Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 22/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 600/36/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.22/CA
Ședința publică din data de 18 februarie 2015
Completul compus din:
Președinte – A. G.
Grefier - I. P.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta S.C. M. R. S.A, - prin administrator special C. G. P., cu sediul în M., ., județ C., înregistrată în registrul comerțului sub nr. J_, având CUI_, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. - Colectare Contribuabili Mijlocii - Serviciul executare Silită, cu sediul în C., . nr.18, județul C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru de 50 de lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cererii, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că reclamanta a depus precizări cu privire la obiectul acțiunii, însă nu a făcut dovada consemnării cauțiunii.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata în lipsă.
CURTEA:
Asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal de față:
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13.10.2014 pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ – astfel cum a fost precizată la data de 17.02.2015 - reclamanta . - prin administrator special P. G. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. G. - A.J.F.P. C. - Colectare Contribuabili Mijlocii - Serviciul executare silită, ca în temeiul prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr.554/2004, să se dispună suspendarea măsurii de executare/decontare a garanției în cuantum de 2.133.878,94 lei constituită de reclamantă pentru accize alcool etilic în contul deschis la Trezoreria mun. C. sub nr. RO31TREZ_1XXX, măsură dispusă și comunicată prin adresa nr._/30.09.2014 întocmită de pârâtă (adresă in care se precizează că decontarea garanției s-a făcut in baza adresei nr._/30.09.2014 întocmită de către A.J.F.P. Constanta si comunicată Trezoreriei), suspendarea efectelor actului administrativ fiscal atacat, până la pronunțarea instanței de fond.
În vederea soluționării cererii reclamanta a solicitat stabilirea unei cauțiuni la minimul prevăzut de lege, având în vedere starea de insolvență a societății, dar și faptul că prin formularea prezentei cereri se urmărește doar evitarea producerii efectelor executării garanției, si anume suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal, situație în care societatea nu mai poate desfășura activitate și nu mai poate obține veniturile necesare susținerii activității curente (plată salariați, plată furnizori etc.) sau realizării planului de reorganizare votat de creditori.
În fapt, reclamanta învederează că prin adresa nr._/30.09.2014 întocmită de D.G.R.F.P. G. -A.J.F.P. C. - Serviciul executare silită, i s-a adus la cunoștință faptul că la A.J.F.P. C. a fost înregistrată la data de 17.09.2014 adresa Biroului Vamal C. nr._/15.09.2014 prin care se comunică decizia nr.49/12.09.2014 privind suspendarea autorizațiilor de antrepozit fiscal nr. RO0GÎ0413PP01 din 30.01.2012 și nr. RO0010413PP02 din 30.01.2012 "până ia plata sumelor restante".
Prin aceeași adresă s-a arătat că, având în vedere prevederile art.128 alin. (1) din O.G. nr.92/2003 republicată, A.J.F.P. C. a solicitat la data de 30.09.2014 Trezoreriei municipiului C., cu adresa nr._, decontarea din garanția constituită de S.C. M. R. S.A. pentru accize alcool etilic a sumei de 2.133.878,94 lei.
Învederează reclamanta că în cauză este îndeplinită cerința prealabilă a sesizării autorității emitente a actului, prevăzută la art.7 din Legea nr.554/2004, societatea reclamantă formulând contestație (plângere prealabilă) împotriva actului administrativ a cărei contestare se solicită în prezenta cauză.
Reclamanta susține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.14 din Legea nr.554/2004 referitoare la cazul bine justificat și la prevenirea unei pagube iminente, pentru a se dispune suspendarea efectelor actului administrativ fiscal atacat, până la pronunțarea instanței de fond.
Referitor la condiția cazului bine justificat, în raport de conținutul actului atacat, și anume adresa nr._/30.09.2014 a A.J.F.P. C. prin care a solicitat Trezoreriei mun. C., decontarea din garanția constituită de S.C. M. R. S.A. pentru accize alcool etilic a sumei de 2.133.878,94 lei, și actele dosarului, consideră că această condiție este îndeplinită.
Astfel, executarea garanției, constituită de societate pentru a asigura plata accizelor exigibile, cu înfrângerea dispozițiilor art. 36 din Legea insolvenței, în lipsa unui titlu executoriu și în condițiile în care suma de rambursat de la bugetul de stat este mai mare decât cuantumul obligațiilor fiscale restante conturează existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ și este de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
În ceea ce privește paguba iminentă, învederează că executarea actului atacat este de natură să provoace subscrisei o pagubă importantă, previzibilă și greu de înlăturat.
Astfel, deși executarea garanției s-a făcut de către organul de executare fiscal în baza unei „decizii de suspendare a autorizațiilor de antrepozit fiscal până la plata sumelor restante" întocmită de Biroul Vamal C., executarea garanției generează în sine riscul unei astfel de suspendări a autorizației de antrepozit fiscal, situație în care activitatea societății ar fi inevitabil blocată, întrucât nu va mai putea produce și comercializa produsele accizabile, nu va putea încasa și nici efectua plăți, fiind compromisă realizarea obiectivelor planului de reorganizare aprobat în adunarea creditorilor din data de 03.09.2014.
În drept, a invocat dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 și art.215 din Codul de procedură fiscală.
Pârâta. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii pe motiv că adresa nr._/30.09,2014 și implicit măsura de decontare a garanției nu reprezintă un act administrativ de natură a fi susceptibil de suspendare în accepțiunea art.14 din legea nr.554/2004.
Prin încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2015, Curtea a stabilit în sarcina reclamantei, în conformitate cu disp. art.215 alin.2 Cod de procedură fiscală și în raport de suma contestată (garanție de 2.133.878,94 lei) o cauțiune în cuantum de 200.000 și, în vederea achitării cauțiunii, a acordat termen de judecată la data de 18 februarie 2015.
Analizând cererea de suspendare, Curtea constată:
Reclamanta a investit instanța cu soluționarea cererii de suspendare a unui act fiscal fiind aplicabilă procedura instituită de art.215 Cod proc fiscală.
Potrivit art.215 alin.2 Cod de procedură fiscală „Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei.”
În alineatul 2 al art.215 legiuitorul a introdus o condiție specială pentru acordarea suspendării actului administrativ fiscal și anume depunerea unei cauțiuni la nivelul sumei contestate.
În aplicarea acestei dispoziții instanța a stabilit cauțiunea pe care trebuia să o achite reclamanta și pentru a da posibilitatea societății să își îndeplinească obligația a acordat un termen de judecată.
Din dispozițiile menționate rezultă că depunerea cauțiunii reprezintă o cerință obligatorie, prealabilă analizării cererii de suspendare.
Întrucât reclamanta nu s-a conformat obligației stabilite de instanță privind achitarea cauțiunii, sancțiunea este aceea a respingerii cererii de suspendare fără a mai fi necesară analiza condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004. și cercetarea apărărilor făcute în cauză de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea, având ca obiect suspendare executare act administrativ, formulată de reclamanta S.C. M. R. S.A. - prin administrator special C. G. P., cu sediul în M., ., județ C.,înregistrată în registrul comerțului sub nr. J_, având CUI_ în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. - Colectare Contribuabili Mijlocii - Serviciul Executare Silită, cu sediul în C., . nr.18, județul C., pentru lipsa depunerii cauțiunii.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 februarie 2015.
Președinte, A. G. | ||
Grefier, I. P. |
Red. inch. gref.I.P.
4 ex/26.02.2015
Emis 2 .
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 10/2015. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 156/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
