Pretentii. Decizia nr. 41/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 2794/118/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 41/CA
Ședința publică din 21 ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. M. Ș.
Judecător E. C. G.
Judecător N. C.
Grefier D.-C. M.
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. – cu sediul în Constanta, ., nr.18, jud.Constanta, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. I.-N. – cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în Constanta, ., ., și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA FONDULUII PENTRU MEDIU – cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, sector 6, împotriva Sentinței civile nr. 2112/CA/19.09.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ , având ca obiect refuz acordare drepturi - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.153 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Potrivit art.394 Cod procedură civilă, constatând că nu sunt motive de amânare, instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.223 pct.3 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 11.04.2014 și înregistrată pe rolul Tribunalului C. - Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamantul A. I. N. a solicitat obligarea pârâtei Direcția Regională G. a Finanțelor Publice G. pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. la restituirea sumei de 6.214 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, și la plata dobânzii în materie fiscală aferente începând cu data achitării taxei și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentința civilă nr.2112/CA/19.09.2014, Tribunalul C. a admis acțiunea; a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 6.214 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală în materie fiscală aferentă sumei, pentru perioada cuprinsă între data împlinirii termenului prevăzut de art.70 din OG 92/2003 și data restituirii efective, respectiv dobânda legală prevăzută de OG nr.9/2000 de la data plății până la abrogarea acestui act normativ, iar de la această dată, dobânda legală potrivit OG nr.13/2011, până în ziua următoare expirării termenului prevăzut de art.70 din OG 92/2003; a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu formulată de pârâtă și a obligat chemata în garanție la plata către pârâtă a sumelor cu care aceasta a căzut în pretenții; a obligat pârâta la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția Regională G. a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanta, criticând soluția instanței de fond cu privire la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.274 alin.1 Cod procedură civilă.
A susținut recurenta că, potrivit dispozițiilor legale, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile de judecată numai dacă se află în culpă procesuală sau prin atitudinea sa în cursul derulării procesului a determinat aceste cheltuieli.
De asemenea, se arată că o altă condiție ce trebuie îndeplinită este aceea ca partea care solicită cheltuielile de judecată să fi câștigat procesul în mod irevocabil, situație ce nu se regăsește în cauză.
Consideră recurenta că nu pot fi reținute în sarcina sa aspecte privind reaua-credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Având în vedere că sesizarea instanței s-a făcut sub imperiul legii noi de procedură, în cauză sunt aplicabile disp. art.499 NCPC, potrivit cu care „Prin derogare de la prevederile art.425 alin.1 lit.b, hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins”.
Recurenta nu a indicat temeiul de casare, însă criticile susținute se încadrează în motivul prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 NCPC, respectiv „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.”
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, partea ce se face vinovată de declanșarea procesului va fi ținută la suportarea cheltuielilor de judecată, culpa procesuală fiind un element esențial în stabilirea unei astfel de răspunderi.
În acest sens, art.453 alin.1 Cod procedură civilă impune obligația părții căzute în pretenții de a suporta cheltuielile de judecată, incluzând taxele de timbru și onorariile avocaților, obligație ce are la bază prezumția de culpă procesuală în cazul pierderii procesului.
Se constată că, în speță, o astfel de formă a vinovăției există în sarcina pârâtei recurente în condițiile în care acțiunea formulată a fost admisă, fiind astfel dovedit refuzul nejustificat al pârâtei de restituire a sumei încasate nelegal cu titlu de taxă de poluare.
Prin urmare, în raport de soluția pronunțată, prima instanță a dat o soluție corectă cu privire la cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată, fiind pe deplin aplicabile disp. art.453 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.496 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. – cu sediul în Constanta, ., nr.18, jud. Constanta, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. I.-N. – cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în Constanta, ., ., ., și intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA FONDULUII PENTRU MEDIU – cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, sector 6, împotriva Sentinței civile nr. 2112/CA/19.09.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2015.
Președinte, I. M. Ș. | Judecător, E. C. G. | Judecător, N. C. |
Grefier, D.-C. M. |
Jud.fond:A.L.N.
Red.dec.-jud.E.C.G.
5ex./27.01.2015
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 33/2015. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 192/2015. Curtea... → |
|---|
