Obligaţia de a face. Decizia nr. 1017/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1017/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 4367/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 1017/R-C.
Ședința publică din 22 Martie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: S. U. - judecător
I. B. - judecător
A. A. T. - judecător
M. M. - grefier
S-au luat în examinare pentru soluționare recursurile declarate de pârâta Instituția P. - Județului Argeș – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, cu sediul în Pitești, Piața V. M., nr. 1, împotriva sentinței civile nr. 1317 din 12 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș – Secția Civilă, complet specializat contencios administrativ fiscal, în dosarul nr._, și de reclamantul M. D. N., domiciliat în Pitești, ..3, . și de județul Argeș, împotriva încheierii pronunțate la data de 10 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș – Secția Civilă, complet specializat contencios administrativ fiscal, în dosarul nr_ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este îndeplinită.
Recursul declarat de recurenta pârâtă este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr.3257 din 7 februarie 2013 și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus prin departamentul registratură la 25 februarie 2013, întâmpinare formulată de recurentul reclamant.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că recurenții au solicitat judecata în lipsă potrivit art. 242 alin 2 Cod procedură civilă, constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în vederea deliberării
CURTEA
Deliberând asupra recursului:
Constată că, prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș la data de 11.04.2012, reclamantul M. D. N. a chemat în judecată pe pârâta Instituția P. Argeș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, solicitând obligarea acesteia să înmatriculeze autoturismul proprietatea lui marca BMV 318, nr. de identificare WBABL32090JP69151, fără plata taxei de poluare, precum și emiterea de numere provizorii de circulație până la rămânere irevocabilă a prezentei hotărâri.
În motivare, reclamantul a arătat că a achiziționat autoturismul sus arătat din spațiul Comunității Europene si a solicitat înmatricularea acestuia depunând dosarul complet, dar intimata a refuzat înmatricularea fără plata taxei, susținând că numai instanța de judecată poate să dispună înmatricularea fără plata taxei pe poluare. Or, aceasta, așa cum s-a arătat și în cauza T., este neconformă cu normele Comunității Europene, constituind o discriminare a regimului fiscal aplicabil.
Tribunalul Argeș prin decizia civilă nr.1317/12.06.2012 a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă să înmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantului lui marca BMV 3 320, fără plata taxei de poluare, precum și să elibereze reclamantului numere provizorii de circulație până la rămânerea irevocabilă a sentinței.
Petentul a depus un set de înscrisuri, din a căror examinare tribunalul reține următoarea situație de fapt:
Petentul a achiziționat autoturismul marca BMV 318, nr. de identificare WBABL32090JP69151, înmatriculat prima oară la 11.09.2000 și a solicitat înmatricularea acestuia fără plata taxei pe poluare, cerere ce i-a fost respinsă prin adresa nr._/28.03.2012.
Specificul litigiului este determinat de invocarea neconcordanței între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, se constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza T. (C-402/09), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Curtea de Justiție a reținut că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Examinând neutralitatea aceleiași taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate pe teritoriul național anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.50/2008, Curtea de Justiție a reținut, că reglementarea în discuție are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Totodată s-a reținut că nu se poate contest că O.U.G. nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre (Paragraful 58 al hotărârii).
Argumentele instanței europene, care au și determinat concluzia acesteia, deși raportate la forma inițială a O.U.G. nr.50/2008, anterioară datei de 14 decembrie 2008, nu țin de criteriile folosite de legiuitorul român pentru determinarea taxei pe poluare, pe care le declară corespunzătoare și conforme dreptului comunitar (Paragraf 47 din cauza 402/09), ci de efectul descurajant al unei asemenea taxe, în sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.
Ca atare, independent de criteriile de determinare, de cuantumul taxei și de scopul pentru care o asemenea taxă a fost instituită, Curtea a considerat că o asemenea taxă are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fiind contrarie art.110 TFUE.
Astfel, art.110 TFUE ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le-ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de . taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la art.28 TFUE, 30 TFUE și 34 TFUE.
Or, constatând că taxa pe poluare are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, fiind contrară dispozițiilor art.110 TFUE, rezultă că taxa ce i-a fost solicitată spre plată petentului este stabilită în temeiul unei dispoziții contrară normei comunitare.
La data de 3.09.2012 petentul M. D. N. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurată în considerentele sentinței civile nr.1317/2012 a Tribunalului Argeș, cu privire la mențiunea unui alt număr de identificare și a unei alte serii decât cele reale, care rezultă din acțiune și din actele autoturismului. Se solicită admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale, în sensul de a se trece marca autoturismului ca fiind BMV 3 320 TD și . WBAAT710XOKR01185.
Prin încheierea din Ședința Camerei de Consiliu din data de 10.09.2012 Tribunalul Argeș a respins cererea.
Din actele dosarului, s-a constatat că în mod corect în dispozitivul hotărârii s-au menționat marca și tipul autoturismului, așa cum au fost precizate de reclamant la 11.06.2012, iar în considerente în finalul acestora, din eroare s-a reluat mențiunea din acțiunea inițială cu privire la tipul autoturismului (318) și la numărul de identificare.
În conformitate cu dispozițiile art.281 Cod procedură civilă, erorile materiale care pot fi îndreptate pe această cale privesc mențiuni din dispozitivul hotărârii, iar nu din considerente. De altfel, este îndeobște cunoscut că se execută dispozitivul, iar nu considerentele, iar câtă vreme nu există contrarietate între cele două părți ale hotărârii judecătorești, nu există motiv de opoziție al pârâtei la executarea întocmai a dispozitivului, coroborat cu actele de proprietate și cele de identitate ale autoturismului reclamantului.
Împotriva sentinței nr.1317/12.06.2012, a formulat recurs pârâta Instituția P. Județul Argeș, criticând-o pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă și susținând că în mod greșit instanța a reținut nesocotirea dispozițiilor art.90 din TCE de către O.U.G. nr.50/2008, câtă vreme taxa are drept scop protecția mediului și este rezultatul negocierii dintre România și Comisia Europeană.
Achitarea acestei taxe nu se poate susține că este discriminatorie câtă vreme ea este prevăzută pentru toate autoturismele second-hand, se bazează pe criterii legate de emisiile de noxe și dioxid de carbon, Comisia europeană a recunoscut că taxa corespunde normelor europene iar recurenta nu face decât să verifice existența dovezii de plată, fără să aibă atribuții în determinarea întinderii ei.
Recurenta a precizat temeiul cererii de recurs, ca fiind dat de Legea nr.9/2012 (f.18).
A solicitat judecata în lipsă, conform art.242 Cod procedură civilă.
Intimatul- reclamant prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă ca nefundat.
În termen legal, reclamantul a declarat recurs împotriva încheierii din data de 10.09.2012 prin care a apreciat că în mod nefondat s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale. Se arată că și dacă se execută dispozitivul hotărârii, iar nu considerentele, . marca autoturismului sunt menționate în motivarea hotărârii, ceea ce ar putea conduce la concluzia că ar putea fi vorba de alt autoturism. Se solicită admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale în sensul de a se trece în mod corect în considerentele sentinței civile nr.1317/2012 marca autoturismului ca fiind BMV 3 320 TD si . WBAAT710XOKR01185.
Curtea analizând recursul formulat de intimatul reclamantul constată că este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a indicat marca autoturismului BMV 318 .. de identificare WBABL32090JP69151, iar ulterior în motivarea cererii, a indicat marca autoturismului ca fiind BMV 3 320 TD și . WBAAT710XOKR01185.
Se reține din certificatul de înmatriculare (f.9) și actele de proveniență din Comunitatea europeană, depuse la instanța de fond, că autoturismul achiziționat de intimat are . 320 TD WBAAT710XOKR01185.
Prin urmare, Curtea constată că sunt întrunite în cauză dispozițiile art. 281 Cod procedură civilă astfel că, în baza art.312 Cod procedură civilă se va admite recursul se va modifica încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 10 09 2012 în sensul că se va admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în considerentele sentinței civile nr. 1317/12 06 2012, în sensul că în loc de autoturismul marca BMV 318 nr. de identificare WBABL32090JP69151 se va trece corect „ autoturismul marca 3 320 TD . WBAAT710X0KR01185.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de Instituția P. Județul Argeș, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Argumentele invocate de recurenta-pârâtă în recursul formulat, referitoare la compatibilitatea taxei pe poluare cu dreptul european, nu pot fi reținute, pornind chiar de la conținutul cererii de obligare la înmatriculare fără plata taxei, în care reclamanta, în mod corect, a arătat că norma internă este contrară dispozițiilor comunitare.
Chiar dacă taxa ar fi calculată și plătită în temeiul dispozițiilor Legii nr.9/2012, obligatorie pentru autoritatea administrativă, în cererea de înmatriculare fără plata acestei taxe, reclamanta a invocat faptul că aceste dispoziții sunt contrare normei supranaționale. S-a arătat că art.110 din TFUE, în raport de dispozițiilor art.148 Constituția României, are prioritate față de norma internă. O atare situație echivalează cu lipsa temeiului legal pentru plata creanței fiscale, care însă nu a fost analizată de către autoritatea administrativă.
Prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011, Curtea Europeană de Justiție a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008, încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
După prezentarea unei serii de argumente care confirmă legalitatea taxei instituită prin O.U.G. nr.50/2008, în raport cu normele dreptului comunitar, Curtea a reținut, că reglementarea în discuție are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie, nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Totodată s-a reținut că nu se poate contesta că O.U.G. nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre (Paragraful 58 al hotărârii), independent de criteriile de determinare, de cuantumul taxei și de scopul pentru care o asemenea taxă a fost instituită.
Curtea reține că prin Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, s-a abrogat O.U.G. nr.50/2008, însă deși s-a menționat că taxa se va numi “taxa pentru emisiile poluante”, s-au avut în vedere criterii de determinare și un mod de calcul similar cu cel impus de actul normativ anterior, analizat de Curtea de la Luxemburg, în cauza T. împotriva României.
Legea nouă a urmărit, tocmai în virtutea jurisprudenței T., înlăturarea discriminării reținută de curte, impunând obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (art.4 alin.2).
Un asemenea aspect nu schimbă însă faptul că la momentul solicitării înmatriculării fără plata taxei în cazul de față, criteriile de nediscriminare reținute în jurisprudența Curții Europene de Justiție nu erau îndeplinite, de vreme ce, criteriul nediscriminatoriu introdus prin art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 a fost suspendat de la aplicare prin O.U.G. nr.1/2012 până la 1.01.2013.
Prin urmare, instanța de fond a pronunțat o soluție care nu se impune a fi cenzurată, întrucât aceasta a dat dezlegarea corectă pricinii cu care a fost învestită în sensul interpretării cererii reclamantei prin prisma dispozițiilor normelor europene interpretate de Curtea de la Luxemburg.
Curtea reține că Serviciul Înmatriculări este obligat să înmatriculeze autoturismul numai în raport de dispozițiile art.7 din Ordinul nr.1501/2006, care se referă la documentele necesare operațiunii de înmatriculare. Ca atare, față de argumentele sus menționate rezultă că va efectua verificări numai în ceea ce privește celelalte elemente impuse de procedura de înmatriculare și înregistrare a autovehiculelor la autoritatea publică, cu excluderea verificării existenței sau nu a dovezii plății taxei.
Pentru toate aceste motive, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă, împotriva sentinței nr.1317/12.06.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de intimatul-reclamant M. D. N., domiciliat în Pitești, ..3, ., . împotriva încheierii pronunțate la data de 10 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ fiscal, în dosarul nr_ .
Modifică încheierea de ședință din 10.09.2012, în sensul că admite cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în considerentele sentinței nr.1317/2012, în sensul că în loc de "autoturismul marca BMW 318 nr. de ident.WBABL32090JP69151" se va trece corect "autoturismul marca BMV . 320 TD . WBAAT710XOKRO1185.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta INSTITUȚIA P. - JUDEȚULUI ARGEȘ – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR, cu sediul în Pitești, Piața V. M. nr.1, împotriva sentinței civile nr.1317/12 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ fiscal, în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 martie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, S. U. | Judecător, I. B. | Judecător, A. A. T. |
Grefier, M. M. |
Red.S.U./27.03.2013
GM/4 ex.
Jud.fond: M.C.-E.
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 83/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 1372/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
