Anulare act administrativ. Sentința nr. 2768/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 2768/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 2768/2015

ROMÂNIA

DOSAR NR._

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA NR.2768

Ședința publică de la 28 octombrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - I. C. G.

GREFIER - I. P.

Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul N. O. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE DIN C. MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, având ca obiect „anulare act administrativ”

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015 când, în aceeași compunere, a dat următoarea hotărâre:

CURTEA,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 17.06.2015, reclamantul N. O. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ a chemat ăn judecată pe pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE DIN C. MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:

l.Anularea Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor si de Stabilire a Creanțelor Bugetare nr._/01.04.2015, inclusiv a sancțiunii aplicate de restituire a sumei de de 514.351,52 lei, privind proiectul cu codul C312M_/11.06.2010;

2.Anularea Deciziei nr._/28.05.2015 prin care s-a respins contestația impotriva Procesului Verbal nr._/01.04.2015;

3.Suspendarea executării Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor si de Stabilire a Creanțelor Bugetare nr._/01.04.2015, pana la soluționarea definitiva a prezentei cereră;

4. Obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii reclamantul a invocat următoarele motive de nelegalitate a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/01.04.2015:

l.Nu s-au respectat dispozițiile art. 5. din Norma metodologică din_ de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 potrivit cărora "Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare" având in vedere ca acelesi documente probante, invocate in procesul verbal contestat au existat si la momentul depunerii cererii de finanțare si la momentul depunerii cererii de plata si nu s-a constat nici o neregula.

2.Nu s-au respectat prevederile art. 4 din Norma metodologică din_ de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 "In aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 și ale anexei din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea si utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, denumită în continuare ordonanță, în cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor nereguli/ abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate corecțiile financiare/ reducerile procentuale prevăzute în anexa la ordonanță, se va aplica valoarea cea mai mare a corecției financiare / reducerii procentuale propuse, intrucat nu s-a motivat in nici un fel cum s-a cuantificat la suma de 852.343,98 lei raporatat la neregula găsita.

3.Nu s-au respectat dispozițiile art. 17 din OUG 66/2011 conform cărora orice acțiune întreprinsa in sensul constatării unei nereguli se realizează cu aplicarea principiului proportionalitatii, se face abstracție totala de faptul ca, ceea ce a fost plătit este si executat.

Neregula, daca exista, trebuie sa fie prin ea insasi o cauza suficienta a unui prejudiciu stabilit exact cu privire la acea neregula. Prejudiciul se stabilește pe baza unor calcule, iar suma rezultata poate fi o componenta a creanței bugetare totale, nu exista astfel de detrminari in procesul-verbal.

In situația existentei unei nereguli OUG 66/2011 stabilește masurile care se adopta in funcție de natura neregulii, masuri care nu se regăsesc in procesul-verbal.

4.Potrivit art. 13. din HG 875/2011 "- (1) In aplicarea art. 28 din ordonanță, stabilirea valorii corecțiilor financiare prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în anexa la ordonanță se face cu încadrarea corectă a prevederilor actelor normative încălcate în categoria de abateri descrisă de aceasta" - nici aceasta prevedere nu a fost respecatata de agenție.

5Nu s-a ținut cont de HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 ce are ca obiect „Politica agricolă comună - FEADR -Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Sprijin pentru dezvoltarea rurală - Ajutor pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi — Noțiunea «condiții create artificial» — Practici abuzive - Elemente de probă" care stabilește in mod imperativ ca "Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare"

P. a putea declara neeligibil proiectul si a decide restituirea sumei finanțate, nu trebuie avute in vedere doar elemente precum legăturile juridice, economice si/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, pe care le invoca parata in procesul verbal contestat ci si pe documente care sa dovedesca existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane, ceea ce parata nu a justificat.

Simpla afirmație că există o legătură de rudenie intre asociații a doua societăți comerciale, neprobata cu nici un document, nu poate conduce la decizia ca proiectul este neeligibil fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

6.Temeiul de drept invocat de către parata in procesul verbal atacat si referirile la normele legale sunt doar generale, nici măcar un articol din OG 66/2011 nu este indicat, temeiul de drept, element obligatoriu al procesului-verbal de constatatrea a neregulilor nu se refera la a menționa actele normative care au stat la baza întocmirii acestuia, motivarea in drept trebuie sa faca trimiteri execate si concrete la articole de lege inculcate pentru fiecare neregula, cat si pentru masurile dispuse.

7.Parata invoca art. 72 din Regulamantul nr. 1698/2005 susținând, fara a proba in vreun fel, ca "s-a creat un avantaj nejustificat unei întreprinderi".

Chiar daca ar exista invocatul conflict de interese, agenția trebuia sa-1 constate respectând art. 8 din HG 875/2011 " In cazul în care constată abateri de la prevederile art. 11 alin. (2) și art. 14 alin. (1) din ordonanță referitoare la conflictul de interese, deciziile autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și ale structurilor de control cu privire la nivelul sancțiunii pe care o aplică trebuie luate, pentru fiecare caz în parte, ținând cont de următoarele elemente:

- caracterul intenționat sau neintenționat al abaterii, stabilit de instituțiile abilitate prin lege;

- evaluarea prejudiciului creat de situația de conflict de interese, în sensul reanalizării deciziei de acceptare a cererii de finanțare sau de plată/rambursare care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat"

Dupa cum observați, parata nu mentioneza in procesul verbal nici caracterul abaterii si nici evaluarea prejudiciului creat de asa - zisa situație de conflict de interese.

In Anexa la HG 875/201.1 sunt menționați ca si indicatori de fraudă in cazul conflictului de interese:

- favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui anumit contractant sau vânzător;

- acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri ridicate și de calitate scăzută etc.;

- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declarația privind conflictele de interese;

- responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităților legate de contractul în cauză și preluarea altor atribuții similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legătură cu experiența nu este relevantă);

- există indicii potrivit cărora responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă"

Insa, nici unul din criteriile subiective menționate in procesul verbal nu prezintă indicatorii de frauda asa cum îi definește HG 875/2011 in Anexa 1, prin urmare faptul ca Orasanu N. C. si Orasanu D. sunt rude de gradul I nu reprezintă un indicator de frauda.

8. P. situația din prezenta cauza, cand se solicita de către parata sumele deja plătite exista prevedere expresa in Regulamentul CE 65/2011, si anume prevederile art. 6 din acest regulament care prevede " Orice sume deja plătite se recuperează luând in considerare cristeriile stabilite la art. 18 alin 2 din prezentul regulament" si art. 18 alin 2 "statul membru recuperează in funcție de gravitatea, de amploarea si de persistente neconformitatii constatate. Gravitatea neconformitatii depinde in special de importanta consecințelor acesteia, având in vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respecatate. Amploarea neconformitatii depinde in special de efectul acesteia asupra operațiunii in anasamblu”.

Încălcarea prevederilor contractului de finanțare nr. C312M_/11.06.2010 si legislației nationale si europene de către beneficiarul nu s-a produs, întrucât:

In cauza de fata se aplica prevederile art. 5 alin 3 din regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora "obligația de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități si atunci cand eroare nu ar fi putut fi depistatat de beneficiar in mod rezonabil"

Actele europene care fac trimitere la noțiunea de "condiții artificial respectiv Regulamentul CE nr. 65/2011, nu cuprind o definiție a acesteia, fiind lăsata in sarcina statelor membre, astfel ca art. 4 alin 8 din Regulamentul 65/2011 prevde doar ca "fara a duce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nici o plata către beneficiarii in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a a obține aceste plați, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor", acest articol se refera la situațiile in care plățile sumelor finanțate nu s-au efectuat, ori in cazul de fata proiectul a fost implementat inca de acum 4 ani, iar plata s-a făcut in ianuarie 2011.

Având in vedere interpretarea data in mod constant de Curtea de Justiție a Uniunii Europene in materie, pentru a se retine abaterea invocate de către parata prin procesul verbal contestat, trebuie indeplinite cumulative următoarele condiții: existenta unui element obiectiv constând in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plaților, cu consecința ca finalitatea urmărita de schema de ajutor din cadrul Fondului European agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) sa nu poată fi atinsa, precum si existenta unui element subiectiv constând in urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plați a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, relevanta fiind hotărârea pronunțata de Curtea de Justiei a Uniunii europene in cauza C-434/12 Slancheva.

In prezenta cauza nu sunt indeplinite cele doua condiții obligatorii pentru a se concluziona ca reclamanta a creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține finanțarea nerambursabila, in scopul obținerii unui avantaj către contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Existenta elementului obiectiv nu poate fi reținuta deoarece prin implementarea proiectului a fost atinsa finalitatea urmărita de schema de ajutor din cadrul FEADR, data fiind ca proiectul de investiție este autonom si ca respecta obiectivele schemei de ajutor, parata nici măcar nu a făcut referire la existenta vreunui element obiectiv in procesul verbal.

Așadar, nu se poate retine ca s-a produs un avantaj nejustificat, din jurisprudenta CJUE rezulta fara putința de tăgada ca o atare imprejurare nu reprezintă un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât in măsura in care ar avea drept consecința neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 lit a pct. Ii din Regulamentul nr. 1698/2005(Hotararea CJUE pronunțata in cauza C-434/12 Slancheva).

In ceea ce privește legătura de rudenie intre Orasanu N. C. si Orasanu D., in acord cu jurisprudenta CJUE, nu se poate retine ca acest indice menționat in procesul verbal atacat, poate constitui in sine un element care probează crearea avantajului nejustificat, in măsura in care parata nu a demonstrat ca cele doua entități, Orasanu N. C. II si P. AGRO SRL sunt integrate . care sa fi urmărit obținerea unui avantaj, care sa contravina obiectivelor schemei de ajutor.

In ceea ce privește elementul subiectiv, autoritatea parata nu a dovedit ca entitățile juridice vizate au fost create cu scopul de a eluda regula de minimis, ci doar a constatat existenta unor elemente de fapt, pe care le-a cunoscut inca de la momentul depunerii cererii de finanțare si care nu sunt in măsura sa fundamenteze cele reținute in procesul verbal contestat, in condițiile in care, pe de o parte nu se coroborează cu alte aspecte relevante in ceea ce privește intenția cu care s-a acționat si, pe de alta parte, având in vedere ca proiectul de investiție a fost implementat de către reclamanta.

In exercitarea obligațiilor de verificare a legalității documentelor depuse în susținerea cererii de finanțare, organismul intermediar și autoritatea de management, prin aprobarea cererii de finanțare si a cererii de plata au validat legalitatea documentelor anexate cererii de finanțare si a situațiilor de fapt.

Afirmația ca subvenția acordata de A.F.I.R in doua transe prin ordinele de plata OPE_/07.09.2010 și OPE_/07.09.2010, OPE_/14.10.2010 și OPE_/14.10.2010 nu a fost înregistrata in Registrul jurnal de încasări si plați, ca acest registrul conține ștersături, completări/adăugiri si ca nu este semnat, este nejustificata in fapt, echipa de control a primit acest registru corect întocmit si semnat.

Motivarea emiterii procesului verbal conform căreia II N. Orasanu C., II Morarianu C. T., I.I Ș. F., au același sediu social, au același domeniu de activitate, au fost înființate in aceeași perioada, au depus cererea de finanțare la aceeași data, au avut același consultant este lipsita de orice temei legal, întrucât nu exista nici o dispoziție legala naționala sau europeana care sa interzică cetățenilor care locuiesc in același . europene, in același timp si sa aiba același consultant. Ceea ce echipa de control invoca este o nota discriminatorie, cum ar fi putut reclamanta sa interzică celorlalati concetățeni sa acceseze fonduri europene pentru ca ea sa fie eligibila.

Politica europeana este aceea de a incuraja micii fermieri sa acceseze aceste fonduri, nu de a le interzice. Existenta celor trei întreprinderi individuale in același . proiecte cu fonduri europene, nu vine decât sa confirme faptul ca acești prestatorii de servicii aveau o arie restrânsă de beneficiari in aceasta arie geografica, iar faptul ca reclamantul a prestat servicii pentru II N. Orasau D. nu constituie a încălcare a prevederilor legale.

Din documentele care au fost puse la dispoziția echipei de control, cat si din documentele anexate cererii de finanțare rezulta fara echivoc ca imobilului despre care se susține ca reprezintă același sediu social pentru cele trei întreprinderi individuale este compus din 7 loturi de teren si 7 corpuri de construcție care aparatin unor proprietari diferiți, astfel ca motivarea procesului verbal este si sub acest aspect lipsita de orice temei juridic.

Echipa de control concluzionează ca "având in vedere ca exista indicii ca s-au creat condiții artificial, in vederea obținerii unui ajutor nerambursabil nejustificat constata ca priectul este neeligibil pentru co-finantare " si invoca ca si element obiectiv faptul ca reclaamntul a prestat servicii către societății la care N. Orasanu D. este acționar majoritar si administrator", ori legaturile de rudenie intre asociați nu sunt considerate de către legislația europena elemente obiective, cel mult ar fi putut fi un indiciu subiectiv.

P. a putea declara neeligibil proiectul si a decide restituirea sumei finanțate, nu trebuie avute in vedere doar elemente precum legăturile juridice, economice si/sau personale dintre beneficiarul finanțării europene si beneficiarii serviciilor prestate de II N. Orasanu C., pe care le invoca echipa de control in procesul verbal contestat ci si pe indicii care sa dovedesca existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane, ceea ce echipa de control nu a dovedit.

Simplul motiv că ar exista o legătura de rudenie intre N. Orasanu C. si N. Orasanu D. nu poate conduce la concluzia ca beneficiarul FEADR a creat un avantaj nejustificat fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

N. Orasanu C. nu deține "PARTICIPATII" la societatea "P. AGRO SRL sau la alte societăți împreuna cu Orasanu D. asa cum se afirma nedovedit in proiectul de process verbal, si acest fapt a fost dovedit echipei de control cu certificatul constatator emis de ONRC.

Criteriile subiective invocate de către echipa de control se refera faptul ca investiția a condus la crearea unui avantaj nejustificat, fara a preciza care este avantajul nejustificat, de vreme ce pentru toatate serviciile prestate de către reclamant s-a perceput prețul pieței din zona care a fost plătit de către beneficiari.

Conform cererii de finanțare potențialii clienți ai beneficiarului urmau sa fie micii fermieri, iar echipa de control nu a constatat ca serviciile nu au fost prestate către micii fermieri, ci dimpotrivă .

In opinia paratei reclamantul a incalcat prevederi legale, dar nu sunt precizate expres care sunt aceste prevederi si cum s-a produs incalcarea lor.

Prevederile contractuale invocate a fi încălcate sunt art. 1, art. 8 si art. 1, art. 3, art. 8, art. 14 din Anexa I- Prevederi Generale, iar echipa de control nu motivează in fapt cum au fost încălcate aceste prevederi.

Parata nu a avut in vedere elemente cu adevărat obiective precum crearea celor 19 locuri de munca, din care 13 angajați ai II N. Orasanu C. sunt si in prezent Conform extras Revisal (anexam copie) plata la zi a tuturor creanțelor bugetare.

Echipa de control nu menționează care este avantajul nejustificat, decizia a fost motivata astfel:

- "s-a creat de fapt un centru de profit pentru N. Orasanu D. " si invoca in drept art. 72 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Concluzia echipei de control nu este dovedita in nici un fel si nu poate fi considerata o fi o proba in lumina dipozitiilor leglale aplicabile.

Parata nu a avut in vedere prevederile art. 6 in Regulamentul CE 65/2011 " Orice sume déjà plătite se recuperează luând in considerare cristeriile stabilite la art. 18 alin 2 din prezentul regulamenf si art. 18 alin 2 "statul membru recuperează in funcție de gravitatea, de amploarea si de persistente neconformitatii constatate. Gravitatea neconformi tatii depinde in special de importanta consecințelor acesteia, având in vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respecatate. Amploarea neconformitatii depinde in special de effectul acesteia asupra operațiunii in anasamblu."

Cu privire la nerespectarea criteriului EG 2- "Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investiției" invocat de către echipa de control pe motiv ca beneficiarul a inregistrat pierderi pe perioada verificata, invocă următoarele argumente care demontează aceasta concluzie:

- Perioada verificata a fost 2010, 2011, 2012, 2013, si conform celor menționate in procesul verbal, in 2010 si 2013 intreprinderea individuala a avut profit, deci si-a demonstrat viabilitatea investiției, iar faptul ca in 2012 a inregistrat pierderi nu poate fi invocat ca o motivație a incalcarii criteriului EG 2.

- Echipa de control nu a observat insa ca a creat 19 locuri de munca, si aceste locuri de munca exista si astăzi, asa cum rezulta din extrasul Revisal;

- Echipa de control ar fi trebuit sa ia in considerare si faptul ca întreprinderea reclamantă nu are nici o datorie la bugetul Statului R., este o societate comerciala care isi respecta intocmai obligațiile legale si contractuale.

Cu privire la beneficiarii serviciilor presatate si constatările exprimate in procesul verbal, solicită sa fie avute in vedere următoarele aspecte:

- Nu exista nici o dispoziție legala naționala sau europena aplicabila in materia fondurilor de finanțare europeana care sa interzică unei persoane sa aiba calitatea de asociat in mai multe societăți comerciale sau care sa interzică relațiile comerciale intre doua societăți comerciale care au asociați, persoane care sunt rude de gradul 1.

-"Centrul de profit " creat pentru N. Orasanu D. despre care se face vorbire in procesul verbal contestat nu este in nici un fel dovedit, insasi echipa de control a constatat ca in spatele contractului de prestări servicii incheiat exista facturi, daca le-ar fi analizat ar fi văzut ca serviciile prestate au fost cuantificate conform prețului de piața practicat in zona pentru acest tip de servicii.

- Nu s-a demonstrat in nici un fel care a fost avantajul creat, prin relațiile comerciale dintre cele doua societăți comerciale, iar explicația comisiei care a soluționat contestația la procesul verbal "comisia remarca faptul ca P. Agro SRL, ar fi putut depune cerere de finanțare in cadrul Măsurii 121, insa ar fi beneficiat de sprijin neramburasbil in cuantum de maxim 60% fata de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, atat cat se acorda in cadrul Măsurii 31^ este lipsita de logica si mai mult de atat nu dovedește in nici un fel ca P. Agro SRL a beneficiat in vreun fel de suma de 514.351,52 lei, ce reprezintă finanțarea neramburasbila primita de subscrisa LI. Orasanu N. C. .

- Parata afirma ca nu se aplica art. 5 din HG 875/2011 pentru ca la momentul depunerii cererii de plata nu a prezentat documente care sa ridice suspiciunea de creare artificial a condițiilor de infiintare si funcționare a solicitanatului, insa asa cum rezulta din toate inscrisurile pe care le anexează prezentei cereri, inscrisuri care au fost depuse atat la momentul depunerii cererii de finanțare cat si la momentul cererii de plata, toate aspectele au putut fi controlate inca de la data depunerii cererii de plata, așadar aceasta apărare a paratei nu poate fi considerate decât puerila si in nici un caz o justificare in fapt sau in drept.

- Parata susține in Decizia de soluționare a contestației la procesul verbal ca II N. Orasanu C. a creat un avantaj lui Orasanu D. pentru ca a incheiat cu acesta un contract de comodat, prin care Orasanu D. a pus la dispoziția II Orasau N. C. spațiu necesar pentru amenajarea sediului social si pentru locul de garare al utilajului, ne intrebam daca prin cedarea folosinței in mod gratuit Orasanu D. a avut un beneficiu sau un prejudiciu? Aceeași intrebare si in cazul afirmației conform căreia "Orasanu D. a avut beneficii pentru ca a garantat contractele de credit incheiete de II N. Orasanu C..

-Asa cum rezulta din dosarul de plați anexat prezentei cereri, a arătat ca au fost incheiate contracte de prestări servicii cu beneficiarii lucrărilor si au foat emise facturi care au fost plătite, iar susținerea paratei ca a realizat 92% din lucrări către N. Orasanu D., chiar daca ar fi adevărata nu justifica atitudinea paratei din moment ce aceste servicii au fost facturate la prețul de piața si plătite integral de către beneficiar.

Echipa de control invoca dispozițiile art. 4 din Regulamantul 65/2011, fara a avea in vedere HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 ce are ca obiect „Politica agricolă comună - FEADR -Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Sprijin pentru dezvoltarea rurală - Ajutor pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi - Noțiunea «condiții create artificial» - Practici abuzive - Elemente de probă" care stabilește in mod imperativ următoarele:

"Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control si a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenta unui element obiectiv si a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenta instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale spetei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. In această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice si/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci si pe indicii care dovedesc existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare"

Așadar, pentru a putea declara neeligibil proiectul si a decide restituirea sumei finanțate, CURTEA a hotărât ca nu trebuie avute in vedere doar elemente precum legăturile juridice, economice si/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, pe care le invoca echipa de control in procesul verbal contestat ci si pe indicii care sa dovedesca existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane, ceea ce echipa de control nu a dovedit.

Simplul motiv că exista legaturi de rudenie intre beneficiarul fondurilor de finanțare europeana si asociatul unui agent economic - beneficiar al lucrărilor prestate de P. AGRO SRL nu poate constititui motiv de sancțiune a unui proiect de investiții, si prin urmare nu poate fi declarat neeligibil fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

Echipa de control invoca art. 72 din Regulamentul nr. 1698/2005 susținând, fara a proba in vreun fel, ca "s-a creat un avantaj nejustificat unei întreprinderi"

P. a putea justifica in drept si in fapt "avantajul nejustificat parata ar fi trebuit sa aiba in vedere prevederile art. 8 din HG 875/2011 si sa tina cont de următoarele elemente:

a) caracterul intenționat sau neintenționat al abaterii, stabilit de instituțiile abilitate prin lege;

b)evaluarea prejudiciului creat de situația de conflict de interese, în sensul

reanalizării deciziei de acceptare a cererii de finanțare sau de plată/rambursare

care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat".

Dupa cum se observă, parata nu mentioneza in procesul verbal nici caracterul abaterii si nici evaluarea prejudiciului creat de asa - zisa situație de conflict de interese.

Așadar, avantajul nejustificat prevăzut de art. 72 din Regulamentul 1698/2005 invocat de parata, nu exsita, prin uramare sancțiunea aplicata este ilegala si abuziva.

Criteriile obiective pe care le-a invocat parata in procesul verbal contestat sunt inexistente întrucât:

Beneficiarul II N. Orasanu C. a respectat prevederile contractului de finanțare nr. C312M_/11.06.2010, in sensul ca a demonstrat viabilitatea investiției asa cum rezulta din întreaga documentație depusa la agenție, anterior semnării contractului de finanatare si ulterior semnării acestui contract, iar echipa de control nu a avut in vedere aceste documente.

Contestatoarea nu a incalcat prevederile contractului de finanatare si a respectat toate angajamentele asumate prin documentele depuse in vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil asa cum reise din întreaga documentație anexata cererii de finanțare ce face parte integranta din contractul de finanțare.

Față de cele menționate, organul de verificare care a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor, au stabilit o culpă in abstracto a beneficiarului II N. Orasanu C. privind săvârșirea unei nereguli, neexistând nici un inconvenient real care să fie sancționabil, prin urmare nu exista nici un motiv de fapt si de drept ca sa returneze suma de 852.343,98 lei.

In plus, în exercitarea obligațiilor de verificare a legalității documentelor depuse în susținerea cererii de finanțare, organismul intermediar și autoritatea de management, prin aprobarea cererii de finanatare si cererii de plata au validat legalitatea documentelor anexate cererii de finanțare, au cunoscut anterior datei la care s-a efectuat plata sumei de 514.351,52 lei, toate aspectele menționate in procesul verbal, motiv pentru care in cauza de fata se aplica prevederile art. 5 alin 3 din regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora "obligația de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități si atunci cand eroare nu ar fi putut fi depistatata de beneficiar in mod rezonabil".

În ceea ce privește cererea de suspendare a execăturii procesului verbal de nereguli, reclamantul susține că sunt îndeplinite cerințele cazului bine justificat și pagubei iminente.

Astfel, arată că este un caz bine justificat întrucât:

1. Nu s-au respectat dispozițiile OUG 66/2011, HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 ce are ca obiect „Politica agricolă comună - FEADR - Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Sprijin pentru dezvoltarea rurală - Ajutor pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi - Noțiunea «condiții create artificial» - Practici abuzive - Elemente de probă", art 6 si art. 18 din Regulamentul CE 65/2011.

Decizia autorității parate de obligare la restituirea intregii cofinantari nerambursabile in valoare de 514.351,52 lei a fost adoptata dupa 5 ani de la finalizarea proiectului, in mod abuziv si nelegal si in contradicție cu documentele aferente proiectului, in baza unor asa zise-nereguli care nu au fost aduse la cunoștința reclamantului niciodată pana la intocmirea procesului verbal atacat.

Nu au fost contestate de către parata nici achizițiile de bunuri nici cele de servicii pe toata durata implementării proiectului si nici in procesul verbal atacat, prin urmare daca contractele incheiete cu furnizorii sunt legale, nu se poate concluziona vreo neregula.

Având in vedere dipozitiile art. 5. din Norma metodologică din_ de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 " (1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare", concluzionează ca aceasta obligație nu a fost îndeplinita, din moment ce acelesi documente probante, invocate in procesul verbal contestat au existat si la momentul depunerii cererii de finanțare si anterior efectuării plații.

Prin suspendarea executării nu se produce nici o paguba iminenta paratei, acești bani sunt fonduri nerambursabile, care nu au fost incluși in vreun buget de cheltuieli si programați pentru alte cauze sau proiecte, spre deosebire de recalamant, care a realizat un proiect viabil si desfășoară activitatea in continuare, iar daca va fi executat va intra in faliment.

Poate constitui un caz temeinic jusitifcat:, nemotivarea actului administrativ, cum este in cazul de fata, si modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ, in sensul anularii acestui act.

Este nelegala modalitatea in care parata a inteles sa stabilească temeiul si cuantumul pretinsului prejudiciu raportat la prevederile contractual considerate a fi incalate de subsemnatul reclamant, nefiind respectat principiul proportionalitatii sancțiunii aplicate, declarând neeligibila întreaga suma acordata din fonduri neramburasbile.

Se previne o paguba iminenta, întrucât:

Condiția pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat.

Procesul verbal contestat constituie titlu de creanța in conformitate cu prevederile art. 21 din OUG 66/2011.

In temeiul art. 43 din OUG 66/2011 Procesul verbal contestat constituie titlu executoriu, in caz de neplata in termen de 30 de zile de la data comunicării, parata are posibilitatea si obligația legala de a proceda la începerea executării silite, in orice moment, a creanțelor bugetare, stabilete in favoarea sa de procesul verbal;

Paguba iminenta presupune, conform art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat in ipoteza anularii actului, in cazul de fata falimentul reclamantei va fi imposibil de înlăturat

Prin executarea silita a creanței in cuantumm de 514.351,52 lei se produc pagube semnificative, dificil de reparat in activitatea reclamantului asupra contractelor in derulare si ar interveni falimentul acestuia, întrucât ORASANU N. C. I.I. derulează in continuare activitatea începută prin proiectul de finanțare, are 5 angajați asa cum rezulta din extrasul Revisal anexat. Daca va fi executat silit, activitatea va inceta si implicit concedierea celor 5 de angajați va fi necesara, astfel 22 de familii vor ramane fara resurse financiare necesare traiului.

In cazul in care se va produce anularea actului administrativ, iar executarea se produce singurul care este prejudiciat este reclamantul.

Prin întâmpinrea depusă de pârâta AFIR s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată invocându-se următoarele:

a. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 5 din H.G. nr. 875/2011, pe care reclamanta consideră că echipa de control ce a întocmit procesul verbal le-a încălcat, arată că informațiile furnizate de I.I. N. O. C. la momentul cererii de finanțare, respectiv la momentul depunerii cererii de plată, nu a prezentat documente care să ridice suspiciunea de creare artificială a condițiilor de înființare și funcționare a solicitantului de finanțare nerambursabilă, acest lucru a putut fi constatat cu certitudine cu ocazia verificării ex-post când s-a constatat că beneficiarul real al finanțării a fost dl. N. O. D., prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L. și PFA N. O. D..

Având în vedere cele mai sus menționate, apreciază că, în cazul de față, nu se pot invoca prevederile art. 5 din H.G. nr. 875/ 2011, cu modificările si completările ulterioare.

Astfel, învederează, faptul că ambii beneficiari au cunoscut încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare condițiile de accesare a finanțării în cadrul măsurii 312, respectiv condițiile prevăzute în cadrul PNDR 2007/2013, puse la dispoziția acestora atât prin Ghidul solicitantului aferent măsurii în cadrul căreia au aplicat cei doi solicitanți, cât si prin informațiile care au fost postate pe site-ul oficial al Agenției și la care au avut acces acești beneficiari.

Nu se poate reține în prezenta cauză a existat o eroare ce nu a putut fi depistată în mod rezonabil de către beneficiari și ca atare aceste trebuie exonerați de obligația de rambursare a sumelor acordate în mod necuvenit, din moment ce din acțiunile celor doi beneficiari reiese în mod evident faptul că aceștia au conlucrat și au cunoscut că vor realiza investiții complementare, că vor presta servicii către aceeași destinatari, că și-a asigurat unul celuilalt spațiul de desfășurare a activității, că vor folosi capitalul financiar prin rulare de la o firmă la cealaltă etc.

Așadar, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 3 din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora „ obligația de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil."

Prin urmare, nu putem discuta despre culpa exclusivă a autorității contractante, și nici despre faptul că reclamanta nu putea depista în mod rezonabil o eroare apărută pe parcursul decontării ori accesării fondurilor nerambursabile, din moment ce, astfel cum pârâta a demonstrat prin intermediul procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 10.821/01.04.2014, reprezentantul legal al beneficiarului a acționat cu bună știința prin crearea unui grup în care era inclus fiica acesteia, scopul fiind acela de eludare a prevederilor condițiile de accesare a finanțării în cadrul măsurii 312, respectiv condițiile prevăzute în cadrul PNDR 2007/2013.

În acest sens, arată că structurile AFIR efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu însemnă ca în situația în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile întreprinse.

Atribuțiile și activitățile desfășurate de serviciile din cadrul AFIR sunt clar definite, și astfel, nedepistarea neregulilor la momentul săvârșirii acestora de către beneficiar în diferitele etape procedurale de selecție sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului față de autoritatea contractantă (APDRP), cu atât mai mult cu cât din aspectele constatate de echipa de control emitentă a procesului verbal de constatare reies în clar neregulile rezultate din verificările ulterioare.

Prin urmare, atât legislația care reglementează FEADR cât și clauzele contractului de finanațare (art. 14(2) din Anexa I la contract: beneficiarul trebuie să consimtă la inspecțiile pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și orice alt organism cu atribuții în domeniu asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile pe durate de valabilitate a contractului), reglementează mecanismul controlului ulterior asupra proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, iar însușirea tezei reclamantei ar presupune lipsa de conținut a acestui mecanism.

În acest sens, sunt și prevederile contractuale - Anexa I la Contractul cadru, respectiv Articolul 8-Monitorizarea și Evaluarea Proiectului

a) 8(1) - Pe durata de valabilitate a prezentului contract, Beneficiarul trebuie sa isi asume obligația furnizării Autorității Contractante, Comisiei Europene si/sau agenților lor autorizați, a oricărui document sau informative in măsura sa ajute la realizarea rapoartelor de monitorizare si evaluare a proiectului si sa admită drepturile lor de acces descris la art. 14 (2).

Articolul 13 - Eligibilitatea cheltuielilor

a) 13(2) - Sprijinul acordat va fi recuperate daca obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din Cererea de finanțare, modifica substanțial proiectul sau in cazul in care acestea își modifica destinația . 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plați). Mai mult, chiar dacă am accepta susținerile reclamantei potrivit cărora subscrisa avea posibilitatea de a verifica, anterior selectării cererii de finanțare, toate aspectele menționate în procesul verbal de constatare, acest aspect nu este de natură să conducă la ideea că neregulile constatate nu există, iar Autoritatea Contractantă nu este obligată la efectuarea controlului și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat nelegal.

b. În ceea ce privește afirmația reclamantei conform căreia procesul verbal nr. 11.871/01.04.2015 a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 4 din H.G. nr. 875/ 2011, precizăm că neregula constată cu ocazia controlului ex-post are la bază elemente de eligibilitate a solicitantului, iar în acest caz Autoritatea Contractantă are obligația de a recupera integral ajutorul financiar nerambursabil acordat, astfel că invocarea prevederilor acestui articol din H.G. nr. 875/ 2011 nu are temei.

c.Referitor la afirmația reclamantei conform căreia „echipa de control nu menționeză care este avantajul nejustificat, precum și modul în care a fost motivată, prin invocarea prevederilor art. 72 din Regulamentul CE nr. 1698/2005, decizia de retragere a ajutorului financiar nerambursabil, subliniem că echipa de control a identificat, cu ocazia verificărilor din luna septembrie 2014 cât și ulterior, o . indicatori, care, analizați în mod unitar conduc la concluzia că, condițiile de înființare și funcționare ale 1.1. N. O. C. au fost asigurate, în mod artificial, de N. O. D. și societățile la care acesta deține participații.

În susținerea acestei afirmații reiterează următorii indicatori:

- dl. N. O. D., în baza unui contract de comodat, a pus la dispoziția I.I. N. O. C. spațiul necesar pentru amenajarea sediului social și pentru locul de garare a utilajului;

- în contractele de credit încheiate de I.I. N. O. C. cu Deutsche Leasing România IFN S.A., domnul N. O. D. figurează ca și garant atât în nume propriu cât și prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L.;

- domnul N. O. D., prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L., PFA N. O. D. cât și în calitate de persoană fizică, este principalul client al I.I. N. O. C. cu un procent de 92,7% din totalul serviciilor prestate.

Având în vedere cele mai sus menționate, rezultă că invocarea de către echipa de control ce a întocmit procesul verbal de constatare contestat a prevederilor art. 72 din Regulamentul CE nr. 1698/ 2005 este perfect justificată, deoarece prin asigurarea condițiilor de înființare și funcționare ale 1.1. N. O. C., dl. N. O. D., prin intermediul societăților pe care acesta le deține, a fost beneficiarul direct al investiției, în condițiile în care societățile controlate de acesta nu se încadrau în categoria beneficiarilor eligibili pentru finanțare în cadrul Măsurii 312.

d. În ceea ce privește afirmația reclamantei potrivit căreia „la emiterea procesului

verbal contestat nu a fost avută în vedere HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12

septembrie 2013 ..." precum și modul în care aceasta înțelege să interpreteze indiciile

descoperite de echipa de control ce a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor și de

stabilire a creanțelor bugetare nr. 11.871 din 01.04.2015 nu sunt de natură să conducă la

schimbarea soluției adoptată prin procesul verbal mai sus menționat.

În susținerea celor mai sus menționate echipa de control atrage atenția asupra următoarelor elemente:

I.I. N. O. C. a obținut spațiul destinat amenajării sediului social și a spațiului necesar gararii combinei ce urma a fi achiziționată prin proiect în baza unui contract de comodat încheiat cu N. O. D. și N. O. G.; I.I. N. O. C. a fost sprijinit în obținerea creditelor de investiții de la Deutsche Leasing România IFN S.A. de către domnul N. O. D., atât în nume personal cât și prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L.;

- Principalul beneficiar al serviciilor prestate de I.I. N. O. C. a fost N. O. D. prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L., PFA N. Orașanu D., cât și calitate de personă fizică, acesta având o pondere de 92,7% din totalul serviciilor prestate.

Având în vedere cele de mai sus se constată coordonarea deliberată a acțiunilor întreprinse de domnii N. O. C. și N. O. D. care prin crearea aparentă a legalității condițiilor de înființare și funcționare a I.I. N. O. C. au obținut o finanțare nerambursabilă a cărui beneficiar, de facto, a fost N. O. D., prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L. și PFA N. O. D..

De asemenea, face precizarea că societățile comerciale controlate de dl. N. O. D. nu se încadrau în categoria beneficiarilor eligibili pentru finanțare în cadrul Măsurii 312, măsură care are un grad de intervenție de 70%, iar în cazul în care acesta ar fi aplicat pentru finanțare în cazul măsurii 121 procentul de cofinanțare ar fi fost mai mic.

Astfel, prin Procesul Verbal de constatare nr. 11.871/01.04.2015 se enumera o . legături și asemănări existente între beneficiarii FEADR aparent independenți tocmai pentru a evidenția faptul că acțiunile și activitățile acestora sunt coordonate de o singură persoană/grup de persoane, efectul fiind acela de a se încălca regula "de minimis". Astfel, în mod artificial au fost create întreprinderi care să dea aparența de legalitate și de respectare a criteriilor de eligibilitate, pentru a putea obține finanțare nerambursabilă peste plafonul de 200.000 EURO/3 ani impus de Regula de minimis.

Potrivit Notei directoare pentru Auditori nr. 22 din data de_ emisă de Comisia Europeană - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - Consilier Antifraudă și transmisă instituției pârâte, s-au statuat următoarele:

De regulă, procedura pe care o aplică proprietarii/managerii entităților care au beneficiat deja de fonduri pentru investiții este aceea de a crea o companie nouă, legal independentă de prima. Această nouă entitate - direct sau indirect controlată de către proprietarii/managerii beneficiarului inițial vor solicita, la rândul lor, sprijin pentru investiții. Echipamentele achiziționate astfel vor servi exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului inițial. Pe 12.09.2013 Curtea Europeană de Justiție a emis următoarea hotărâre: „C-434/12-Slancheva sila EOOD - hotărâre preliminară - crearea de condiții artificiale în vederea obținerii de fonduri".

Această hotărâre constituie un exemplu în ceea ce privește modul de aplicare a Articolului 4(8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011.

Curtea a confirmat jurisprudența anterioară conform căreia condițiile care contravin obiectivelor schemei, necesită atât elemente obiective cât șl subiective.

Aceste obiective ar putea fi puse sub semul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operațiunile economice ale altei companii fără a căuta să obțină profit propriu. în acest caz compania nouă este mai degrabă o firmă fantomă decât o entitate de sine stătătoare.

• în ceea ce privește elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanțării FEADR nu pot fi îndeplinite.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător și consolidării structurii economice (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005).

Raportând aceste aspecte la prezenta cauză, subliniază următoarele: în condițiile în care a demonstrat cu prisosință crearea unui cadru de interdependență financiară între N. Orașanu C. îl și S.C. P. Agro S.R.L., este evident că obiectivul Măsurii 312 nu a fost atins, în sensul că nu s-au finanțat două proiecte independente, care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care care acestea funcționează, ci s-a finanțat practic o singură entitate (o familie) a cărei activitate profită doar acesteia.

Îndeplinirea obiectivului specific al Măsurii 312 de a crea și a diversifica serviciile pentru populația rurală prestate de către micro - întreprinderi, nu a fost atins întrucât din analiza contractelor de prestări servicii ale celor doi beneficiari rezultă că aceștia își prestează servicii reciproc sau către societăți comerciale în care au calitatea de asociat.

Învederează instanței că în vederea îndeplinirii elementului obiectiv s-au analizat și celelalte elemente reale existente, astfel că nu este suficient ca beneficiara unui proiect să îndeplinească elementul obiectiv (finalitatea proiectului) ci este urmărit și modul în care acesta s-a îndeplinit, ori prin prestarea de servicii către o societate comercială unde beneficiara are și calitatea de asociat se încalcă prevederile Legii nr. 346/2004, art. 4⁴ și art. 4⁵ care dispune: (l)întreprinderile legate sunt întreprinderile între care exista oricare dintre următoarele raporturi:a)o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi; b)o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi; c)o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; d)o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.2)Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4² nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate. (3)Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4².(4)întreprinderile între care exista oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, daca își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.(5)O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.

Potrivit art. 4⁴ alin. 5) din Legea nr. 346/2006, pe care atât beneficiara cât și instanța de fond îl omite, "5) O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză."

Prin urmare urmând strict dispozițiile legale și dând valoare situației de fapt (același asociat la cele două entități cât și același domeniu de activitate cu coduri CAEN care sunt interdependente) este evident că cele două entități sunt întreprinderi legate.

P. elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal si real al cererii de finanțare, adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR, sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă.

Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică, economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte.

Existenta unui element subiectiv constă în urmărirea în exclusivitate, a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei anterior menționate, din analiza aspectelor consemnate în cuprinsul procesului verbal de constatare rezultă în mod evident o coordonare deliberată între asociații societății cu scopul evident de a obține fonduri nerambursabile peste limita legală admisă de lege.

Curtea subliniază faptul că evaluarea per ansamblu trebuie făcută ținându-se cont de toate realitățile cazului respectiv. în principal trebuie stabilit pe baza tuturor elementelor obiective că principalul scop al proiectului de investiție este obținerea finanțării FEADR, până la excluderea celorlalte justificări legate de obiectivele schemei. Așadar, Articolul 4(8) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/ 2011 nu se poate aplica luându-se în calcul ca motiv unic faptul că un proiect de investiții nu este independent din punct de vedere funcțional sau faptul că există o legătură de ordin juridic între solicitanții acestui tip de sprijin, fără să se ia în considerare și celelalte elemente reale existente în cazul respectiv.

Urmând acest raționament, elementele de fapt, legale, economice, funcționale și personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul și analizate înainte de a concluziona că există condiții artificiale.

În plus, crearea de condiții artificiale pentru obținerea finanțării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/ fizici, Indicatori de structură/ juridici, indicatori de afaceri/ contabili, iar experiența arată că, în domeniul creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării, trebuie identificat în fiecare categorie cel puțin unul dintre indicatorii menționați.

Urmând acest raționament, dovedit în cazul multor cereri de finanțare, elementele de fapt, legale, economice, funcționale și personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul și analizate temeinic, identificând astfel „stegulețele roșii" referitoare la crearea de condiții artificiale pentru obținerea finanțării.

"Stegulețele roșii", terminologie consacrată la nivel comunitar, reprezintă indicatori de fraudă sau nereguli, iar identificarea acestora constituie un evident semnal de alarmă pentru pârâtă, în ceea ce privește finanțarea cercetată.

La verificarea prezentei finanțări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca și elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiții artificiale:

1. indicatorii externi, fizici (de exemplu: o societate are aceeași adresa sau se regăsește alături de una sau mai multe alte societăți într-o identitate de spații sau spații alăturate; are asigurate identic aceleași facilități - fax, telefon, echipamente IT gen imprimante, xerox, etc; aceleași depozite pentru echipamente sau utilaje; împart aceleași utilități - electricitate, apa, canal, gunoi, etc), care, bineînțeles au fost identificați și menționați de subscrisa în procesul verbal ce se dorește a fi anulat;

2.indicatorii structurali, legali, juridici (de exemplu: una sau mai multe societăți au aplicat/primit finanțare, iar investiția poate fi folosită numai în relație cu altele obținute de celelalte obiectul finanțării; pentru obținerea finanțării mai multe societăți au apelat la același consultant - proiectele fiind identice sau aflate într-o strânsă interdependență; aceeași persoană este responsabilul legal/managerul mai multor companii legate între ele; managerii sunt diferiți ca persoană, dar între aceștia există relații de rudenie sau sunt afini; managerii unei companii sunt angajații celeilalte/celorlalte companii aflate în legătură; asociatul/managerul unei societăți care deși nu este asociat/responsabil legal în celelalte deține controlul conturilor sau are o influență dominantă asupra celeilalte societăți; societățile aflate în legătură își asigură sau garantează, una alteia, partea de cofinanțare privată, etc), de asemenea identificați și menționați în procesul verbal.

3.indicatorii de afaceri, financiar-contabili (de exemplu: o societate are ca furnizor(i) sau/și client(i) exclusiv aceeași/aceleași altă/alte societăți; facturile cuprind prețuri ale serviciilor/bunurilor favorizante, nereale - fie peste, fie sub prețul pieții; facturi care deși au prețuri reale, acestea nu sunt achitate ci se invocă așa zisele compensări pentru care nu există dovezi că s-au realizat, invocându-se înțelegeri verbale; o societate se divide în două sau mai multe societăți, dar rezultă din documentele financiar - contabile ulterioare că își continuă activitatea ca o singură societate).

Particularitățile identificate de pârâtă, prin verificarea încrucișată a celor două contracte de finanțare, nu pot conduce decât la o singură concluzie, și anume că, s-a urmărit încă de la bun început depășirea plafonului de minimis (achiționarea tuturor utilajelor necesare care într-un final să deservească un singur grup) prin fracționarea artificială a investiției.

Potrivit Ghidului solicitantului aferent măsurii 312, care la pag 20 dispune: „Acționarii majoritari ai unei societăți comerciale nu pot avea mai multe proiecte în derulare, în același timp si pentru aceleași tipuri de investiții, în cadrul măsurii 312."

În acest sens s-au adus precizări cu privire la noțiunea de acționar majoritar, in sensul că: „O persoana fizica/persoana juridica care este acționar/asociat majoritar în sensul majorității absolute (reprezintă mai mult de jumătate plus unu din totalul acțiunilor/pârtilor sociale) din punct de vedere al acțiunilor/pârtilor sociale în doua sau mai multe societăți nu poate solicita fonduri FEADR, în același timp si în cadrul aceleiași masuri, decât în cadrul unei singure societăți."

P. a eluda prevederile legale, comunitare si procedurale care limitau posibilitatea de a accesa Măsura 312, instituind „regula ajutorului de minimis", au fost create două entități juridice, cu evidente legături.

Aspectele prezentate mai sus indică faptul că există similitudini și elemente comune între solicitanți și care duc la concluzia că există premisele creerii de condiții artificiale pentru a beneficia de plăți prin depășirea plafonului maxim alocat Măsurii 312.

Totodată această practică, de a diviza un proiect complex atât ca valoare cât și ca întindere, în mai multe proiecte, mai mici, permite unui solicitant să realizeze mai multe proiecte pe aceeași măsură - situație interzisă prin prevederile legale în vigoare, respectiv conform prevederilor art. 3, alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 care precede că

„un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiași măsuri cofinanțate din feadr, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat..."

Prin urmare, în cadrul ajutoarelor de stat „de minimis", sprijinul pentru o investiție în cadrul FEADR este limitată la un maximum de 200.000 euro pe o durată de trei ani. în cazul în care un beneficiar, împotriva acestor reguli, dorește să primească finanțare mai mare decât limita acceptată într-o perioadă de 3 ani, va trebui ca în mod fraudulos să creeze o situație artificială pentru a obține finanțare în cadrul programului pentru a doua sau a treia oară.

Așadar, în speță sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) NR. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis, care la art. 2 alin. 2) cu privire la Ajutoarele de minimis dispune:

„Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeași întreprinderi nu depășește 200 000 EUR pe durata a trei exerciții fiscale. (...) Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse de origine comunitară. Perioada se determină prin raportare la exercițiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză."

Aceste aspecte au fost evidențiate și în Ghidul solicitantului aferent Măsurii 312, care dispune astfel: „Sprijinul acordat prin aceasta măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 de aplicare a Art. 87 si 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis", Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 si conform prevederilor Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale si a creșterii calității vieții în spațiul rural" [valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depasi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar si 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de transport rutier).

Se vor urmări cei trei ani de la momentul depunerii cererii de finanțare. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului „de minimis" sau de obiectivul urmărit si indiferent daca ajutorul acordat de Statul Membru este finanțat în totalitate sau parțial din surse de origine comunitara. Cumulul ajutoarelor „de minimis" se realizează pentru toate ajutoarele „de minimis" primite având ca data de referința 01 ianuarie 2007. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel, pentru același proiect, sprijin acordat în cadrul programului din fondurile de garantare pentru garanții bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu va depasi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii."

Potrivit Ghidului solicitantului dacă din analiza de ansamblu a documentatei corelată cu cele constatate cu ocazia verificărilor pe teren se concluzionează că solicitantul a procedat în orice fel la crearea artificială a condițiilor pentru obținerea sprijinul în cadrul măsurii 312, întrucât potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului pentru măsura 312, potrivit căreia:

„Solicitantul trebuie să respecte următoarele: -să fie persoană fizică sau juridică română cu capital privat;- capitalul/ acționariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât și mixt sau integral străin;- să acționeze în nume propriu;- să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului."

De asemenea, Ghidul solicitantului aferent măsurii 312 dispune: „Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul măsurii 312, cofinanțată prin FEADR, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat. Proiectele solicitanților ai căror acționari majoritari au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, nu sunt eligibile.

Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul măsurii 312, cofinanțată prin FEADR, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat.

Proiectele solicitanților ai căror acționari majoritari au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, nu sunt eligibile.

Astfel, s-a apreciat că acești doi solicitanți au procedat la fracționarea artificială a unui proiect de investiții, încercând astfel a se depăși plafonul maxim de sprijin financiar.

Obligația instituției pârâte cu privire la recuperarea integrală a sumelor acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale reiese din prevederile Art. 5 alin. 1) „Recuperarea sumelor plătite necuvenit" din Regulamentul (UE) NR. 65/2011 care dispune:

"1. în cazul efectuării unei plați necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculata în conformitate cu alineatul (2)".

Iar Art. 17 alin. 3) din Ordinul nr. 567/2008 dispune: „Cheltuielile neeligibile ale proiectului vor fi suportate integral de către beneficiarul ajutorului de minimis."

De asemenea, potrivit Articolului 9 alin. 1) lit, a „Protejarea intereselor financiare ale Comunității și garanții privind gestionarea fondurilor comunitare" din Regulamentul (CE) NR. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR):

"(a) în cadrul politicii agricole comune, adoptă toate actele cu putere de lege și actele administrative și iau orice alte măsuri necesare pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Comunității, mai ales în scopul de a:(i) verifica veridicitatea și corectitudinea operațiunilor finanțate de FEGA și FEADR;(ii) preveni și urmări neregulile;(iii) recupera sumele pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenței".

Analizând aceste aspecte s-a constatat că in acest caz „ajutorul de minimis" a depășit plafonul maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entități juridice care au accesat simultan Măsura 312, întrucât în urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul ca s-au creat condiții artificiale de către beneficiarul contractului „prin fracționarea artificiala a investiției pentru a beneficia de finanțare in cadrul măsurii 312 din PNDR, obținând astfel depășirea plafonului maxim nerambursabil al sprijinului financiar, instituția noastră fiind obligată să procedeze la recuperarea in integralitate a finanțării acordate.

Similitudinile dintre cele două proiecte nu pot fi considerate doar coincidente, ci conduc la concluzia că acești beneficiari au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține un avantaj ce contravine schemei de ajutor financiar, iar aceștia au divizat artificial un proiect FEADR pe măsura 312 în două proiecte de dimensiune mai mică, în scopul depășirii plafonului maxim în valoare de 200.000 euro.

Din prevederile mai sus menționate rezultă că fărâmițarea sau fracționarea proiectelor, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de aceste plăți și de a obține un avantaj, contravine obiectivelor FEADR.

Potrivit Art. 24 alin. (1) și (2) lit. c) și d) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011:„(1) Controalele administrative se efectuează pentru toate cererile de ajutor, cererile de plată și celelalte declarații necesare a fi depuse de beneficiar sau de o terță parte și cuprind toate elementele al căror control prin mijloace administrative este posibil și oportun. Procedurile includ înregistrarea activităților de control efectuate, a rezultatelor verificărilor și a măsurilor luate cu privire la eventualele neconcordanțe constatate/"

(2) Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente:... cjconformitatea operațiunii pentru care se solicită ajutorul cu normele naționale și ale Uniunii Europene aplicabile, privind în special, după caz, achizițiile publice, ajutorul de stat, precum și cu celelalte standarde obligatorii relevante prevăzute de legislația națională sau de programul de dezvoltare rurală; djcaracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referință, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare".

Art. 26 alin. (2) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011: „Controalele la fața locului privind cererile de plată selectate pentru controlul prevăzut la articolul 25 alineatul (3) din prezentul regulament vizează totalitatea angajamentelor și a obligațiilor unui beneficiar care pot fi controlate în momentul vizitei."

Prin semnarea Contractului de Finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11(3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. în aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă. Arătăm astfel că A.P.D.R.P. are obligația luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de Finanțare și indiferent de momentul constatării neregulilor.

- art. 17(4) din Anexa I a contractului: "în cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante (...)".

Având în vedere teza finală a acestui articol învederează instanței că în speță avem de-a face cu un pact comisoriu de gradul IV inserat în mod expres în contract, modul de redactare al acestei prevederi fiind fără echivoc în sensul forței sale juridice de pact comisoriu expres, astfel că instanța trebuie doar să constate doar că a operat rezilierea de plin drept a contractului.

De asemenea, învederează prevedrile Anexei IV „Instrucțiuni de plată pentru beneficiarii" din Contractul de finanțare care la pct. A. „Informații cu caracter general" dispune că: „Nerespectarea clauzelor contractuale si a termenelor de finalizare a investițiilor, asumate prin contractul de finanțare, poate conduce la rezilierea acestuia si implicit la constituirea de debite pentru sumele plătite pana la momentul rezilierii contractului. Beneficiarul va fi informat in ceea ce privește suma autorizată la plată și cheltuielile respinse, precum și motivul respingerii".

În plus art. 2(1) din O.U.G. nr. 66/2011 dispun că: „neregula reprezintă"orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia

bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Totodată, art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune că: „în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în scopul recuperării creanței bugetare rezultate din nereguli, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel."

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 „neregularitate"înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

În temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, „orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

Potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, „[...] trebuie combătute în toate domeniile acțiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităților" și, în această privință, „în conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conțin dispoziții cu privire la abateri, precum și la măsurile și sancțiunile administrative pentru sancționarea acestora".

Din enunțarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar și furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenției de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

e. În ceea ce privește afirmația reclamantei conform căreia în cap 7 „Temeiul de drept" al procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 11.871 din 01.04.2015 „...nici măcar un articol al O.U.G. nr. 66/ 2011 nu este indicat, menționăm că actul normativ în baza căruia se efectuează controlul, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește numai cadrul legal de desfășurare a controlului, iar elementele menționate de echipa de control ce a întocmit procesul verbal de constatare la capitolul mai sus menționat sunt cele conținute în contractul de finanțare și anexele sale, precum și din regulamentele europene ce guvernează acordarea ajutorului financiar nerambursabil acordat prin FEADR.

f. Referitor la afirmația reclamantei conform căreia, în procesul verbal contestat nu sunt respectate prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, deoarece nu sunt aplicate prevederile referitoare la principiul proporționalității, subliniem că neregula săvârșită de l.l. N. O. C., respectiv crearea, împreună cu N. O. D., a aparentei legalități a condițiilor de înființare și funcționare a întreprinderii individuale, afectează eligibilitatea solicitantului și, în acest caz, aplicarea principiului proporționalității este imposibilă.

g. În ceea ce privește afirmația conform căreia, în opinia reclamantei, nu au fost încălcate prevederile contractului de finanțare C312M_/11.06.2010 și nici cele ale legislației aplicabile în cazul Măsurii 312, facem următoarele precizări:

în ceea ce privește afirmația referitoare criteriul de eligibilitate EG 2 „Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției", despre care l.l. N. O. C. afirmă că a fost respectat în anii 2010 și 2013, învederăm Onoratei Instanțe angajamentului asumat de contestatar în cererea de finanțare respectiv de a înregistra profit în fiecare an de valabilitate a contractului, condiție fără de care nu ar fi fost încadrat în categoria beneficiarilor eligibili.

Faptul că reclamanta invocă și alte elemente ce țin de eligibilitatea solicitantului și de modul de îndeplinire a criteriilor de selecție, arătăm că aceste angajamente (lipsa datoriilor fiscale și, respectiv crearea și menținerea celor 5 locuri de muncă) au devenit „obligatorii" în momentul în care l.l. N. O. C. a depus cererea de finanțare, deoarece în baza acestor angajamente a fost declarat eligibil - finanțat.

h. în ceea ce privește beneficiarii serviciilor prestate, deși nu există cadru legislativ care să interzică legăturile economice între două societăți comerciale, urmare a verificărilor efectuate, s-au identificat o . indicatori, mai sus enunțați, care au condus la concluzia că prin coordonarea acțiunilor d-lor N. O. D. și N. O. C. au fost încălcate prevederile art. 72 din Regulamentul CE nr. 68/ 2005 - privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, care prevede:

Art. 72 Perenitatea operațiunilor aferente investițiilor

72(1) „Fără a aduce atingere normelor privind libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii în sensul articolelor 43-49 din tratat, statul membru se asigură că, contribuția FEADR nu rămâne blocată într-o operațiune de investiții cofinanțată decât în cazul în care această operațiune nu suferă, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanțare de către autoritatea de gestionare, nici o modificare importantă:(a) care îi afectează natura sau condițiile de punere în aplicare sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice; (b)71(2) „Sumele plătite în mod nejustificat se recuperează în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005."

De asemenea, modul de a acțiune a celor două persoane mai sus menționate conduce și la încălcarea prevederilor art. 4(8) din Regulamentul CR nr. 65/ 2011, care prevede: Art. 4 Principii generale privind controlul 4(8) „Fară a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nici o plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

i. Referitor la faptul că, în opinia reclamantei, nu există elemente care să conducă, în mod temeinic, la luarea măsurii de reziliere a contractului de finanțare și de recuperare integrală a ajutorului financiar nerambursabil, subliniază următoarele:

I.I. N. O. C. a obținut spațiul destinat amenajării sediului social și a spațiului necesar garării combinei ce urma a fi achiziționată prin proiect în baza unui contract de comodat încheiat cu N. O. D. și N. O. G.;

I.I. N. O. C. a fost sprijinit în obținerea creditelor de investiții de la Deutsche Leasing România IFN S.A. de către domnul N. O. D., atât în nume personal cât și prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L.;

Principalul beneficiar al serviciilor prestate de I.I. N. O. C. a fost N. O. D. prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L, PFA N. O. D., cât și calitate de persoană fizică, acesta având o pondere de 92,7% din totalul serviciilor prestate, elemente care privite în ansamblu conduc la concluzia că au fost create, în mod formal, condițiile de înființare și funcționare ale LI. N. O. C., beneficiarul real al finanțării fiind N. O. D..

j. Referitor la afirmația conform căreia criteriile invocate de echipa de control ce a întocmit procesul verbal nr. 11.871 din 01.04.2014 sunt inexistente, precum și faptul că o . indicatori menționați ca și indicatori ce conduc la concluzia creării artificiale a condițiilor de înființare și funcționare a LI. N. O. C., au fost cunoscuți încă de la data depunerii cererii de finanțare, precizăm că, la acel moment aceștia erau simpli indicatori, care însă nu puteau conduce la concluzia că beneficiarul este neeligibil, deoarece nu se cunoștea modul de derulare a proiectului, ulterior efectuării ultimei plăți, aceasta fiind informația ce dă certitudinea creării artificiale a condițiilor de înființare și funcționare a 1.1. N. O. C., acest lucru putând fi demonstrat numai în urma controlului ex-post, ulterior finalizării proiectului.

Referitor la invocarea de către reclamantă a art. 5(3) din Regulamentul (CE), nr. 65/2011: „obligația de rambursare nu se aplica în cazul în care plata a fost efectuata ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistatata de beneficiar în mod rezonabil", prin care acesta susține că neregula s-a produs în urma unei erori care s-a datorat autorității competente, subliniem că pe parcursul procedurii de evaluare a cererii de finanțare, cât și a eligibilității plăților, beneficiarul nu a prezentat documente concludente și nu a semnalat autorității contractante că prin realizarea acestui proiect nu va fi respectată motivația sprijinului și obiectivele măsurii, respectiv nu a prezentat nici un document care să indice faptul că prin implementarea acestui proiect se va acorda un avantaj nejustificat către un alt agent economic care î-i controlează și coordonează activitatea. Acest lucru a putut fi demonstrat și dovedit numai în urma controlului ex-post, efectuat ulterior finalizării proiectului, care a demonstrat legăturile economice cu S.C. P. Agro S.R.L., beneficiarul real al proiectului finanțat prin Măsura 312. în urma analizării tuturor indicatorilor subiectivi și obiectivi care au condus la constatarea neregulii, echipa de control apreciază că neregula ar fi putut fi depistată și semnalată de beneficiar, astfel încât Autoritatea contractantă să nu efectueze plăți, motiv pentru care art. 5(3) din Regulamentul nr. 65/ 2011 nu poate fi pus decât în sarcina beneficiarului.

k. în ceea ce privește afirmația reclamantei referitoare la datele consemnate în registrul de încasări și plăți, face următoarele precizări:

La data verificării pe teren I.1. N. O. C. a pus la dispoziția echipei de control registrul de încasări și plăți aferent perioadei mai 2010 ... august 2014, document în care așa cum se precizează și în Procesul Verbal nr. 11.871 din 01.04.2015, ajutorul financiar nerambursabil încasat de beneficiar nu este înregistrat.

În ceea ce privește afirmația conform căreia „... echipa de control a primit acest registru corect întocmit și semnat,..." subliniază că:

La data verificării pe teren, 1.1. N. O. C. a pus la dispoziția echipei de control în original și copie registrul de încasări și plăți, însă așa cum a precizat și mai sus ajutorul financiar nerambursabil acordat de A.F.I.R. nu era înregistrat;

Ulterior verificării pe teren N. O. C. I.I., cu adresele nr. FN din 25.09.2014, înregistrată la C.R.F.I.R. 8 București I. sub nr. 25.09.2014 și nr. 46 din 06.11.2014, înregistrată la C.R.F.I.R. 8 București I. sub nr. 4.157 din 07.11.2014, completarea detaliată a registrului de încasări și plăți pentru anul 2014, respectiv o nouă copie a registrului de încasări și plăți ce a fost pus la dispoziția echipei de control cu ocazia verificării pe teren.

Analizând cele două exemplare a registrului de încasări și plăți rezultă că afirmațiile echipei de control referitoare la neînregistrarea contravalorii ajutorului financiar nerambursabil, respectiv a faptului că acesta prezintă ștersături, sunt reale.

De asemenea, arată că modul în care I.1. N. O. C. întreprindere Individuală a efectuat înregistrările este de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 14 „Contabilitate și controale tehnice și financiare" din Anexa I „Prevederi Financiare". Art. 14(1) „Beneficiarul trebuie să țină înregistrări contabile sistematice și precise referitoare la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanțele profesionale și legale. (...)".

l. În ceea ce privește afirmația reclamantei conform căreia motivele emiterii procesului verbal, nu reprezintă un temei legal pentru ca Autoritatea Contractantă să recurgă la retragerea ajutorului financiar nerambursabil, apreciem că afirmația contestatorului este în parte corectă, însă motivele mai sus menționate reprezintă indicatori fizici care, corelați cu indicatori funcționali și de afacere, conduc la concluzia creării artificiale a condițiilor de înființare și funcționare.

Totuși, așa cum se precizează și în procesul verbal nr. 11.871 din 01.04.2012, aceste afirmații reprezintă doar indicii și nu temeiul legal în baza căruia a fost luată decizia de către echipa de control.

m. Referitor la afirmația reclamantei potrivit căreia: „având în vedere că există indicii că s-au creat condiții artificiale, în vederea obținerii unui ajutor nerambursabil nejustificat constată că proiectul este neeligibil pentru co-finanțare", precum și cea referitoare la faptul că echipa de control a indicat ca și element obiectiv faptul că majoritatea serviciilor prestate de 1.1. N. O. C. au ca beneficiar persona fizică N. O. D. sau societăți în care acesta deține controlul, rezultă următoarele:

Afirmația echipei de control conform căreia condițiile de înființare și funcționare a l.l. N. O. C. au fost create în mod artificial, pentru a deservi societăți controlate de N. O. D., are la bază corelarea următoarelor indicii:

SSpațiul necesar amenajării sediului social și a locației pentru gararea combinei a fost obținut în baza contractului de comodat încheiat între N. O. C., în calitate de comodatar și N. O. D., respectiv N. O. G., in calitate de comodatari;

Conform contractelor de credit CR 390/ 18.06.2010 și CR 391/ 18.06.2010, încheiate de l.l. N. O. C. cu Deutsche Leasing România IFN S.A., obținerea acestor credite a fost facilitată prin constituirea de garanții, în favoarea l.l. N. O. C., de către N. O. D., în nume personal și prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L;

În perioada 2010 ... 2014 un procent de peste 90 % din serviciile prestate de II N. Orasanu C. au avut ca beneficiar pe N. O. D., prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L., PFA N. O. D. și în calitate de persoană fizică. Având în vedere aceste constatări, constatări ce au la bază documentele justificiative puse la dispoziție de l.l. N. O. C., este evident ca au fost create artificial condiții de înființare și funcționare pentru l.l. N. O. C..

n. Referitor la afirmația reclamantei potrivit căreia „N. O. C. nu deține „PARTICIPAȚI!" la societatea „P. AGRO S.R.L." sau la alte societăți împreună cu N. O. D. ..." analizând documentele justificative existente la dosarul administrativ de control, rezultă că legăturile existente între I.I. N. O. C. și N. O. D., prin intermediul S.C. P. Agro S.R.L., așa cum au fost prezentate la punctul anterior conduc la concluzia că acțiunile celor două persoane au avut drept scop asigurarea unei capacități de recoltare pentru S.C. P. Agro S.R.L.

o. în ceea ce privește afirmația reclamantei conform căreia „...echipa de control se referă la faptul că investiția a condus la crearea unui avantaj nejustificat, fără a preciza care este avantaj nejustificat, ..." apreciază că afirmația acesteia este nereală, în cuprinsul procesului verbal de constatare nr. 11.871 din 01.04.2015 fiind menționate suficiente indicii a căror corelare conduce la concluzia că I.I. N. O. C. a fost creată în vederea accesării de finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312. Raportat la acest aspect, subliniem că S.C. P. Agro S.R.L., societate ce beneficiase de finanțare prin Program SAPARD Românesc, ar fi putut depune cerere de finanțare în cadrul Măsurii 121, însă ar fi beneficiat de sprijin nerambursabil în cuantum de maxim 60%, față de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile, atât cât se acordă în cadrul Măsurii 312.

p. Referitor la beneficiarii serviciilor prestate de I.I. N. O. C. S.R.L., deși la cererea de finanțare se menționa că beneficiarii acestor servicii vor fi micii fermieri, urmare a analizării documentelor justificative existente la dosarul de control se constată că 92,7% din totalul serviciilor prestate de beneficiarul finanțării nerambursabile au ca beneficiar pe N. O. D., atât în calitate de persoană fizică cât și prin intermediul societăților controlate de acesta și, având în vedere faptul că N. O. D. a asigurat condițiile de înființare și funcționare a I.I. N. O. C., rezultă că nu au fost respectate descrierile din cererea de finanțare în ceea ce privește desfășurarea activității cofinanțate, în fapt scopul urmărit fiind asigurarea unei capacități de recoltare pentru societățile controlate de N. O. D..

q. Referitor la afirmația reclamantei conform căreia echipa de control nu menționează cum au fost încălcate prevederile legale menționate în capitolul 7 al procesului verbal nr. 11.871/ 01.04.2015, subliniază că prevederile contractuale și legale invocate de echipa de control indică în sine modul de producere a neregulilor ce conduc la luarea, de către Autoritatea Contractantă, a deciziei de retragere a ajutorului financiar nerambursabil.

r. în ceea ce privește susținerile conform cărora 1.1. N. O. C. a respectat angajamentele privind crearea și menținerea celor 5 noi locuri de muncă, precum și faptul că întreprinderea individuală nu înregistrază restanțe la plata obligațiilor către bugetul de stat, precizăm că respectarea acestor angajamente echivalează cu respectarea unor criterii de eligibilitate și/sau selecție în baza cărora a fost selectat pentru finanțare.

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Mai arată instanței că AFIR are, potrivit Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, ca principală atribuție protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, iar acordarea finanțării prin încheierea contractelor cu solicitanții de sprijin trebuie corelată cu responsabilitatea angajării fondurilor europene, AFIR fiind supusă auditului din partea Curții de Conturi a României în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor alocate dar și din partea Departamentului de Luptă Antifraudă -organism abilitat cu verificarea și gestionarea fondurilor nerambursabile acordate din partea Comunității Europene.

În consecință, consideră că AFIR a acționat conform prevederilor contractuale, cu respectarea obligațiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile legale în ceea ce privește administrarea fondurilor europene iar pe de altă parte, emiterea procesului verbal de constatare menționat nu este consecința voinței unilaterale a AFIR, ci rezultatul conduitei defectuoase a reclamantei în derularea contractului de finanțare, care nu a respectat obligațiile pe care și le-a asumat prin semnarea acestui contract.

În ceea ce privește cererea de suspendare, pârâta AFIR arată că nu sunt îndeplinite cerințele cazului bine justificat și pagubei iminente, întrucât argumentele reclamantei sunt chestiuni de fond ce nu înlătură prezumția de legalitate a actului administrativ iar executarea unei obligații bugetare nu reprezintă o pagubă prin ea însăși.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată următoarele:

Parata nu a făcut dovada existentei unor nereguli care sa conducă la aplicarea sancțiunii de recuperarea ajutorului financiar nerambursabil, aceasta afirma doar fără sa dovedească in vreun fel ca "din aspectele constatate de echipa de control reies in clar neregulile rezultate din verificările ulterioare".

Întreprinderea reclamantă nu a contestat dreptul autorității contractante de a controla in teren investiția, sau de a controla documentele, si s-a supus intocmai acestui control, motiv pentru care apărările invocate de către parata la pag 20 din intampinare nu au relevanta in cauza.

In ceea ce privește beneficiarii serviciilor prestate, reclamanta arată că nu este dovedit în nici un fel, prin nici un inscris, cadru de interdependenta financiara intre reclamanta, P. AGRO SRL si PFA N. ORASANU D..

Chiar si in cazul in care ar exista o legătura de rudenie intre asociații celor doua societăți comerciale, acest element nu este suficient pentru a demonstra crearea unui avantaj nejustificat in vederea obținerii ajutorului nerambursabil.

Mai mult de atat nu exista nici o dispozitie legala naționala sau europeana aplicabila spetelor ce au ca obiect fonduri nerambursabile care sa interzică relații economice intre doua societăți comerciale ale căror asociați sunt rude.

Raportandu-ne la obiectivele legislației europene cu privire la dezvoltarea zonelor rurale si modernizarea agriculturii, apărarea AFIR nu are nici un fundament.

Cu atat mai mult cu cat politica agricola . de către Regulamentele si legislația europeana, respectiv Regulamentul (UE) NR. 1307/2013 Regulamentul (UE) NR. 1305/2013, nu interzice prestarea de servicii intre microintreprinderi ci o încurajează si o promovează.

Parata invoca dispozițiile art. 9 din Regulamentul (CE) 1698/2005, insa acest regulament a fost ABROGAT prin Regulamentul (UE) nr. 1305/17.12.2013 .

Parata afirma ca este obligata potrivit art. 5 din Regulamentul (UE) 65/2011 sa recupereze sumele acordate beneficiarilor care au incercat eludarea prevederilor legale, dar nu precizează care prevederile legale au fost eludate in cazul de fata si nu a dovedit in nici un fel ca reclamanta a incercat eludarea prevederilor legale.

In ceea ce privește aplicarea art. 4 (8) din regulamentul UE nr. 65/2011 asa cum a statuat-o Curtea Europena de Justiție prin Hotărârea C-434/2013, parata ignora ignora indicația Curții Europene: "Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare".

Elementele obiective existente precum: Viabilitatea investitiei- societatea este producătoarea de profit, crearea de locuri de munca - societatea are 8 salariați, Implementarea proiectului conform standardelor europene, Relații comerciale oneroase cu P. AGRO SRL, la prețul de piața al zonei si nu gratuite cum incearca sa sugereze parata, sunt ignorate de către parata, singura sa apărare fiind legătura de rudenie intre asociații celor doua societăți, care nu are relevanta juridica atat timp cat nu exista alte indicii dovedite care sa conducă la concluzia AFIR .

Afirmația potrivit căreia P. Agro SRL este beneficiarul direct al investiției (pag 21 din intampinare) nu este in nici un fel dovedita, însăși parata a constatat ca s-au incheiat 8 contracte, au fost emise 12 facturi care au fost achitate (lista de la pag 10 -11 din intampinare) intre reclaamntă si societatea P. AGRO SRL si daca le-ar fi analizat ar fi văzut ca serviciile prestate au fost cuantificate conform prețului de piața practicat in zona pentru acest tip de servicii.

Nu s-a demonstrat in nici un fel si cu nici un document justificativ care a fost avantajul creat, prin relațiile comerciale dintre cele doua societăți comerciale.

N. Orasanu C. nu deține "PARTICIPATII" la societatea "P. AGRO SRL sau la alte societăți împreună cu Orasanu D. asa cum se afirma nedovedit, si acest fapt a fost dovedit echipei de control cu certificatul constatator emis de ONRC.

In ceea ce privește legătura de rudenie intre Orasanu N. C. si Orasanu D., in acord cu jurisprudenta CJUE, nu se poate retine ca acest indice menționat in procesul verbal atacat, poate constitui in sine un element care probează crearea avantajului nejustificat, in măsura in care parata nu a demonstrat ca cele doua entități, Orasanu N. C. II si P. AGRO SRL sunt integrate . care sa fi urmărit obținerea unui avantaj, care sa contravina obiectivelor schemei de ajutor.

Parata continua si in intampinare sa relateze aspecte care nu au legătura cu prezenta cauza, respectiv faptul ca s-a constatat ca II N. Orasanu C., II Morarianu C. T., II Ș. F., au același sediu social, au același domeniu de activitate, au fost înființate in aceeași perioada, au depus cererea de finanțare la aceeași data, au avut același consultant, ce relevantă juridică are aceasta apărare din moment ce intre acești agenți economici nu au existat relații comerciale.

In aprecierea acestei apărări, puerile de altfel, cu siguranța instanța va avea in vedere faptul ca nu exista nici o dispoziție legala naționala sau europeana care sa interzică cetățenilor care locuiesc in același . europene, in același timp si sa aiba același consultant. Ceea ce parata invoca este o nota discriminatorie, cum ar fi putut reclamanta sa interzică celorlalți concetățeni sa acceseze fonduri europene pentru ca ea sa fie eligibila.

Apărarea invocata de catre parata in intampinare -pag 22 "in cazul in care N. Orasanu D. ar fi aplicat pentru finanțare in cazul măsurii 121 procentul de cofinantare ar fi fost mai mic" nu poate crea decât un sentiment de profunda dezamăgire fata de situația create si sancțiunea aplica pe nedrept pe baza unor argumente ca aceste simple presupuneri .

La pagina 27 din intampinare parata afirma "Astfel s-a apreciat ca acești doi solicitanți au procedat la fracționarea artificiala a unui proiect de investiții, încercând astfel de a se depăși plafonul maxim de sprijin financiar"....."similitudinile dintre cele doua proiecte nu pot fi considerate doar coincidente, ci conduc la concluzia ca acești beneficiari au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține un avantaj ce contravine schemei de ajutor financiar, iar aceștia au divizat artificial un proiect FEADR pe măsura 312 in doua proiecte de dimensiune mai mica, in scopul depășirii plafonului maxim in valoare de 200.000 EURO"

Mai arată că în prezenta cauza nu exista al doilea proiect, parata continua sa-si apere ilegalitatea comisa prin emiterea procesului verbal atacat prin afirmații mincinoase pentru a induce in eroare instanța.

Au fost invocate de către parata si prevederile contractuale cu privire la obligația beneficiarului de a restitui integral sumele primite in cazul constatării unei nereguli, dar care este neregula dovedita de catre parata pentru a proceda la aplicarea acestei sancțiuni?

Așadar instanța este investita sa constate daca parata, emițând unilateral acte administrative, a făcut un exces de putere din dorința de a acoperi propriile greșeli, invocând nereguli in sarcina reclamantei care nu exista.

De asemenea, parata nu demonstrează prejudiciul care exista sau care ar putea exista, invocând aplicarea art. 2 din Regulamentul 1083/2006, care este ABROGAT prin Regulamentul (UE) Nr. 1303/2013.

Parata afirma ca "emiterea procesului verbal nu este consecința voinței unilateral a AFIR, ci rezultatul conduitei defectuoase a reclamantei in derularea contractului de finantare, care nu a respectat obligațiile pe care si le-a sumat prin semnarea acestui contract", dar nu dovedește nici conduita defectuoasa si nici nerespectarea obligațiilor contractuale de catre reclamanta.

Consideră că nu exista nici o neregula comisa de catre reclamantă pentru a aceasta sa fie sancționată prin returnarea sumei de bani finanțate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:

Prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 01.04.2015 și înregistrat la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sub nr._/01.04.2015 s-a stabilit în sarcina reclamantului N. O. Întreprindere Individuală o creanță bugetară în cuantum de 514.351,52 lei, ca urmare a retragerii sprijinului financiar nerambursabil acordat în baza contractului de finanțare nr. C312M_/11.06.2010 pentru proiectul „Înființare întreprindere individuală aparținând lui N. O. C. în .”.

În cuprinsul procesului verbal s-a reținut că reclamantul a creat un avantaj nejustificat în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii 312, respectiv a prestat preponderent de la implementarea proiectului și până la data efectuării controlului ex-post, servicii către societăți la care dl. N. O. D., tatăl domnului N. O. C., este acționar majoritar și administrator, respectiv ., N. O. D. PFA, precum și pentru persoana fizică N. O. D., lucrările prestate fiind pe o suprafață de 3007,62 Ha, ceea ce reprezintă 92,7% din totalul lucrărilor efectuate.

S-a concluzionat de către pârâtă că elementele identificate indică nerespectarea pe toată durata de valabilitate a contractului a criteriilor de eligibilitate, investiția fiind realizată pentru a beneficia, în mod nejustificat, de finanțare nerambursabilă în procent de 70% iar înființarea bazei materiale a ÎI N. O. C. prin achiziționarea de utilaje agricole a condus la crearea „unui centru de profit” pentru alte societăți care aparțin domnului N. O. D., fapt interzis de art. 4 alin. 8 din Regulamentul CE nr. 65/2011 și art. 4 alin. 3 din Regulamentul CE nr. 2988/1995.

În ceea ce privește temeiul de drept al constatării neregulii a fost invocată încălcarea de către reclamant a următoarelor prevederi: art. 1 alin. (2) și (3), art. 8 alin.(1) din Contractul de finanțare, art. 1 alin.(1), (3) și (4), art. 3 alin. (1),art. 8 alin. (1), (6) și (7) și art. 14 din Anexa I la contract, art. 4 alin. 8 din Regulamentul CE nr. 65/2011, art. 72 alin. 1 și 2 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Împotriva procesului verbal, reclamantul a formulat contestație administrativă, care a fost respinsă prin Decizia înregistrată sub nr._/28.05.2015.

O primă critică invocată de reclamant se referă la încălcarea art. 5 din Norma metodologică din 31.08.2011 de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011 aprobată prin HG nr. 875/2011 având în vedere că aceleași documente probante invocate în procesul vernal contestat au existat și la momentul depunerii cererii de finanțare și la momentul depunerii cererii de plată și nu s-a constata nici o neregulă.

Dispoziția normativă invocată prevede că „autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare”.

Din dispoziția de mai sus nu rezultă sensul invocat de reclamant și anume că pârâta nu ar mai putea constata nereguli ulterior efectuării plății finale sau a unei verificări anterioare.

Dimpotrivă, potrivit art. 2 (8) din contractul de finanțare „durata de valabilitate a contractului reprezintă durata de execuție a contractului de finanțare, la care se adaugă 5 ani de monitorizare de la data ultimei plăți făcută de Autoritatea Contractantă”, de unde rezultă că pârâta putea verifica și constata nereguli chiar și ulterior plății finale, în perioada de monitorizare.

De altfel, reclamantul este cel răspunzător pentru nerespectarea dispozițiilor privind accesarea fondurilor europene și ale contractului de finanțare, astfel că din faptul că la un control anterior nu au fost depistate nereguli, nu se poate trage concluzia că pârâta nu ar mai putea efectua verificări ulterioare și constata nereguli, raționamentul reclamantei ducând la lipsirea de rațiune a prevederilor ce reglementează procedurile de control care se efectuează de către diferite structuri tocmai pentru a elimina orice formă de abatere de la respectarea dispozițiilor din materia accesării fondurilor europene.

Legat de acest aspect, Curtea va analiza și apărarea reclamantului întemeiată pe dispozițiile art. 5 alin. 3 din Regulamentul UE nr. 65/2001 potrivit căruia „obligația de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil”.

Rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ două condiții pentru ca reclamantul să fie exonerat de obligația de rambursare și anume să existe atât o eroare a autorității competente cât și ca eroarea să nu fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil.

Or, dacă în cazul primei condiții am putea-o reține ca fiind îndeplinită în situația în care autoritatea care a aprobat cererea de finanțarea nu și-a îndeplinit corespunzător obligația de verificare, în ceea ce privește cea de-a doua condiție nu poate fi reținută în speța de față în care se impută reclamantului crearea unor condiții artificiale în scopul obținerii nejustificate a sprijinului financiar, adică tocmai o acțiune intenționată de prezentare a unei situații nereale sau de ascundere a unor elemente ale realității făcută tocmai în scopul de a nu fi depistate neregulile și de a obține nejustificat sprijinul financiar.

O altă critică invocată de reclamant se referă la încălcarea dispozițiilor art. 4 și art. 13 din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 875/2011, precum și ale art. 17 din OUG nr. 66/2011, din care reclamantul trage concluzia că pârâta trebuia să individualizeze sancțiunea și să prezinte motivele și modalitatea de calcul a creanței bugetare stabilite.

Dispozițiile invocate de reclamant au următorul conținut:

Art. 4 din HG nr. 875/2011: „În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 și ale anexei din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, denumită în continuare ordonanță, în cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor nereguli/abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate corecțiile financiare/reducerile procentuale prevăzute în anexa la ordonanță, se va aplica valoarea cea mai mare a corecției financiare/reducerii procentuale propuse.

Art. 17 din OUG nr. 66/2011 „Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia”.

Art. 13 din HG nr. 875/2011 „În aplicarea art. 28 din ordonanță, stabilirea valorii corecțiilor financiare prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în anexa la ordonanță se face cu încadrarea corectă a prevederilor actelor normative încălcate în categoria de abateri descrisă de aceasta”.

Din cuprinsul dispozițiilor de mai sus, Curtea constată că prevederile art. 4 și 13 din HG nr. 875/2011 nu sunt aplicabile în speța de față întrucât se referă la nereguli în realizarea achizițiilor în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene, în timp ce prin procesul verbal contestat s-a reținut în sarcina reclamantului crearea de condiții artificiale care au dus la obținerea nejustificată a finanțării.

În acest din urmă caz, chiar luând în considerare principiul proporționalității și criteriile menționate în art. 18 alin. 2 din Regulamentul CE 65/2011 (gravitatea, amploarea, persistența neconformității), sancțiunea ce poate fi aplicată este reprezentată de retragerea integrală a sprijinului, în condițiile în care, în lipsa creării de condiții artificiale, reclamantului i s-ar fi respins cererea de finanțare și nu ar fi putut obține nici un procent din finanțarea acordată.

Aspectul de mai sus rezultă clar din dispozițiile art. 4 alin. 8 din Regulamentul CE nr. 65/2011 potrivit căruia „nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestei plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”.

De asemenea, dispoziții asemănătoarea existau și în reglementarea anterioară, în vigoare la momentul încheierii contractului de finanțare, și anume cele cuprinse în art. 4 alin. 3 din Regulamentul CE nr. 2988/1995 potrivit cărora „actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia”.

Rezultă din dispozițiile de mai sus că atât la momentul încheierii contractului de finanțare cât și ulterior pe perioada derulării acestuia și la momentul întocmirii procesului verbal contestat au existat dispoziții comunitare care sancționau crearea de condiții artificiale în scopul obținerii nejustificate a sprijinului, fiind neîntemeiate susținerile reclamantului că nu există un temei legal pentru retragerea sprijinului acordat, care de altfel sunt și contradictorii, întrucât, pe de o parte acesta susține că dispozițiile Regulamentul CE nr. 2988/1995 nu pot fi aplicate întrucât au fost abrogate, iar pe de altă parte că nici noile dispoziții ale Regulamentului CE nr. 65/2011 nu pot fi aplicate, întrucât ar retroactiva. Or, nu poate fi acceptată teza că nici una dintre cele două dispoziții nu este aplicabilă, ci trebuie stabilită care dintre ele se aplică, aspecte care oricum nu prezintă relevanță în condițiile în care ambele reglementări sancționau neregula constând în crearea de condiții artificiale care contravin obiectivelor urmărite prin acordarea finanțării.

De altfel, chiar în cuprinsul contractului de finanțare se prevede în art. 3 (1) ultima teză din Anexa I „prevederi generale” că „dacă Autoritatea Contractantă constată că obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți) își rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat”.

Se mai susține de către reclamant că nu este indicat temeiul de drept, ci doar prevederi generale, nefiind indicat nici măcar un articol din OUG nr. 66/2011, susținere care este nefondată întrucât s-au indicat atât prevederi din contractul de finanțare cât și reglementări comunitare (la care s-a făcut referire mai sus), nefiind necesară indicarea vreunei prevederi din OUG nr. 66/2011, care reglementează procedura de verificare și constatare a neregulilor și care nu poate reprezenta temei al aplicării sancțiunii din punctul de vedere al dreptului substanțial.

În ceea ce privește criticile reclamantului privind constatarea pârâtei că a creat condiții artificiale în scopul obținerii nejustificate a sprijinul acordat prin crearea unui avantaj nejustificat unei alte întreprinderi, Curtea reține că, într-adevăr, după cum ambele părți susțin, trebuie plecat de la jurisprudența Curții Europene de Justiție din cauza C-434/12 Slancheva contra EOOD (autoritatea competentă din Bulgaria).

În hotărârea pronunțată în această cauză, CJUE a reținut că:

„1) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

2) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare”.

În considerentele hotărârii, CJUE a mai reținut că „proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins și, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestuia”.

În cauza de față există o . elemente, din coroborarea cărora concluzia firească ce se poate trage, dincolo de orice dubiu rezonabil, este că Întreprinderea Individuală N. O. C. a fost creată în mod artificial în scopul obținerii nejustificate a finanțării nerambursabile, adevăratul beneficiar fiind tatăl reclamantului, domnul N. O. D., care este asociatul majoritar al ., titularul PFA N. O. D. și care prestează activitate agricolă și ca persoană fizică.

Aceste elemente a căror realitate rezultă din înscrisurile de la dosar sunt următoarele:

- reclamantul N. O. C. este fiul lui N. O. D.,

- spațiul în care este amenajat sediul social și locul de amplasare al utilajelor întreprinderii reclamantului este obținut prin contract de comodat (împrumut de folosință gratuită) de la N. O. D. și N. O. G.,

- sursa de finanțare a activității reclamantului provine dintr-un credit bancar garantat de N. O. D. atât în nume personal cât și prin intermediul .,

- 92,7% din totalul serviciilor prestate de reclamant au avut ca beneficiar ., PFA N. O. D. și persoana fizică N. O. D..

Față de aceste elemente, Curtea apreciază că este corectă concluzia pârâtei în sensul că nu s-a atins scopul finanțării menționat în cererea de finanțare, potrivit căreia „potențialii clienți ai beneficiarului vor fi în procent de 100% micii fermieri”, în realitatea întreprinderea fiind creată în principal în scopul prestării de servicii către societatea controlată de tatăl reclamantului sau în folosul activității prestate de tatăl reclamantului.

Aceste elemente sunt totodată și indicii care dovedesc coordonarea deliberată dintre N. O. C. și tatăl său N. O. D., în cauză reclamantul nefiind în măsură să dovedească că proiectul său este independent de activitatea desfășurată de tatăl său.

De altfel, toate argumentele invocate de reclamant în acțiune în legătură cu întrunirea cerințelor condițiilor artificiale se bazează pe datele formale prezentate în cererea de finanțare, în timp ce în cazul acestei abateri se ține cont tocmai de elementele de fond ce nu au fost prezentate în cererea de finanțare și din care rezultă că adevăratul beneficiar al finanțării nu este reclamantul, ci tatăl acestuia care prestează activitate agricolă atât ca persoană fizică cât și prin intermediul societății controlate de acesta, ..

Curtea reține că în cauză este întrunit și elementul subiectiv întrucât scopul urmărit prin crearea de condiții artificiale a fost acela de a obține nejustificat finanțarea, în condițiile în care adevăratul beneficiar al finanțării, tatăl reclamantului, nu ar fi putut obține finanțare în cadrul măsurii 312 întrucât societatea controlată de acesta nu se încadra în categoria de beneficiari ai acestei măsuri.

Se susține de către reclamant că . sau PFA N. O. D. nu ar fi obținut vreun avantaj din derularea contractelor cu II N. O. C., întrucât a plătit serviciile de care a beneficiat la prețul pieței, și că nu a avut vreun beneficiu sau prejudiciu din contractul de comodat sau din garantarea creditului obținut de reclamant, însă avantajul constă în faptul că utilajele achiziționate din fondurile europene în discuție au fost utilizate aproape exclusiv de către N. O. D., ci nu de către micii fermieri, cum s-a menționat nereal în cererea de finanțare.

S-a făcut referire de către reclamant în cererea de chemare în judecată și la faptul că nu s-au avut în vedere indicii de fraudă în cazul conflictului de interese din HG nr. 875/2011, aspect nerelevant în condițiile în care nu s-a reținut de către pârâtă vreo încălcare a normelor privind conflictul de interese.

În ceea ce privește critica reclamantului referitoare la lipsa vreunui prejudiciu, Curtea o apreciază neîntemeiată întrucât prejudiciul este reprezentat de obținerea nejustificată a finanțării acordate, ceea ce impune restituirea integrală a acesteia.

Față de considerentele de mai sus, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile invocate de reclamant, procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, și implicit decizia de respingere a contestației administrative, fiind legale și temeinice, astfel că va respinge acțiunea în anulare ca nefondată.

În ceea ce privește cererea de suspendare executare, Curtea urmează să o respingă și pe această, întrucât față de respingerea pe fond a acțiunii reclamantului rezultă că motivele de nelegalitate invocate de acesta nu creează o aparență de nelegalitate a actului contestat, astfel că nu este îndeplinită cerința cazul bine justificat prev. de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004.

Având în vedere soluția de respingere a cererii de suspendare, în baza art. 1063 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea va dispune, din oficiu, restituirea către reclamantă a cauțiunii în cuantum de 5150 lei, consemnată cu recipisa nr._/1 din 25.09.2015 emisă de CEC Bank SA – Sucursala Slobozia, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea și cererea de suspendare formulată de reclamantul N. O. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ cu sediul social în ., Jud. Ialomița, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE DIN C. MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul in București, .. 43, sector 1, ca nefondate.

Dispune restituirea către reclamant a cauțiunii în cuantum de 5150 lei, consemnată cu recipisa nr._/1 din 25.09.2015 emisă de CEC Bank SA – Sucursala Slobozia, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.

Pronunțată în ședință publică astăzi 28.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER

I. C. G. I. P.

Red. ICG

← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 3459/2015....		Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4660/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţia de a face. Decizia nr. 5459/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 5083/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4665/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 3459/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4660/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Sentința nr. 2767/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Hotărâre din 22-09-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 5158/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI