Alte cereri. Decizia nr. 591/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 7539/121/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 591
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. S.
Judecător I. M. D.
Judecător D. V.
Grefier A. M. S.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice G., cu sediul în ., jud. G., împotriva sentinței nr. 1810/28.05.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata Pațilea A. M., avocat M. E. potrivit împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind reprezentantul recurentei Administrația Finanțelor Publice G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul intimatei Pațilea A. M. precizează că nu mai are cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimatei Pațilea A. M. consideră sentința pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Tribunalul G., reclamanta Pațilea A. M. a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei precum și obligarea pârâtei Administrația Finanțelor Publice G. la restituirea sumei de 5059 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante, ce urmează a fi actualizată cu dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1810/28.05.2013, Tribunalul G. a admis acțiunea formulată de reclamanta Pațilea A. M..
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca DAF pentru înmatricularea căruia în România a plătit o taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule în valoare de 5059 lei, taxă pe care consideră că nu ar fi datorat-o.
În urma analizării probelor administrate prin sentința nr. 1810/28.05.2013, Tribunalul G. a admis acțiunea reclamantei reținându-se în esență faptul că în acest mod s-a încălcat principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor, impunându-se restituirea taxei plătite în baza dispozițiilor Legii nr. 9/2012.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, pârâta Administrația Finanțelor Publice G., arătând că sentința este netemeinică și nelegală deoarece, potrivit art. 1 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008, taxa de poluare se aplică tuturor autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în România.
Analizând recursul de față prin prisma disp. art. 3041 Cod procedură civilă, al probelor administrate cât și al susținerilor părților, Curtea îl consideră nefondat pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.
Taxa pe poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza T. contra România.
Din considerentele deciziei arătate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…” Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională..”
Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat - un izvor de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală, și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult decât atât, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că „dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.. în speța de față taxa pentru emisiile poluante fiind introdusă în legislația internă în anul 2012 deci ulterior ratificării Tratatului și de către România.
De asemenea, în conținutul Deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale..”.
Față de jurisprudența Curții de Justiție Europene apreciem că prevederile Legii nr. 9/2012 modificată și completată prin O.U.G. nr. 1/2012 sunt contrare art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, fiind destinate să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second hand deja înmatriculate în alt stat membru al Uniunii Europene favorizând astfel vânzarea autoturismelor second hand deja înmatriculate în România.
Potrivit disp. art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Față de cele arătate mai sus, Curtea urmează în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art. 274 Cod procedură civilă, va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice G., cu sediul în ., jud. G., împotriva sentinței nr. 1810/28.05.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Obligă recurenta Administrația Finanțelor Publice G. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata Pațilea A. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2014.
Președinte, V. S. | Judecător, I. M. D. | Judecător, D. V. |
Grefier, A. M. S. |
Red. V.D./29.01.2014
Tehnored.A.M.S./ 2 ex./29.01.2014
Fond: V.D.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5872/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 6208/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
