Pretentii. Decizia nr. 2920/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2920/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 675/1259/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 2920/2013
Ședința publică din 12 septembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: F. A. - judecător
Judecător: J. D.
Judecător: V. B.
Grefier: M. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ – pentru Administrația Finanțelor Publice a Orașului Topoloveni, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.286 din 17 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-pârâtă, intimata-reclamantă . și intimata-pârâtă Administrația F. pentru Mediu.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 2,00 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei-reclamante și că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În raport de dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, care prevăd că pricina poate fi judecată dacă părțile solicită judecarea cauzei în lipsă, Curtea rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 27.07.2012 reclamanta S.C. C. V. SRL a chemat în judecată pe pârâtele Administrația F. pentru Mediu și Administrația Finanțelor Publice a Orașului Topoloveni, solicitând restituirea sumei de 10.660 lei, reprezentând taxa de primă înmatriculare pentru autovehiculul marca M., fabricat în anul 2003.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că este proprietara unui autovehicul marca M., fabricat în anul 2003 și pentru a-l putea înmatricula în România a fost obligată să achite o taxă de 10.660 lei, contrar legislației europene care interzice aplicarea unor impozite suplimentare asupra bunurilor comunitare.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respinge acțiunii.
Tribunalul Argeș, Secția civilă, prin sentința civilă nr.286/2013 din 17 ianuarie 2013, a respins excepția și a admis în parte acțiunea, în sensul că a dispus anularea deciziei de calcul a taxei de poluare emisă de AFP Topoloveni și a obligat pe pârâta Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantei suma de 10.660 lei, reprezentând taxă de poluare.
Au fost respinse capetele de cerere privind dobânda și cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă prev. de art.7 din Legea nr.554/2004, astfel încât a fost respinsă excepția de inadmisibilitate.
Pe de altă parte, pârâta AFP Pitești are calitate procesuală pasivă în calitate de emitentă a deciziei de calcul a taxei de poluare.
În legătură cu fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat din spațiul comunitar un autovehicul marca M., fabricat în anul 2003, iar pentru a-l putea înmatricula în România a fost obligată să plătească o taxă de primă înmatriculare în sumă de 10.660 lei, către pârâta Administrația Finanțelor Publice Pitești.
Potrivit art. 90 alin.1 și 2 din Tratatul Comunității Europene, nici un stat Membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea nici un Stat Membru nu poate impune asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Dispozițiile art. 214 și art.2142 Cod fiscal sunt contrare celor din textul legal menționat întrucât prin instituirea taxei de primă înmatriculare se acordă protecție indirectă autoturismelor înmatriculate pentru prima oară în România în raport cu cele înmatriculate pentru prima oară într-un alt stat Membru.
Cum potrivit art.148 alin.2 din Constituția României normele internaționale prevalează celor interne atunci când acestea din urmă sunt contrare primelor va fi admisă acțiunea, a fost anulată decizia emisă de A.F.P. Pitești și obligată pârâta Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantei suma de 10.660 lei, reprezentând taxă de poluare.
Au fost respinse capetele de cerere privind dobânda, actualizarea și cheltuielile de judecată, deoarece nu se poate reține culpa procesuală a pârâtelor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, pentru Administrația Finanțelor Publice Topoloveni, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând a fi avute în vedere și prevederile art.3041 Cod procedură civilă.
În motivare, se arată că sentința este nelegală prin prisma incidenței excepției lipsei calității sale procesuale pasive, susținând că aceasta revine Administrației F. de Mediu, ca instituție care are atribuția de a gestiona taxa de poluare, potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.50/2008.
Pe fond, se susține că existența unei taxe de poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a se dispune restituirea sumei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită restituirea sumei reprezentând taxa specială de poluare, pârâta a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere că restituirea de sume de la buget, la cerere, se realizează în condițiile stabilite de art.117 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Or, restituirea solicitată nu poate fi încadrată în nici una din situațiile stabilite de acest act normativ.
Examinând sentința atacată, în raport cu criticile invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru cele ce preced:
Astfel, atât Administrația Finanțelor Publice a orașului Topoloveni cât și Administrația F. pentru Mediu au calitate procesuală pasivă.
Potrivit art.1 alin.1 teza a doua din O.U.G. nr.50/2008, în vigoare la data achitării taxei, aceasta constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, astfel că aceasta justifică cerința calității procesuale pasive ca beneficiar al taxei.
De asemenea, potrivit art.5 alin.1 din același act normativ, taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă, astfel că A.F.P. Topoloveni a care întocmește deciziile de calcul a taxei are la rândul său calitate procesuală pasivă, ca emitent al actelor fiscale.
Ca atare, nu se poate constata lipsa calității procesuale pasive a recurentei.
De asemenea, faptul că, în virtutea disponibilității, reclamanta a constituit cadrul procesual pasiv prin chemarea în judecată a ambelor pârâte, a Administrației Finanțelor Publice a Orașului Topoloveni și a Administrației F. pentru Mediu, și aceasta din urmă având calitate procesuală pasivă, față de prevederile O.U.G. nr.50/2008, care fac referire la această autoritate, nu înlătură calitatea procesuală pasivă a recurentei.
Taxa în discuție trebuie analizată prin prisma dispozițiilor art.90 TCE, actual art.110 TFUE, așa cum a reținut și Curtea de Justiție de la Luxemburg, în cauza T. împotriva României, din data de 7 aprilie 2011. Curtea a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008, încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare. Art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. O.U.G. nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre (Paragraful 58 al hotărârii).
Se constată că deși argumentele instanței europene, care au determinat concluzia Curții, nu țin de criteriile folosite de legiuitorul român pentru determinarea taxei pe poluare, pe care le declară corespunzătoare și conforme dreptului comunitar (Paragraf 47 din cauza 402/09), s-a reținut efectul descurajant al unei asemenea taxe, în sine, pentru importul autovehiculelor de ocazie.
Constatând că taxa pe poluare are efect descurajant pentru importul autoturismelor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, fiind contrară dispozițiilor art.110 TFUE, rezultă că taxa percepută în cauza de față, achitată de către reclamantă la data de 20.09.2011 (fila 13 dosar fond), este stabilită în temeiul unei dispoziții contrară normei comunitare.
Pe de altă parte, faptul că prin Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat O.U.G. nr.50/2008, s-a impus obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (art.4 alin.2), nu schimbă faptul că la momentul perceperii taxei în cazul de față, criteriile de nediscriminare reținute în jurisprudența Curții Europene de Justiție nu erau îndeplinite, legea nouă neputând să se aplice unor situații anterioare, pentru a confirma o cauză de nulitate.
De altfel, în prezent criteriul nediscriminatoriu introdus prin art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 a fost suspendat de la aplicare prin O.U.G. nr.1/2012.
Totodată, art.12 alin.3 din acest act normativ, care prevede că taxa rezultată ca diferență dintre suma achitată de contribuabil cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie, trimite la procedura stabilită în normele metodologice de aplicare a acestei legi, potrivit art.14, care reprezintă un aspect ulterior stabilirii taxei datorate.
Câtă vreme tribunalul a decis că taxa pe poluare a fost percepută cu nerespectarea dispozițiilor art.110 TFUE, rezultă că taxa percepută în cauza de față, achitată de către reclamantă, este stabilită în temeiul unei dispoziții contrare normei comunitare, astfel încât sunt întrunite condițiile art.117 Cod procedură fiscală pentru restituirea taxei, plătită fără temei, ca urmare a unei dispoziții legale contrare dreptului Uniunii Europene.
Este evident că reclamanta a plătit în mod nedatorat suma de 10.660 lei, iar cel care a primit plata este obligat să restituie suma astfel încât să acopere și pierderea suferită de reclamant prin nefolosirea banilor proprii.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș – pentru Administrația Finanțelor Publice a Orașului Topoloveni, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.286 din 17 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, intimate fiind reclamanta ., cu sediul ales în București, ., ., . și pârâta Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 septembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă.
Președinte, F. A. | Judecător, J. D. | pentru Judecător V. B., în imposibilitate legală de a semna, semnează Președinte instanță |
Grefier, M. G. |
Red.F.A.
EM/2 ex./18.09.2013/Jud.fond: M.B.
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3930/2013.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2384/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
