.2013 transmisă de pârâtă prin care i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului III al anului 2013.
În motivarea acțiunii în anulare, reclamanta a invocat, în esență următoarele motive:
1.Actul atacat este manifest nelegal, întrucât, în loc să comunice consumul de medicamente, așa cum impune expres Ordonanța 77/2011, CNAS a comunicat valoarea acestui consum.
2. In al doilea rând, CNAS a determinat valoarea consumului nu prin raportare la vânzările făcute de fiecare plătitor de contribuție, ci prin raportare la valoarea de decontare al medicamentelor (prețul final, cu amănuntul); or, pe lângă faptul că este contrară textului expres al OUG nr. 77/2011, această valoare determinată de CNAS include adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, astfel încât, acțiunile CNAS produc o discriminare care încalcă atât CEDO cât și Constituția.
3. Mai mult, în mod nelegal, CNAS a inclus în valoarea comunicată pentru fiecare medicament în parte și TVA, deși acest lucru nu era prevăzut în OUG 77/2011 și încălcând astfel principiul justei așezări a sarcinilor fiscale (impozit la impozit). Chiar și așa, intervenția realizată prin OG nr. 17/2012 în sensul eliminării TVA din valorile indicilor CTt și BAt nu are niciun efect în ce privește valoarea procentului „p", acesta fiind egal cu valoarea ce ar fi rezultat chiar în lipsa aplicării operațiunilor amintite: câtă vreme TVA-ul este scăzut atât din CTt cât și din BAt, această scădere a TVA-ului se regăsește atât în numitorul fracției cât și în numărător, scăderea anulându-se astfel. In consecință, procentul „p" este aceleași cu cel care ar fi fost calculat dacă nu s-ar fi scăzut TVA-ul.
4. De asemenea, impunerea obligației de plată a taxei doar asupra unora dintre agenții economici care contribuie la crearea deficitului pe care taxa trebuie să îl acopere (în speță, doar deținătorii de APP sunt obligați să acopere un deficit la a cărui creare contribuie și profitul - adaosurile comerciale - de pe lanțul de distribuție, inclusiv farmacii și spitale) este discriminatorie și încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și protecția proprietății; aceste elemente de neconstituționalitate și neconvenționalitate (ca, de altfel, și celelalte cauze de neconstituționalitate de care ne plângem în prezenta cerere) se răsfrâng asupra actelor atacate constituind elemente de nelegalitate ce trebuie cenzurate, în ultimă instanță, de instanța de judecat investită cu acțiunea în nulitate.
5. În plus, elementele din formula de calcul sunt afectate de numeroase erori ce generează valori ale consumului de medicamente net superior celui real. Astfel, notificarea conține numeroase erori privind includerea în lista a unor:
- medicamente pe care reclamanta nu le-a produs niciodată;
- medicamente pentru care valoarea consumului indicată de CNAS depășește cu mult totalul vânzărilor pe care reclamanta le-a realizat;
- medicamente care erau expirate cu mult înainte de perioada de referință;
- medicamente care nu au preț avizat în condițiile legii;
6. Nu în ultimul rând, în lipsa anulării actului vizat de prezenta cerere, situația creată ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului (articolele 14 și 1 din Protocolul nr. 1) pentru că este nelegală și lipsită de proporționalitate; Lipsa de proporționalitate a ingerinței rezultă din mai multe elemente:
- taxa este calculată nu la prețul de vânzare al medicamentelor de către I., ci la prețul de compensare, incluzând astfel toate adaosurile comerciale din lanțul de distribuție (I. plătește o taxă pentru profitul distribuitorilor și al farmaciilor, dar, după cum vom arăta, și o taxă la TVA);
- în plus, statul își stabilește absolut discreționar, netransparent și imprevizibil limita pe care o suportă în compensare aruncând pe umerii plătitorilor taxei sume nerezonabile și disproporționate;
- în sfârșit, neconcordanțele și erorile CNAS privesc nu doar I., ci și restul jucătorilor din piață, astfel încât suma totală de compensat este greșit determinată, deci însuși procentul „p" este viciat.
7.De aceea, consideră că obligația financiară privind plata taxei calculată în baza notificării este de natură să încalce garanția consacrată de art. 14 și art. 1 al Protocolului nr. 1 pentru că „ (...) impune persoanei în cauză o sarcină excesivă sau aduce atingere în mod fundamental situației sale financiare".
Prin întâmpinarea depusă de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate s-a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, invocându-se următoarele:
- procentul „p” a fost calculat fără a include taxa pe valoarea adăugată,
- elementul ce trebuia comunicat și care era necesar pentru calculul taxei clawback potrivit formulei legale este valoarea consumului de medicamente exprimată n bani, ci nu în numărul de cutii, bucăți, pastle etc.,
- reclamanta nu are de interes să conteste includerea TVA-ului în consumul de medicamente întrucât și-l poate deduce,
- nu există erori privind medicamentele incluse în listă, datele transmise de CNAS fiind conforme cu cele raportate de furnizorii de medicamente, unitățile sanitare și centrele de dializă,
- aspectele invocate de reclamantă privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție și art. 14 din CEDO sunt neîntemeiate întrucât este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii de taxe și nu există identitate de situație între prețul de producător și prețul de comercializare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost întocmit un raport de expertiză contabilă de către expertul A. S..
Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea constata si retine următoarele:
Prin Notificarea nr. MS/FD/4694/31.10.2013 trimisă de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate către reclamanta . s-au comunicat datele necesare calculării taxei Clawback prev. de OUG 77/2011 aferentă trimestrului III 2013, si anume valoarea „p” de 14,78% și consumul de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul MS aferent vânzărilor pentru medicamentele menționate în anexă al cărui deținător de APP este societatea reclamantă.
În ceea ce privește argumentele reclamantei în sensul existenței unei distincții între noțiunea de valoare a consumului de medicamente, ci cea de consum de medicamente care ar rezulta din interpretarea prevederilor art. 3 și art. 5 din OUG nr. 77/2011, este nefondată.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile legale de mai sus prevăd următoarele:
ART. 3 „(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
(2) Procentul "p" se calculează astfel: (CTt - BAt)
p = ------------- x 100,
CTt
unde:
CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;
BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.
(3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către C. Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).
(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.
ART. 5
„(1) Agenția Națională de Administrare Fiscală administrează contribuția trimestrială prevăzută la art. 1, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Contribuția trimestrială prevăzută la art. 1 este asimilată obligației fiscale.
(3) Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 4 alin. (3), pe baza informațiilor furnizate de C. Națională de Asigurări de Sănătate. Contribuția trimestrială se declară de către plătitori la organul fiscal competent, până la termenul de plată al acesteia prevăzut la alin. (8).
(4) Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:
a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
b) unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile.
(5) Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1, după aprobarea bugetului propriu, raportează caselor de asigurări de sănătate bugetul anual aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Pentru anul 2011, raportarea se face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către C. Națională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
(7) C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
(8) Contribuția prevăzută la art. 3 se virează trimestrial, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția”.
Reclamanta susține că din interpretarea literală, sistematică și teleologică a textelor de mai sus, ar rezulta că pârâta trebuia să îi comunice consumul de medicamente în sensul de număr de cutii, bucăți, pastile etc, ci nu valoarea acestui consum exprimată în bani.
Reclamanta își bazează această interpretare pe faptul că dispozițiile de mai sus folosesc expresia „valoarea consumului de medicamente” doar atunci când se referă la calculul de către plătitor a contribuției, nu și atunci când se referă la strângerea și comunicarea datelor de către CNAS, când se folosește expresia „consumul de medicamente”.
Curtea apreciază că interpretarea făcută de reclamantă nu este întemeiată pentru următoarele motive:
În primul rând, Curtea constată că aceeași expresie „consum de medicamente” folosește legiuitorul și atunci când stabilește modul de calcul al procentului „p”. Întrucât în calculul acestui procent nu intră doar consumul unui singur medicament, este evident că legea nu se putea referi decât la valoarea consumului exprimată în bani, neputându-se face calculul pe numărul de cutii, bucăți, pastile etc. Prin urmare, nu poate fi reținută ca valabilă interpretarea sistematică făcută de reclamantă.
În al doilea rând, din punct de vedere al sensului termenului de „valoare”, reclamanta apreciază eronat că aceasta ar reprezenta doar o exprimare în bani a consumului de medicamente, în condițiile în care, în sens larg, și exprimarea cantității de cutii, bucăți, pastile etc. este tot o valoare a consumului de medicamente, diferența fiind reprezentată doar de unitatea de etalon în care se exprimă această valoare.
În al treilea rând, nici interpretarea teleologică nu poate duce la concluzia reclamantei, în condițiile în care scopul urmărit de legiuitor se poate atinge și prin interpretarea dată de pârâtă, nu numai prin cea prezentată de reclamantă.
De altfel, dacă s-ar accepta interpretarea reclamantei s-ar ajunge la imposibilitatea obiectivă de aplicare a textului de lege de către CNAS, în condițiile în care, raportările caselor de asigurări de sănătate teritoriale sunt făcute prin exprimarea consumului în lei, ci nu în cutii, bucăți, pastile etc. Prin urmare, pârâta nu deține o evidență a consumului de medicamente exprimată în cutii, bucăți, pastile etc, astfel că o interpretare a textului de lege în sensul dorit de reclamantă ar duce la neaplicarea legii, ceea ce contravine principiului că o lege trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, ci nu al neaplicării ei.
O altă critică invocată de reclamantă se referă la faptul că CNAS ar fi avut în vedere în mod greșit valoarea de decontare a medicamentelor, ci nu valoarea vânzărilor fiecărui plătitor.
Critica este neîntemeiată întrucât nu există nici o rațiune pentru care noțiunea de valoare a vânzărilor de medicamente individuale să fie interpretată în sensul că se referă la vânzările efectuate de deținătorul de APP în trimestru respectiv către distribuitori, farmacii, spitale, centre dializă etc, în condițiile în care prin această taxă se urmărește acoperirea deficitului bugetar din domeniul sănătății, astfel că relevanță sub acest aspect prezintă valoarea vânzărilor privind medicamentele pentru care reclamanta deține APP decontate din FNUASS sau bugetul MS. De altfel, medicamentele vândute de reclamantă într-un anumit trimestru către distribuitori, farmacii, spitale etc., nu ajung să fie consumate de beneficiarul final în același trimestru și nici nu se știe dacă urmează ca prețul lor să fie suportat din FNUASS sau bugetul MS. Prin urmare, nu există nici o rațiune pentru ca noțiunea de valoare a vânzărilor de medicamente individuale utilizată de OUG nr. 77/2011 să fie interpretată în sensul invocat de reclamantă, singura interpretare care duce la atingerea scopului instituirii acestei contribuții și la aplicarea în practică a acestor prevederi normative, fiind cea invocată și utilizată de pârâtă.
Curtea reține că este nefondată și critica reclamantei privind includerea taxei pe valoarea adăugată având în vedere că în calculul procentului „p” a fost exclusă valoarea TVA-ului iar în calculul consumului de medicamente individual, deși a fost inclus TVA-ul, s-a precizat expres că reclamanta urmează să-l deducă, astfel că reclamanta putea și trebuia să-l excludă cu ocazia depunerii declarației privind plata contribuției Clawback la organul fiscal.
În ceea ce privește criticile reclamantei referitoare la caracterul discriminatoriu și la încălcarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, Curtea urmează să le înlăture întrucât nu se referă la legalitatea actului administrativ contestat, ci sunt critici ce privesc actul normativ cu privire la care instanțele judecătorești nu au competență, aceasta revenind Curții Constituționale.
În schimb, Curtea apreciază ca fiind întemeiate criticile reclamantei privind existența unor erori în calculul datelor comunicate de pârâtă, aspect confirmat de concluziile expertizei contabile efectuate în cauză potrivit căreia:
- reclamanta nu a comercializat vreodată, anterior încheierii perioadei de referință – trimestrul III 2013, următoarele medicamente: W5353003, W5335001, W42187009, W42187010, W42187011, W42187012, W42186009, W42186010, W42186011, W42186012, W42186007, W42181007, W42183010, W52896001, W52896002, W54811002, W54811004, W54812001, W54813001, W54813002, W54813004, W54813006 și W54813003;
- reclamanta nu a comercializat medicamentele W42183008 și W42184005 care să fi fost valabile în perioada de referință,
- pentru medicamentele W42138001 și W42139001 există o diferență foarte mare (aprox. 1.800.000 lei) între totalul vânzărilor reclamantei privind aceste medicamente și valoarea înscrisă în notificarea contestată.
Se susține de către pârâtă că pentru medicamentele de mai sus a fost raportat un consum de către furnizorii de medicamente, ceea ce ar contrazice concluziile expertului, însă, în susținerea acestei critici pârâta nu a depus înscrisuri primare privind consumul respectivelor medicamente, astfel că nu există motive pentru ca instanța să pună la îndoială concluziile expertului.
Față de cele arătat mai sus, Curtea apreciază că datele comunicate reclamantei prin notificarea contestată, în ceea ce privește valoarea consumului de medicamente aferent vânzărilor reclamantei, nu corespund realității, motiv pentru care va admite acțiunea reclamantei și va anula notificarea nr. MS/FD/4694/31.10.2013 emisă de C. Națională de Asigurări de Sănătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. F. SRL în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.
Anulează notificarea nr. MS/FD/4694/31.10.2013 emisă de C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
I. C. G. I. P.
Red. ICG
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4660/2015.... | Anulare act administrativ. Hotărâre din 22-09-2015, Curtea de... → |
|---|
