Anulare act administrativ. Decizia nr. 2368/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2368/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 438/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 2368/2014
Ședința publică de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. M.
Judecător: L. G. T.
Judecător: V. M. D.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta A. DE PLĂȚI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA V. - CENTRUL JUDETEAN V., cu sediul în Focșani, b-dl Brăilei nr. 121, jud. V., împotriva sentinței nr. 4357/06.08.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, privind pe intimatul reclamant L. N., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă A. DE P. SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA V. - CENTRUL JUDETEAN V., consilier juridic P. I.-M. în baza împuternicirii pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul-reclamant a depus la dosar la data de 22.01.2014 chitanța privind plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar și o cerere de repunere a cauzei pe rol întrucât la termenul de judecată din data de06.12.2013 aceasta a fost suspendată conform disp.art.242 pct.2 C.pr.civ. De asemenea tot prin serviciul registratură al instanței intimatul reclamant a mai depus o cerere la data de 4.03.2014 prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, având în vedere cererea formulată de intimatul-reclamant L. N., o admite și repune cauza pe rol, și nemaifiind alte cereri de formulat acordă cuvântul reprezentantului recurentei în susținerea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului apreciind că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.7,8 și 9 din C.pr.civ. în sensul că instanța nu a motivat considerentele pentru care a anulat decizia de soluționare a contestației pentru ultimul capăt al cererii, iar raportat la disp.art.50 din Ordonanța nr.66/2011 apreciază că și actul juridic a suferit o interpretare greșită.
Cu privire la ultimul motiv de recurs apreciază că instanța a aplicat greșit legea atunci când a considerat că dreptul la apărare al pârâtului-intimat nu poate fi asigurat decât cu respectarea disp.art.21 pct.14 și 15 din Ordonanța nr.56, deoarece nu a avut în vedere că realizarea acestui drept la apărare poate fi făcută doar în procedura administrativă privind soluționarea contestației.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului cu menținerea actelor administrative emise de A.P.I.A. Depune și concluzii scrise la dosar pentru a fi avute în vedere la soluționarea prezentului recurs.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._ reclamantul L. N. a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean V. pentru ca, în contradictoriu cu aceasta, să se dispună anularea Deciziei nr._ din 17.07.2012 de soluționare a Contestației formulată împotriva Procesului verbal de constatare nr.8867/06.06.2012, precum și a Procesului verbal de constatare nr. 8867/06.06.2012 .
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat în esență faptul că, prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare menționate s-a reținut că, în urma verificării efectuate de Centrul Județean V. privind efectuarea plăților în cadrul schemelor de sprijin pentru suprafață și modul în care reclamantul a respectat angajamentele de agromediu în campania SAPS din anii 2008, s-a constatat că nu au fost respectate unele cerințe privind angajamentul de agro-mediu prin modificarea amplasamentului și a suprafeței unor parcele situate în blocul fizic având destinația de fânețe naturale și că au fost încasate necuvenit, astfel, sume de bani, respectiv 1314,17 lei, la care se adaugă penalitățile legale, sumă pentru care s-a dispus măsura recuperării.
Reclamantul a mai arătat că suprafața declarată inițial este cea pe care a avut-o întotdeauna, stăpânind-o și lucrând-o neîncetat, faptul că pârâta a susținut că, în urma efectuării propriilor măsurători asupra terenurilor din ., terenurile au o altă configurație, nu are relevanță în situația sa concretă, terenurile fiind declarate astfel cum apăreau și în evidențele Primăriei comunei Reghiu. A mai arătat că nu a semnat din proprie inițiativă nicio modificare a cererii inițiale.
În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică de măsurare a terenurilor.
În ședința publică din data de 06.08.2013 tribunalul a respins proba cu expertiză tehnică ca nefiind utilă și concludentă în soluționarea cauzei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin procesul verbal contestat s-a constatat că reclamantul nu și-a îndeplinit angajamentele de agro-mediu pentru suprafața declarată și pentru care avea obligația de a le menține destinația pentru 5 ani.
S-a susținut că acțiunile de control prin teledetecție nu pot fi infirmate de constatări ulterioare.
S-a mai arătat că, potrivit dispozițiilor art.12 ind.1 din OUG nr.125/2006, sumele necuvenite acordate ca formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare.
Prin sentința civilă nr. 4357/06.08.2013 a Tribunalului V., a fost admisă acțiunea și a fost anulată Decizia nr._/17.07.2012 și procesul verbal de constatare nr. 8867/06.06.2012.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că echipa de control a APIA –Centrul Județean V. a întocmit Procesul verbal de constatare și stabilire a creanțelor bugetare nr. 8867/06.06.2012.
Prin acest proces verbal, întocmit în baza dispozițiilor OUG nr.66/2011, la Capitolul IV - Prezentarea aspectelor constate, se constată că reclamantul nu și-a respectat obligațiile de agro-mediu, suma necuvenită datorată de reclamant fiind de 1314,17 lei.
Tribunalul a reținut că activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este reglementată de art.21 din OUG nr.66/2011.
Potrivit aliniatului 11 al acestui articol „Pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare” iar, potrivit alineatului 14 al aceluiași articol: „Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.”.
Din cuprinsul procesului verbal nu rezultă ca echipa de control să fi respectat aceste dispoziții, respectiv, să fi permis reclamantului să ia cunoștință de constatări și să își exprime punctul de vedere cu privire la constatări și să analizeze acest punct de vedere, iar încălcarea acestor dispoziții afectează legalitatea procesului verbal.
În capitolul IV – Prezentarea aspectelor constatate din procesul verbal se menționează la literele a) și b) nerespectarea angajamentului de agromediu și se indică unele suprafețe de teren, dar nu se arată care sunt obligațiile nerespectate și în mod esențial, cum s-a constatat nerespectarea acestor obligații pe suprafețele respective.
Prin întâmpinarea depusă la dosar și prin precizările la întâmpinare pârâta APIA – Centrul județean V. a arătat că reclamantul a beneficiat de ajutor financiar nerambursabil, condiționat de îndeplinirea unor angajamente ferme pentru o perioadă de 5 ani, iar cu privire la prezența și înregistrarea punctului de vedere al fermierului la încheierea actului de control, au fost invocate prevederile art.21 alin.15 ind.1 din O.U.G. nr.66/2011, astfel cum au fost introduse de pct.2 al alin.unic din Legea nr.196/2013, care stipulează că activitatea de control în cazul beneficiarilor îndreptățiți să primească subvenții sau ajutoare din fonduri europene numai pe bază de cerere nu se face în prezența și cu consemnarea punctului de vedere al reclamantului fermier.
Tribunalul a reținut că dispozițiile legale invocate sunt incidente numai în ce privește controalele efectuate după data intrării în vigoare a art.21 alin.15 ind.1 din O.U.G. nr.66/2011, respectiv, 07.07.2013.
Tribunalul a reținut că, astfel cum a rezultat din dezbateri, măsurarea terenului declarat și amplasamentul s-au efectuat prin teledetecție prin satelit ori, din planșele măsurate prin teledetecție, nu reiese suprafața in unitate de măsură specifică (ha, ari sau mp.) Și nici nu se identifica cu precizie suprafața despre care se face vorbire, fiind doar o captură a unei imagini de ansamblu a unor trupuri de teren, în care este incorporata suprafața despre care se face vorbire in P.V.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că în cuprinsul procesului-verbal de constatare, Capitolul VI –Prezentarea aspectelor constatate, este necompletat, nefiind menționate constatările echipei de verificare, precum și faptul că, potrivit susținerilor reclamantului, deține și lucrează aceeași suprafață de teren, cu aceeași destinație, situată în aceeași locație, de la data primei cereri și până în prezent, modificarea cererilor fiind făcută pe formulare tipizate de către APIA, după efectuarea măsurătorilor prin teledetecție.
În consecință, cum procesul verbal contestat s-a emis fără respectarea dispozițiilor legale privind informarea structurii controlate și fără a i se acorda efectiv dreptul de a-și spune punctul de vedere cu privire la constatări, iar opinia să îi fie analizată, cum, pe fond, din conținutul procesului verbal nu rezultă ce obligații și-a asumat reclamanta, ce obligații au fost încălcate de aceasta și, mai ales, cum au fost determinate de echipa de control, după cum nu rezultă și cum, raportat la obligațiile pretinse a fi nerespectate, s-a stabilit creanța fiscală, Tribunalul a apreciat că procesul verbal a fost nelegal emis, verificările fiind necesar a fi efectuate cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură– Centrul Județean V., solicitând modificarea sentinței atacate astfel încât să se mențină ca legale și temeinice actele contestate.
În motivare, recurenta critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că Tribunalul V. nu a reținut nici un motiv de nelegalitate a deciziilor atacate și cu toate acestea a dispus anularea acestora pentru motive care țin de fapt de temeinicia procesului verbal de constatare.
Considerentele pentru care instanța de fond a admis cererea reclamantului nu au fost puse în discuția părților.
Instanța a reținut în esență faptul că procesul verbal este nelegal întrucât nu a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 21 din OUG nr. 66/2011, însă a omis să constate faptul că fermierul a luat la cunoștință de conținutul procesului verbal, iar pe calea contestației formulate împotriva acestuia și-a exprimat opinia ce a făcut obiectul deciziilor de soluționare a contestației, acte prin care au fost expuse pe larg obligațiile încălcate de fermier și modul în care au fost determinate neregulile și a fost stabilită creanța de plată, astfel că din punctul de vedere al recurentei viciile relevate ale procesului verbal au fost acoperite.
De altfel, procesul verbal de constatare a fost emis în urma unei verificări administrative desfășurate în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG nr. 66/2011 pe baza documentelor aflate la dispoziția APIA – ca derogare de la dispozițiile art. 21 alin. 1-16 din ordonanța de urgență.
În opinia recurentei, excepția introdusă prin dispozițiile art. 21 alin. 151 din OUG nr. 66/2011 nu face decât să întărească derogațiunea procedurii privind emiterea titlurilor de creanță, în urma etapei de verificare administrativă – în lipsa și fără punctul de vedere al structurii verificate.
Identificarea neregulii nu a fost susținută pe baza unor rapoarte de control, ci a avut ca fundament faptul că reclamantul nu a mai declarat una dintre suprafețele pentru care a solicitat finanțare în menținerea angajamentului de agro-mediu, respectiv s-a constat că prin cererea unică de plată pe suprafață 2009 reclamantul nu a mai declarat . angajament de agro-mediu prin cererea din 2008.
Ca o confirmare a situației constatate reclamantul nu mai solicitat începând cu anul 2010 sprijin financiar pentru . reiese din declarația de suprafață 2010. Conform dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. f din OUG nr. 125/2006 solicitanții schemelor de plată trebuie să facă dovada dreptului de folosință și de utilizare a terenurilor pentru care au solicitat finanțare.
Recurenta apreciază în consecință că reclamantului nu i-a fost încălcat nici un drept, temeiul acțiunii în contenciosul administrativ fiind existența unei vătămări aduse printr-o manifestare abuzivă în realizarea actului administrativ.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 7, 8, 9, art. 3041 C.pr.civ.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În ce privește nerespectarea dreptului la apărare al reclamantului căruia nu i s-a comunicat proiectul de proces-verbal, instanța reține că, potrivit art. 21 alin. 15 din OUG nr. 66/2011, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
Conform alin. 151 al aceluiași articol, fac excepție de la prevederile alin. 14 și 15 titlurile de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptățite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune și din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.
Acest alineat a fost introdus însă în textul OUG 66/2011 prin Legea nr. 196/2013, astfel că, la data emiterii procesului-verbal, o astfel de derogare nu exista.
Așadar, în mod corect a reținut instanța de fond că actul atacat este nelegal sub acest aspect.
Referitor la motivul de recurs invocat de recurentă în sensul că reclamantul avea posibilitatea de a invoca apărările sale împotriva procesului-verbal de constatare pe calea contestației administrative, Curtea apreciază că prevederile art. 21 OUG 66/2011, care reglementează procedura de control, sunt imperative, astfel că etapele controlului nu pot fi omise. Informarea fermierului are rolul de a garanta respectarea dreptului său la apărare, în etapa anterioară emiterii procesului-verbal, neîndeplinirea acestei obligații atrăgând nulitatea actului de constatare.
D. urmare, nu se poate considera că posibilitatea invocării de către partea reclamantă a apărărilor sale pe calea contestației administrative ar acoperi nulitatea cauzată de nerespectarea procedurii informării prealabile.
Faptul că identificarea neregulii a avut loc în urma unei verificări administrative desfășurate în conformitate cu prevederile art. 7 din OUG nr. 66/2011, pe baza documentelor aflate la dispoziția APIA, nu înlătură aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. 15 din OUG nr. 66/2011, în condițiile în care norma legală aplicabilă la data respectivă nu prevedea o asemenea derogare.
Având în vedere susținerile reclamantului din contestația formulată, Curtea apreciază că în mod temeinic și legal a reținut instanța de fond că procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost nelegal emis, verificările fiind necesar a fi efectuate cu respectarea dispozițiilor legale.
Curtea mai notează că decizia a cărei anulare s-a dispus a fost emisă de A.P.I.A. V. în soluționarea contestației formulate de reclamant împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
D. urmare, în condițiile în care instanța de fond a reținut nelegalitatea procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, rezultă în mod implicit că decizia de soluționare a contestației împotriva acestui proces verbal, prin care s-a respins contestația formulată, este nelegal și netemeinic, motiv pentru care Curtea apreciază ca fiind nefondate și criticile recurentei prin care se invocă faptul că instanța de fond a anulat decizia respectivă fără a reține nici un motiv de nelegalitate a acesteia.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. DE PLĂȚI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA V. – CENTRUL JUDETEAN V., cu sediul în Focșani, b-dl Brăilei nr. 121, jud. V., împotriva sentinței nr. 4357/06.08.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, privind pe intimatul reclamant L. N., având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2014.
Președinte, C. R. M. | Judecător, L. G. T. | Judecător, V. M. D. |
Grefier, F. B. |
Fond:M.Dibuș
Red./tehnored.T.L.G./11.04.2014
Tehnored.F.B./11.04.2014/2 ex.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 4777/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 1758/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
