Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 312/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 312/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 847/45/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 312/2013
Ședința publică de la 01 februarie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. O. M.
Judecător: D. R. G. Ș.
Judecător: M. C. P.
Grefier: M. G. A.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe revizuenta . Huși și pe intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice V., având ca obiect contestație act administrativ fiscal, revizuire împotriva deciziei numărul 1093 din 04.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administratorul societății revizuente, Z. I., constatându-se lipsa reprezentantului intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care este la al treilea termen de judecată și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsa părților.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la concluzii asupra cererii de revizuire formulată în cauză.
Z. I., în calitate de administrator al revizuentei ., solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, pentru motivele invocate în scris.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate, rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL,
Asupra cererii de revizuire de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2012, .. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 1093/4.05.2012 a Curții de Apel Iași, pronunțate în cauza_, solicitând schimbarea în totul a deciziei atacate, respingerea recursului promovat de DGFP V. împotriva sentinței 654/CA/2011, cu menținerea acesteia.
În motivarea cererii de revizuire, revizuientul arată că prin Decizia nr. 1093/4.05.2012 a Curții de Apel Iași a fost admis recursul promovat de DGFP V. împotriva sentinței 654/CA/2011, care a fost modificată în tot, în sensul respingerii ca nefondate a contestației promovate de ... Decizia Curții de Apel este netemeinică și nelegală.
Astfel, prin cererea ce a făcut obiectul dosarului_, a solicitat anularea Deciziei 72/5.10.2011 a DGFP V. și exonerarea de plata sumei de 113.648 lei, reprezentând 23.513 lei impozit pe profit, 14.362 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 52.199 lei TVA și 23.574 lei majorări de întârziere aferente TVA. În cauză, la solicitarea sa, a fost efectuată o expertiză de specialitate. La raportul de expertiză s-au formulat obiecțiuni de ambele părți, dar expertul și-a menținut concluziile, în care arăta că la 30.06.2009, contestatoarea avea de plată suma totală de 19.688 lei, din care 9878 lei impozit pe profit, 5303 lei penalități de întârziere impozit pe profit și 4507 lei penalități de întârziere TVA. Prin sentința 654/19.12.2011, prima instanță admite contestația, anulează în parte Decizia 72/2010 a DGFP V. și decizia de impunere 1151/30.06.2010 a DGFP V. cu privire la suma de 13.335 lei impozit pe profit și majorări de întârziere de 9059 lei și pentru suma de 34.574 lei TVA și majorări de 19.067 lei. Prin aceeași decizie se dispune menținerea deciziei de impunere nr. 1151/30.06.2010 cu privire la suma de 10.179 lei impozit pe profit, 5303 lei majorări, 17.625 lei TVA și 4507 lei majorări de întârziere.
Curtea de Apel Iași admite recursul prin Decizia 1093/4.05.2012, modificând în tot sentința primei instanțe prin respingerea contestației ca nefondată.
A reținut instanța de recurs că instanța de fond nu a avut în vedere că .. a achiziționat două autoturisme pe care le-a închiriat către S. SPRL, având asociat comun pe A. D., prin urmare TVA aferent nu se deduce, întrucât prin contractele de închiriere nu s-a avut în vedere derularea unor relații comerciale obișnuite, ci obținerea unui avantaj fiscal esențial, constând în deduceri de cheltuieli și rambursare de TVA, astfel încât cheltuiala nu s-a făcut în scopul de realizare de venituri impozabile și utilizare în folosul operațiunilor taxabile. Contractele de închiriere au fost apreciate de instanța de recurs drept aranjamente pur artificiale lipsite de finalitate economică, astfel încât au fost înlăturate concluziile expertizei.
Consideră revizuientul că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut și și-a depășit puterea judecătorească și cadrul procesual, ignorând apărările formulate și propuse de contestator în contestația inițială.
Astfel, prin decizia de impunere s-au stabilit anumite obligații în sarcina contestatorului: 23.513 lei impozit pe profit, stabilită în baza neadmiterii la deducere a unor cheltuieli efectuate în 2007 și 2008, în sumă totală de 268.307 lei, reprezentând cheltuieli cu combustibilul, alte materiale consumabile, cu energia și apa, cu întreținerile și reparațiile, cu primele de asigurare, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, cu impozitele și taxele, cu serviciile efectuate de terți, cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități, privind activele cedate, cheltuielile cu dobânzile și cele privind amortizarea. Or, hotărârea este motivată pe faptul că S. S.R.L și S. SPRL au asociat comun, precum și pe obligațiile fiscale în legătură cu autoturismele, ceea ce este eronat, pentru că autoturismele nu creează obligații fiscale, ci doar cheltuieli, care, potrivit expertizei, sunt deductibile. Aceste cheltuieli în anii respectivi au fost de 72.064 lei din totalul de 268.307 lei, instanța de recurs nepronunțându-se pe deductibilitatea sau nedeductibilitatea celorlalte cheltuieli.
În plus, concluzia instanței de recurs privind contractele de închiriere este eronată, având în vedere că în cei doi ni veniturile realizate de S. S.R.L. au fost în proporție de 90 % din închirierea bunurilor proprii.
Cu privire la suma de_ lei, TVA, obligația suplimentară a fost stabilită ca urmare a neadmiterii la deducere a TVA-ului pe care societatea l-a achitat către diverși furnizori de bunuri și servicii. Și referitor la această sumă, motivarea instanței este fondată pe acționarul comun și pe autoturisme, ceea ce eronat.
TVA aferent cheltuielilor cu cele două autoturisme este nesemnificativă. În rejudecare, instanța nu a analizat în totalitate veniturile și cheltuielile efectuate de contestatoare, ignorând concluziile expertizei.
Nu a fost indicat vreun temei al cererii de revizuire.
Cererea de revizuire a fost legal timbrată.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține cele ce urmează:
Revizuientul nu a indicat temeiul cererii sale, din conținutul acesteia rezultând că a invocat motivul reglementat de art. 322 pct. 2 Cod pr.civ.
Ipoteza acestui text de lege vizează inadvertența dintre obiectul pricinii supuse judecății și ceea ce instanța a hotărât.
În cauza de față, obiectul acțiunii este contestația formulată de .. împotriva unei decizii pronunțate de DFFP V. în soluționarea contestației administrative privind decizia de impunere 1151/30.06.2010. Ca atare, obiectul cauzei este verificarea legalității unei decizii administrativ fiscale, iar instanța de recurs s-a pronunțat doar asupra acestui obiect, prin respingerea contestației, neputându-se susține că a dat ceva, mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut. În ceea ce privește motivarea deciziei, raționamentul instanței și concluziile sale nu pot fi încadrate în reglementarea art. 322 pct.2 Cod pr.civ.
De fapt, revizuientul aduce critici asupra modului cum au fost apreciate și interpretate probele și asupra situației de fapt reținute de instanța de recurs, invocând și că motivarea conține elemente străine de situația reală, ceea ce e permis doar în calea de atac a recursului și nu a revizuirii.
Reținându-se că nu sunt întrunite nici unul dintre motivele de revizuire prevăzute limitativ de lege, Curtea va respinge prezenta cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta . deciziei nr. 1093/2012, pronunțată de Curtea de Apel Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 01.02.2013.
Președinte, I. O. M. | Judecător, D. R. G. Ș. | Judecător, M. C. P. |
Grefier, M. G. A. |
M.A. 06 Februarie 2013/red si tehnored 2 ex.PMC/25.02.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2934/2013. Curtea de Apel IAŞI | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 311/2013.... → |
|---|
