Obligaţia de a face. Decizia nr. 2503/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2503/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 24067/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 2503/2013
Ședința publică din 03 Iunie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: G. N., judecător
Judecător: Florinița C.
Judecător: I. R.
Grefier: M. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâta I. P. JUDETUL ARGES - PRIN SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR, împotriva sentinței civile nr.138 din 11 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._ .
Recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru în sumă de 2,00 lei, conform chitanței de la dosar cu nr._ din 13 mai 2013, emisă de Primăria Municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Grefierul de ședință, care învederează că solicită judecata cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă. Se mai învederează că, la data de 23 mai 2013, intimata-reclamantă a depus un borderou cu acte.
Curtea constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, apoi s-a dispus amânarea pronunțării pentru 27 mai 2013 și pentru data de astăzi, când s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 16.11.2012 și precizată ulterior, reclamanta P. M. A., a chemat în judecată pe pârâta I. P. ARGES - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI INMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR, solicitând obligarea acesteia să înmatriculeze autoturismul proprietatea sa, marca Ford Focus . WFONXXGCN1G73045, fără plata taxei de poluare, precum și emiterea de numere provizorii de circulație până la rămânere irevocabilă a prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat autoturismul sus arătat din spațiul Comunității Europene si a solicitat înmatricularea acestuia depunând dosarul complet, dar intimata a refuzat înmatricularea fără plata taxei, susținând că numai instanța de judecată poate să dispună înmatricularea fără plata taxei pe poluare. Or, aceasta, așa cum s-a arătat și în cauza T., este neconformă cu normele Comunității Europene, constituind o discriminare a regimului fiscal aplicabil.
Prin sentința civilă nr.138/ 11.01.2013, Tribunalul Argeș a admis acțiunea precizată și a fost obligată pârâta să înmatriculeze autoturismul marca Ford Focus . WFONXXGCN1G73045, proprietatea reclamantei, fără plata taxei pentru emisiile poluante și să emită numere provizorii de înmatriculare, valabile până la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut în esență că, petenta a achiziționat autoturismul marca Ford Focus . WFONXXGCN1G73045, înmatriculat prima oară la 14.09.2001 în Italia, stat membru al U.E. și a solicitat înmatricularea acestuia fără plata taxei pe poluare, cerere ce i-a fost respinsă
Prin art.1 din Legea nr.9/2012 s-a instituit cadrul legal privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar articolul 4 al aceluiași act normativ prevede când intervine obligația de plată a acesteia: cu ocazia înmatriculării unui autoturism rulat de către primul proprietar din România, și respectiv cu ocazia primei transcrierii a dreptului de proprietate în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr.571/2003 republicată.
Ulterior, prin OUG nr.1/2012 s-a dispus suspendarea aplicării art.4 alin.2 și art.2 lit.i ale Legii nr. 9/2012, adică a normei care privește obligativitatea plății taxei pe poluare pentru autovehiculele rulate, înmatriculate deja în România și pentru care nu a fost achitată taxa specială prevăzută de art.214 ind.1 - 214 ind.3 din Legea 571/2003 Republicată.
S-a constatat că această suspendare privește doar autovehiculele ce se cumpără de pe piața românească (națională), deja înmatriculate menținându-se însă pentru autovehiculele importate, rulate,care se înmatriculează pentru prima oară în România.
A reținut instanța de fond că in cauza de față este o situație asemănătoare cu cea generată de prevederile OUG nr.50/2008 Republicată, specificul situației din speță fiind determinat de neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, se constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Or, prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza T. (C-402/09), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Curtea de Justiție a reținut că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea a reținut că, potrivit unei jurisprudențe constante, interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale (Hotărârea din 3 martie 1988, Bergandi, 252/86, R.., p. 1343, punctul 25, Hotărârea din 7 decembrie 1995, Ayuntamiento de Ceuta, C‑45/94, R.., p. I‑4385, punctul 29, precum și Hotărârea din 8 noiembrie 2007, Stadtgemeinde Frohnleiten și Gemeindebetriebe Frohnleiten, C‑221/06, Rep., p. I‑9643, punctul 40).
Astfel, articolul 110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le‑ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la articolele 28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Instituția P. – Județul Argeș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, criticând-o pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă și susținând, în esență, următoarele:
- în mod greșit a reținut instanța că taxa pe poluare este un „impozit intern” și că încalcă dispozițiile art.90 din TCE. Taxa are drept scop protecția mediului și este rezultatul negocierii dintre România și Comisia Europeană;
- achitarea acestei taxe nu se poate susține că este discriminatorie câtă vreme ea se adresează tuturor autoturismelor second-hand, iar recurenta nu face decât să verifice existența dovezii de plată, fără să aibă atribuții în determinarea întinderii ei.
La data de 15.05.2013, recurenta a depus o precizare, arătând că își întemeiază recursul pe dispozițiile Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante, care a abrogat O.U.G. nr. 50/2008 privind taxa pe poluare.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta a achiziționat din spațiul Comunității Europene autoturismul marca Ford Focus . WFONXXGCN1G73045, înmatriculat prima oară la 14.09.2001 în Italia și a adresat o cerere pârâtei Instituția P. Județului Argeș – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, prin care a solicitat înmatricularea autoturismului respectiv fără achitarea taxei privind emisiile poluante.
Recurenta i-a comunicat faptul că înmatricularea nu poate fi realizată fără plata taxei respective, singura abilitată a dispune înmatricularea cu sau fără plata taxei de poluare fiind instanța de judecată.
Specificul cererii de chemare în judecată este determinat de invocarea neconcordanței între legea internă care impune plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, anume Legea nr.9/2012, și cea comunitară – art.110 TFUE, a cărei aplicare prioritară este în competența instanței interne în conformitate cu dispozițiile art.148 alin. 2 din Constituția României.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza I. T./Statul român, C-402/09, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008, încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Legea nr.9/2012 a preluat prevederile O.U.G. nr.50/2008, stabilind plata taxei pentru emisiile poluante atât pentru autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România, cât și pentru autovehiculele deja înmatriculate în România și revândute.
Ulterior însă, prin O.U.G. nr.1/2012, aplicarea respectivei obligații pentru autovehiculele deja înmatriculate în România și revândute a fost suspendată începând cu data de 31.01.2012 până la data de 01.01.2013, ceea ce a însemnat continuarea situației existente în perioada aplicării O.U.G. nr.50/2008 și ca atare, a stării de discriminare constată de CJUE prin hotărârea din 7.04.2011 în cauza T. nr.C 402-09 cu privire la autovehiculele înmatriculate anterior în spațiul comunitar și importate în România.
În respectiva cauză, Curtea Europeană a reținut că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Argumentele instanței europene nu vizează criteriile folosite de legiuitorul român pentru determinarea taxei pe poluare, pe care le declară corespunzătoare și conforme dreptului comunitar (Paragraf 47 din cauza 402/09), ci efectul descurajant al unei asemenea taxe în sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.
Ca atare, independent de criteriile de determinare, de cuantumul taxei și de scopul pentru care o asemenea taxă a fost instituită, Curtea Europeană a considerat că o asemenea taxă are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fiind contrarie art.110 TFUE.
Curtea Europeană a reținut că, potrivit unei jurisprudențe constante, interdicția prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale (Hotărârea din 3 martie 1988, Bergandi, 252/86, R.., p. 1343, punctul 25, Hotărârea din 7 decembrie 1995, Ayuntamiento de Ceuta, C‑45/94, R.., p. I‑4385, punctul 29, precum și Hotărârea din 8 noiembrie 2007, Stadtgemeinde Frohnleiten și Gemeindebetriebe Frohnleiten, C‑221/06, Rep., p. I‑9643, punctul 40).
În consecință, față de cele sus-menționate, se constată că taxa pentru emisiile poluante are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, fiind contrară dispozițiilor art.110 TFUE.
Ca atare, așa cum corect a stabilit prima instanță, nu se poate refuza reclamantei înmatricularea autovehiculului său în măsura în care îndeplinește toate celelalte condiții impuse de lege, cu excluderea taxei pentru emisiile poluante, care, așa cum s-a arătat mai sus, apare ca fiind contrară normei de drept comunitar.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul promovat de Instituția P. – Județul Argeș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de INSTITUȚIA P. – JUDEȚUL ARGEȘ - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR împotriva sentinței nr.138 din 11 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta P. M. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 iunie 2013, la Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă.
Președinte, G. N. | Judecător, Florinița C. | Judecător, I. R. |
Grefier, M. G. |
Red.F.C.
Tehnored.C.B.
2 ex./06.06.2013
Jud. fond: N.S.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2331/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2577/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
