Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2806/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2806/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 1366/44/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 2806
Ședința publică de la 18 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător dr. I. A.
Judecător G. P.
Grefier A. M. S.
La ordine fiind soluționarea contestației în anulare a deciziei nr. 5435/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._, formulată de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., cu sediul în ., jud. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G. și intimata S.C. L. I. S.R.L. prin lichidator CII Tiganus A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G. împotriva deciziei nr. 5435/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel G..
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4412/20.08.2013 pronunțată de Tribunalul V. –secția a II-a civilă în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată în baza dispozițiilor art.14 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 de către reclamanta S.C. L. I. S.R.L. – în insolvență, cu sediul în Focsani, ..5, înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, CUI_, reprezentată legal prin administrator judiciar C.I.I. Ț. A., în contradictoriu cu Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., cu consecința suspendării executării actului administrativ Decizia nr. 4/13.06.2013 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale V., de revocare a atestatelor de comercializare a produselor energetice nr. RO_/01.02.2012 și RO_ din 01.02.201, până la pronunțarea instanței de fond.
Împotriva sentinței civile nr. 4412/20.08.2013, la data de 10.09.2013 a declarat recurs autoritatea pârâtă Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., recursul fiind înregistrat după . Noului Cod de procedură civilă.
La primul termen de judecată din data de 24.10.2013, instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului împrejurare față de care a dispus amânarea cauzei și prorogarea discuțiilor cu privire la aceasta pentru a-i da posibilitatea recurentului să depună la dosar dovezi din care să rezulte data depunerii sau comunicării cererii de recurs.
Pentru termenul următor, reprezentantul legal al recurentei a depus precizările solicitate prin care se arată că sentința recurată a fost comunicată și înregistrată la A.N.A.F. în data de 30.08.2013 iar recursul a fost transmis în data de 05.09.2013, în termenul prevăzut de art. 181 alin. 1 Cod procedură civilă.
Prin decizia nr. 5435/13.11.2013 Curtea de Apel G. primind excepția invocată a respins recursul ca fiind tardiv formulat.
Curtea a reținut că față de data comunicării sentinței recurate, respectiv 30.08.2013, declararea recursului la data de 10.09.2013 a fost evident cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a formulat prezenta contestație în anulare contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., criticile sale vizând greșita apreciere a modului de declarare a recursului, care în opinia contestatoarei constituie o greșeală materială în sensul art. 503 alin. 2 pct. 2 din Cod procedură civilă. În dezvoltarea acestei susțineri, contestatoarea a precizat ca cererea de recurs ar fi fost trimisă prin fax la data de 5.09.2013, dată la care de altfel a și fost înregistrat pe portalul instanței recursul declarat.
Analizând contestația de față, curtea constată că aceasta este nefondata urmând a fi respinsă ca atare.
Potrivit dispozițiunilor art.503 din Noul Cod procedură civilă, contestația în anulare poate fi primită atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor privitoare la alcătuirea instanței și deși se invocase această excepție instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra ei (art. 503 alin. 2 pct.1), când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale (art. 503 alin. 2 pct.2), când instanța de recurs respingând recursul sau admițându-l în parte a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen (art. 503 alin. 2 pct. 3) când instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză, art. 503 alin. 2 pct. 4 din Noul Cod procedură civilă.
Analizând criticile formulate de contestator, curtea constată că deși ele se încadrează în dispozițiunile strict și limitativ enunțate de textele menționate mai sus, nu sunt reale.
Verificând înscrisurile de la dosar, curtea constată, așa cum corect a reținut și instanța de recurs, că recursul contestatoarei nu a fost expediat prin fax, așa cum a susținut ci prin corespondență directă, înregistrată la instanță la data de 10 sept. 2013. Susținerea contestatoarei ca ar fi expediat recursul la data de 5 septembrie nu poate fi primită, atâta vreme cât la dosarul cauzei nu există nici-o dovadă concludentă în acest sens. Raportul de expediție depus la aceasta la fila 19 nu face dovada expedierii recursului ci a unei corespondențe diverse.
În ceea ce privește consemnarea de pe portalul instanței, aceasta are două mențiuni, respectiv data declarării, așa cum rezultă de pe adresa de înaintare, respectiv 5 septembrie 2013 și data înregistrării în evidenta instanței, adică 10 septembrie 2013.
Așa fiind, apreciind că sunt pro causa și nereale criticile contestatoarei din prezenta contestație, curtea urmează a nu le primi.
Pentru aceste considerente, apreciind că criticile aduse hotărârii contestate sunt nefondate și nu se încadrează în cazurile menționate de lege în care o hotărâre judecătorească poate fi retractată, curtea va respinge contestația în anulare de față ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare a deciziei nr. 5435/13.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel G. în dosarul nr._, formulată de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice G., cu sediul în ., jud. G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2014.
Președinte, M. B. | Judecător, dr. I. A. | Judecător, G. P. |
Grefier, A. M. S. |
Red. I..
Tehnored.A.M.S./ 5 ex./08.05.2014
Fond:M.Dibuș
Recurs: A.N.M.
..05.2014
| ← Alte cereri. Decizia nr. 2459/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 3777/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
