Alte cereri. Decizia nr. 7438/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 7438/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 3535/113/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 7438/2014

Ședința publică de la 08 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. C.

Judecător S. B.

Judecător I. A. B.

Grefier L. I.

La ordine fiind soluționarea recursului promovat de reclamantul B. L., cu domiciliul ales la av. P. T., B., ., nr. 32, împotriva sentinței civile nr.585/03.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr. ._, în contradictoriu cu intimatul Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., în cauza civilă având ca obiect - taxa emisie poluantă.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat, timbrat, după care:

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul B. sub nr._ reclamantul B. L. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. pentru a se dispune anularea Deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr._/05.03.2013 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. și obligarea acesteia la restituirea sumei de 3.429 lei reprezentând taxă pentru emisii poluante achitată, cu dobânda legală până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Ford tip Focus, pentru înmatricularea căruia a plătit o taxă pentru emisii poluante în valoare de 3.429 lei, apreciată ca fiind nelegal încasată.

În acest sens reclamantul a susținut că dispozițiile Legii nr. 9/2012 contravin art.23 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, care interzic statelor membre să instituie taxe vamale la import sau la export, precum și alte taxe cu efect echivalent. Aceste prevederi se aplică produselor originare din statele membre, precum și produselor care provin din țări terțe, care se află în libera circulație în țările membre.

Au fost invocate și dispozițiile art.28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, potrivit cu care între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import precum și orice măsuri cu efect echivalent.

De asemenea art. 90 paragraful 1 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului, care ar avea ca efect reducerea importurilor în cauză fiind încălcat principiul nediscriminări produselor importate față de produsele interne, în referire la autoturismele înmatriculate anterior în România.

Cum dispozițiile din Tratatul de Instituire a Comunității Europene fac parte de la data de 01 ianuarie 2007 din ordinea de drept intern, iar potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat restituirea taxei ilegal încasate.

În dovedirea acțiunii s-a administrat proba cu acte, respectiv: Decizia privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr._/05.03.2013 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., copie de pe chitanța . nr._/05.03.2013 pentru încasarea taxei în suma de 3429 lei, acte privind proveniența mașinii și plângerea prealabilă a reclamantului înregistrată sub nr._/04.09.2013.

Legal citată pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. nu a formulat întâmpinare în prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr. 585 din 03.04.2014 a Tribunalului B. acțiunea reclamantului a fost respinsă ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la momentul emiterii deciziei contestate, temeiul juridic al încasării taxei pentru emisiile poluante îl reprezenta Legea nr.9/2013, prin care s-au abrogat dispozițiile O.U.G nr.50/_ referitoare la taxa pe poluare, iar obligația de plata intervenea cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, potrivit art.4 alin.1 lit. a din Legea nr.9/2012.

Instanța constată că odată cu încetarea efectelor O.U.G nr.1/2012, din 01 ianuarie 2013 taxa pentru emisiile poluante a fost percepută atât pentru autoturismele noi, neînmatriculate anterior, de producție internă sau importate cât și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în condițiile art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012, potrivit căruia „Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării”.Aceste prevederi exprese sunt aplicabile în cauză.

Ca urmare, la data achitării taxei de către reclamant nu se poate reține instituirea unui regim juridic fiscal diferit și discriminatoriu pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, unde urmau a fi reînmatriculate, față de autoturismele înmatriculate anterior în România, de producție națională sau importate, dispozițiile Legii nr.9/2012 fiind aplicabile tuturor categoriilor de autovehicule menționate.

Potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României „ prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene… au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne” iar conform alineatului 4 ”autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat”.

În acest sens instanța a constatat că dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocate de reclamant prevăd că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

De asemenea, art.28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Aceste dispoziții au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară.

Față de situația de fapt și de drept reținută, în cauză Tribunalul a constatat că nu există nicio încălcare a principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor și nici instituirea unei măsuri cu efect echivalent unei restricții cantitative la import prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.9/2012, în sensul prevederilor Tratatului Comunității Europene, de natură a determina anularea deciziei contestate și restituirea taxei pentru emisiile poluante achitate.

Împotriva sentinței civile nr. 585 din 03.04.2014 a Tribunalului B. a declarat recurs reclamantul, reiterând aspectele susținute și în fața instanței de fond prin acțiunea dedusă judecății.

În esență, a arătat că taxa de mediu la plata căreia a fost obligat contravine art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și că instituirea acesteia este de natură să descurajeze importul de bunuri provenite din alte state membre ale Uniunii, favorizând produsele naționale.

A invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a solicitat admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

Taxa pentru emisii poluante a fost achitată după data de 01.01.2013, când au încetat efectele suspendării dispuse prin O.U.G nr.1/2012.

Prin încetarea suspendării aplicării dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. f alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, nu mai poate fi susținută existența discriminării interzise de art. 110 din TFUE, astfel încât cererea de restituire a sumelor plătite cu titlu de taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule apare ca neîntemeiată pentru taxele plătite ulterior încetării suspendării.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012, obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.

Legea nr.9/2012, în încercarea de a remedia această discriminare, a introdus în cadrul dispozițiilor art. 4 obligația de plată a taxei:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculări.

Practic, prin reglementarea din alin.2, mai sus citată, legiuitorul a introdus obligația plății taxei și pentru autovehiculele second-hand, achiziționate de pe piața internă, unde au fost deja înmatriculate și pentru care nu s-a plătit vreuna dintre taxele reglementate de Codul fiscal sau OUG 50/2008, cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România.

Se mai reține că toate taxele au ca fapt juridic generator prima înmatriculare a unui autovehicul în România după . actelor normative care le-au reglementat, deci fie introducerea lui în parcul național, fie prima transcriere a dreptului de proprietate a celor aflate în parcul național, după . Legii nr.9/2012, pentru care nu a fost deja achitată una dintre taxele precizate.

In cazul ambelor categorii de autovehicule analizate anterior (cele importate din statele UE, care se înmatriculează pentru prima dată în România și cele aflate deja în parcul național, pentru care nu s-a achitat deja vreuna din taxele speciale amintite, cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate) taxa pentru emisiile poluante se percepe o singură dată, cu ocazia producerii faptului generator, respectiv prima înmatriculare în România sau prima transcriere a dreptului de proprietate, în condițiile expuse.

De vreme ce nu mai subzistă ipoteza avută în vedere de CJUE la pronunțarea hotărârii preliminare în cauza T., Curtea reține că taxa pe emisii poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012 nu contravine principiului liberei circulații a bunurilor în spațiul UE, principiu apărat prin disp. art. 110 TFUE, invocate de recurentul-reclamant.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 496 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamant, cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondat recursul de reclamantul B. L., cu domiciliul ales la av. P. T., B., ., nr. 32, împotriva sentinței civile nr.585/03.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2014.

Președinte,

L. C.

Judecător,

S. B.

Judecător,

I. A. B.

Grefier,

L. I.

Red. și tehn. motivare I.B./17.10.2014

Tehn.L.I.4 ex./20.10.2014

Fond:M. L. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Decizia nr. 7438/2014. Curtea de Apel GALAŢI