Anulare act administrativ. Decizia nr. 2761/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2761/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 5745/86/2014
Dosar nr._ - anulare act administrativ -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA nr. 2761
Ședința publică din09 iunie 2015
Președinte M. L.
Judecător N. M.
Judecător G. D.
Grefier V. G.
Pe rol, pronunțarea după casarea cu reținere asupra acțiunii formulate de reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava cu sediul în Suceava, .. 5, județ Suceava și cu sediul procesual ales în Rădăuți, Piața Unirii ., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean Suceava-prin președinte, cu sediul în Suceava, . nr. 36, județ Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 03 iunie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care este parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 09 iunie 2015. La data de 05.06.2015 și la 08.06.2015, prin serviciul Registratură, ambele părți litigante au depus concluzii scrise.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 08.08.2014 și înregistrată sub nr._, reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava a chemat în judecată pârâtul C. Județean Suceava solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea Hotărârii Consiliului Județean Suceava nr. 220/23.12.2013 privind atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public județean prin curse regulate pe traseele cuprinse în Programul de transport public județean de persoane prin curse regulate în județul Suceava, precum și aprobarea Contractului – cadru privind delegarea gestiunii serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2017.
Prin sentința nr. 7158 din 11.12.2014, Tribunalul Suceava a respins ca nefondată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava, criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, că motivarea primei instanțe cum că acțiunea este neîntemeiată deoarece reclamanta ar fi fost interpelată prin avocat atât la termenul din data de 20.11.2014, cât și la termenul din data de 11.12.2014, asupra calității de persoană vătămata prin actul administrativ contestat și că nu a acționat în calitate de mandatari procesuali ai societăților de transport, este eronată, având în vedere că, instanța a amânat pronunțarea de două ori, nemaifiind nici o nouă ședință de judecată ulterioară acestei solicitări.
Cu privire la cele reținute de prima instanță, cum că Asociația O. de Transport Rutier Suceava a introdus acțiunea doar în nume propriu, a menționat faptul că asociația, în calitate de reclamantă, conform statutului ei a promovat prezenta acțiune în calitate de reprezentant al transportatorilor rutieri de persoane, procura depusă împreună cu semnatarii ei, evidențiază mărimea acestei asociații și interesul general al transportatorilor în prezenta acțiune. În acest context, consideră că acțiunea a fost formulată de către asociație în baza împuternicirii speciale anexate cererii și a OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aceasta acționând în calitate de reprezentantă a societăților de transport.
În ceea ce privește interesul legitim al operatorilor de transport și vătămarea unor drepturi și interese legitime, dacă Hotărârea atacată, a Consiliului Județean nr. 220/23.12.2013 li s-ar aplica, le-ar afecta direct mai multe drepturi câștigate deja prin licitație, în baza ședinței de atribuire electronică a traseelor, organizată în baza prevederilor art. 21 lit. c) din Legea 92/2007. Și anume:
1. În forma contractului de delegare adoptată prin art. 2 al Hotărârii Consiliului județean Suceava nr. 220/23.12.2013, la art. 2 intitulat „Obiectul contractului”, nu este transferată către operatorii de transport nici o sarcină sau responsabilitate proprie a consiliului județean cu privire la exploatarea bunurilor proprietate publică ale sistemului de transport public local, așa cum este acesta definit de art. 14 din Legea 92/2007.
2. O altă problemă este limitarea la numai 3 ani a perioadei pentru care au dreptul să presteze serviciile de transport în baza acestui Contract-cadru, intră în contradicție cu stabilirea perioadei de 6 ani și jumătate în care transportatorii au dreptul să efectueze serviciile de transport pe traseele atribuite prin ședința de atribuire electronică din data de 18.12.2013 și pentru care Agenția Suceava a ARR le-a eliberat licențe de traseu (pentru perioada: 1.01._19).
3. Prin contractul adoptat, C. județean stabilește, ulterior asumării prestării serviciilor de transport de către operatorii de transport în baza ședinței de atribuire electronice, posibilitatea de a-i sancționa daca nu prestează serviciul „la parametrii de performanță eficientă și calitate" (art. 4 pct. 4.1. litera e) din Contract) fără să stabilească acești parametri, dar rezervându-și dreptul de a-i stabili și impune pe perioada derulării contractului.
4. C. județean aduce vătămare drepturilor recurentei și prin introducerea unui nou procedeu juridic de constatare și sancționare a obligațiilor ce îi revin, formula de „Abatere gravă”, care nu se regăsește în Legea 92/2007.
5. Legea 92/2007 stabilește la art. 43 și art. 44 că, în cazul atribuirii în gestiune (directă sau delegată) tariful serviciului se fundamentează de către operatori și constituie criteriu de acordare a serviciului în gestiune. C. județean nu respectă aceste prevederi și stabilește că tariful se fundamentează și se supune aprobării acestuia, dar nu 1-a constituit ca și criteriu de atribuire a gestiunii.
6. C. județean încalcă principiul consensualismului și reciprocității contractelor, prin introducerea discriminării și interpretării unilaterale a contractului doar în interesul uneia dintre părți, prin art. 8 pct. 2 din Contract și prin impunerea unei forme de contract după declararea câștigătorilor și atribuirea licențelor de traseu.
7. C. județean își creează noi atribuții - neconforme cu Legea 92/2007- atribuții ce dau posibilitatea retragerii licenței de traseu prin art. 10.3, art. 10.4, și art. 10.5 din Contract.
Referitor la nelegalitatea Hotărârii Consiliului Județean 220/23.12.2013 a arătat că Regulamentul (CE) 1370/2007 constată că nu toate serviciile se pot efectua în regim comercial. Astfel, se impune încheierea contractelor de servicii publice numai pentru traseele care nu pot fi efectuate în regim comercial respectiv, acele trasee pentru care autoritatea competentă, C. județean Suceava în cazul de față, instituie obligații de serviciu public în sensul art. 2 lit. c din acest regulament.
A subliniat că traseele cuprinse în Programul de transport pentru perioada 2014-2019 al județului Suceava au fost atribuite prin ședința de atribuire electronică din data de 18.12.2013 și se efectuează în regim comercial, iar operatorii deținători de licență (eliberată de A.R.R. Suceava pentru perioada 1.01._19) nu beneficiază de drepturi exclusive în sensul stabilit de litera f) a art. 2 din Regulamentul 1370 deoarece toate aceste trasee se suprapun între ele astfel încât pe o rută pot presta servicii de transport cel puțin 2 operatori.
De asemenea, în efectuarea serviciilor de transport pe traseele atribuite, operatorii nu beneficiază de nicio compensație, așa cum aceasta este definită de art. 2 lit.(g) din Regulamentul (CE) 1370/2007. Operatorii de transport își asumă efectuarea serviciilor de transport/traseelor în regim comercial, în condițiile libere ale economiei de piață, suportând integral toate costurile.
În urma ședinței de atribuire electronică din data de 18.12.2013 s-a constatat că o parte din trasee nu au fost atribuite pentru că nu pot fi efectuate în regim comercial respectiv, niciun operator, ținând seama de propriile sale interese comerciale, nu și le-a asumat spre efectuare.
C. județean poate stabili doar în aceste condiții și numai pentru aceste trasee, o modalitate de atribuire a serviciilor de transport prin gestiune directă sau delegată, cu impunerea unor obligații de serviciu public care necesită încheierea unui contract.
A subliniat că prima instanță a interpretat greșit prevederile legii reducând cele trei modalități de atribuire mai întâi la două și apoi chiar la una singură, neluând în considerare că atribuirea în gestiune a serviciilor se face prin două modalități: gestiune directă și gestiune delegată și că există și o a treia modalitate de atribuire a serviciilor prevăzută de Legea 92/2007, care, în cazul de față s-a petrecut deja (atribuirea electronică din 18.12.2013).
Fiecare din cele trei modalități este distinctă față de celelalte prin etapele corespunzătoare procedurii de atribuire, precizând că, singura etapă comună celor 3 modalități, efectuată anterior alegerii modalității de atribuire, este aprobarea Programului de transport.
A arătat totodată că prima instanță a făcut o confuzie evidentă între eliberarea licențelor de traseu, pe de o parte și atribuirea acestora, fără să observe, în plus, faptul că în funcție de modalitatea de atribuire a serviciilor, diferă instituțiile stabilite de lege pentru eliberarea licențelor de traseu.
Astfel, prevederile articolului 21 coroborate cu cele ale art. 37 din Legea 92/2007, lămuresc fără echivoc distincția între atribuirea în gestiune și atribuirea traseelor pentru efectuarea în regim comercial. A.. (l)-(9) se referă la modalitățile de atribuire al serviciului de transport în gestiune (directă sau delegată) iar alineatul (10) se referă la cea de-a treia modalitate de atribuire a serviciilor de transport.
Raportând etapele modalității de atribuire a serviciilor de transport pentru prestare în regim comercial la etapele deja efectuate de către C. județean Suceava, a arătat că acesta le-a parcurs pe toate.
Astfel constată că a aprobat Programul de transport (Hotărârea nr. 196/2012), a adoptat modalitatea de atribuire electronică a traseelor și a stabilit calendarul de atribuire (copie anexată).
De asemenea, a avut loc atribuirea electronică a traseelor în cadrul ședinței de atribuire din 18.12.2013 organizată de CNMSI la nivel național și, în baza propunerii Comisiei paritare nr._/19.12.2013, a fost emisă Hotărârea CJ Suceava nr. 233/23.12.2013 de atribuire a licențelor de traseu în conformitate cu modalitatea de atribuire a serviciului de transport prevăzută la litera c), alin.(l) al art. 21 din Legea 92/2007.
Pentru finalizarea procedurii, în Județul Suceava au fost emise (de către Agenția Suceava a ARR) licențele traseelor atribuite către operatorii de transport declarați câștigători, ca dovadă a atribuirii serviciilor de transport spre prestare cu autovehiculele deținute de acești operatori (pentru care tot ARR - Agenția Suceava a emis copiile conforme).
De asemenea, instanța de fond a reținut în mod corect că „procedura electronică nu reprezintă o modalitate de gestiune a serviciului de transport”, dar, interpretează greșit că aceasta ar reprezenta „o etapă premergătoare necesară în vederea atribuirii contractului de delegare a gestiunii”.
A subliniat că nu există nicio prevedere legală care să includă atribuirea electronică drept o etapă a atribuirii contractului de delegare a gestiunii. Aceasta este o etapă a atribuirii traseelor în regim comercial, premergătoare atribuirii licențelor de traseu și este prevăzută, în acest sens, de OMA1 353/2007 în Secțiunea a 2-a a Capitolului 11.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (filele 31-37 dosar recurs), pârâtul-intimatC. Județean Suceava a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Cu privire la motivul de recurs vizând faptul că în cuprinsul sentinței atacate recurenta ar fi fost interpelată repetitiv asupra lămuririi dacă a acționat în nume propriu, apreciază că în condițiile în care, reclamanta a fost interpelată expres doar la termenul din 20.11.2014 cu privire la aspectul invocat, aceste susțineri nu sunt veridice urmând a fi respinse ca atare.
Cu privire la susținerile recurentei-reclamante potrivit cărora Asociația O. de Transport Rutier Suceava a acționat în prezenta cauză în calitate de reprezentantă a societăților de transport în condițiile în care Asociația O. de Transport Rutier Suceava putea acționa în calitate de mandatară procesuală a societăților de transport menționate în cadrul procurii speciale, pentru eventuala vătămare produsă acestor operatori de transport prin emiterea acestei hotărâri, iar nu în nume propriu.
Raportat la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 85 din O.G. nr. 27/2011, a apreciat că aspectele prin care prin aplicarea deciziei i-ar fi încălcate recurentei mai multe drepturi câștigate deja prin licitație a arătat că motivele invocate de către aceasta sunt doar simple aprecieri subiective privitoare la legislația în domeniu și idealiste din perspectiva agenților economici pe care îi reprezintă și nu au legătură cu legalitatea actului administrativ a cărui anulare se solicită.
Cu privire la nelegalitatea Hotărârii Consiliului Județean Suceava nr.220/2013 invocată de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs a arătat că legislația în materie dă dreptul exclusiv consiliilor județene să aprobe și să aleagă modalitățile de atribuire în gestiune pentru executarea serviciului de transport public județean de persoane.
Legislația românească în vigoare aplicabilă în materie nu impune consilierea prealabilă a operatorilor de transport cu privire la modalitatea de atribuire a serviciului de transport public județean prin curse regulate.
Astfel, față de precizările privind aplicarea legislației specifice, apreciază că recurenta-reclamantă continuă să afirme în mod eronat faptul că C. Județean Suceava, „a ignorat etapa de atribuire a traseelor, precum și licențele de traseu deja emise la atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public județean.
În speță, singura atribuire prevăzută de lege este cea electronică care s-a desfășurat la data de 18.12.2013 la sediul C.N.M.S.I. București la nivel național.
Această procedură electronică nu reprezintă o modalitate de gestiune a serviciilor de transport public local, ci o etapă premergătoare necesară atribuirii contractului de delegare de gestiune iar aprobarea prin gestiune delegată este etapa finală a încheierii procedurii la nivel național, finalizată prin adoptarea unei hotărâri de consiliu județean a noilor programe de transport județean prin curse regulate, respectiv Hotărârea Consiliului Județean Suceava nr.220/2013. Întreaga procedură privind atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public județean cuprins în Programul de transport public județean de persoane prin curse regulate în județul Suceava, adoptată de către C. Județean Suceava este similară cu cea a altor U.A.T-uri din țară.
Ca urmare, reclamanta nu justifică un drept ori interes legitim în ceea ce privește anularea hotărârii consiliului județean, contestată.
Astfel, a apreciat că la adoptarea Hotărârii Consiliului Județean Suceava nr. 220/23.12.2013 a cărei anulare se solicită, au fost respectate dispozițiile legale și procedurile legale în materie.
Prin decizia nr. 2456 din 18 mai 2015 Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava, împotriva sentinței nr. 7158 din 11 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), pârât-intimat fiind C. Județean Suceava-prin președinte, a casat sentința recurată cu reținerea cauzei spre rejudecare, a stabilit termen de judecată la data de 03 iunie 2015 pentru când s-au citat părțile și a emis adresă pârâtului să depună la dosar întreaga documentație care a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 220/23.12.2013 inclusiv a eventualelor anexe în care se menționează traseele la care se referă hotărârea.
Pârâtul a depus, prin serviciul Registratură, înscrisurile solicitate prin adresa (fila 64 dosar) întocmită conform deciziei pronunțate, iar la termenul de judecată din data de 03.06.2015, când s-au depus alte înscrisuri doveditoare, Curtea a încuviințat, în această nouă fază procesuală, proba cu înscrisuri pentru ambele părți litigante.
Totodată, la termenul din data de 03.06.2015, instanța a solicitat ambelor părți să indice, prin concluzii scrise, și temeiul legal în baza căruia licențele de traseu au fost acordate pentru o perioadă de 6 ani. Prin concluzii scrise, pârâtul a răspuns acestei solicitări, indicând prevederile art. 19 și ale art. 25 din Ordinul Ministrului internelor și reformei administrative nr. 353/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare; art. 11 alin. 3 și art. 25 alin. 2 și 3 din Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local; art. 37 alin. 10 din același act normativ.
Reclamanta, prin concluzii scrise, a arătat, raportat la solicitarea instanței că, durata contractului de delegare a gestiunii trebuie să fie de maxim 6 ani conform art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 92/2007.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile cauzei, Curtea constată următoarele:
Cu titlu prealabil curtea arată că potrivit Legii serviciilor publice comunitare de utilități publice nr.51/2006, transportul public local este un serviciu comunitar de utilitate publică, prestat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, municipiului București și, după caz, în condițiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale.
De asemenea, potrivit art.3 alin.1 din Legea serviciilor de transport public local nr.92/2007, serviciile de transport public local fac parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică și cuprind totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării transportului public local, precum și a transportului public județean de persoane.
Totodată, potrivit art.3 din Legea serviciilor publice comunitare de utilități publice nr.51/2006 serviciile de utilități publice sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale(..). Serviciile de utilități publice se înființează, se organizează și se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de gradul de urbanizare, de importanța economico-socială a localităților, de mărimea și de gradul de dezvoltare ale acestora și în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă. În organizarea, funcționarea și dezvoltarea serviciilor de utilități publice interesul general al comunităților locale este prioritar.(..) Detalierea înființării, organizării, dezvoltării, finanțării, funcționării și gestionării fiecărui serviciu de utilități publice se face prin legi speciale, prin norme și reglementări sectoriale adoptate prin hotărâri ale Guvernului și prin ordine ale autorităților de reglementare competente.
Potrivit aceluiași temei legal, serviciile de utilități publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali definiți potrivit art. 2 lit.g), respectiv lit. h) din Legea nr.51/2006 și pot avea următorul statut: a) compartimente funcționale fără personalitate juridică, organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor județene; b) servicii publice de interes local sau, după caz, județean, fără personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective; c) servicii publice de interes local sau, după caz, județean, cu personalitate juridică, înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective; d) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale respective; e) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social privat; f) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social mixt.
Prin urmare, din dispozițiile legale anterior enunțate, curtea reține că serviciul de transport public local face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică, este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale și poate fi furnizat/prestat direct sau prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali, iar în organizarea, funcționarea și dezvoltarea acestui serviciu interesul general al comunității locale este prioritar.
De asemenea, curtea reține că legea cadru care stabilește modalitatea de înființare, organizare și gestionare a serviciilor comunitare de utilitate publică este Legea nr.51/2006, iar Legea nr.92/2007, și actele emise în aplicarea acesteia, au rolul de a detalia înființarea, organizarea, dezvoltarea, finanțarea, funcționarea și gestionarea serviciului de transport public local, cele două acte normative fiind complementare.
Pe fondul cauzei, curtea reține că prin hotărârea Consiliului Județean Suceava nr.220/23.12.2013 s-a aprobat atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate pe traseele cuprinse în programul de transport public județean de persoane prin curse regulate în județul Suceava, s-a aprobat contractul privind delegarea gestiunii serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate, pentru perioada 01.01._17, în județul Suceava, potrivit anexei acestei hotărâri și s-a stabilit încheierea acestui contract în termen de 15 zile de la data eliberării licenței de traseu de către Autoritatea Rutieră Română - Agenția Suceava.
Prin prezenta acțiune reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Județean Suceava nr. 220/23.12.2013 .
Referitor la motivele pentru care reclamanta a solicitat anularea hotărârii anterior precizată, curtea constată că principalul motiv de nelegalitate invocat constă în lipsa de temei legal pentru a hotărî atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public județean de persoane prin curse regulate pe traseele cuprinse în programul de transport public județean de persoane prin curse regulate în județul Suceava, petenta arătând în acest sens faptul că operatorii de transport care au parcurs etapele de atribuire a licențelor de traseu prestează serviciile de transport numai în baza licențelor de traseu fără a mai fi nevoie de semnarea unui contract de delegare a gestiunii serviciului. De asemenea, a invocat incidența Regulamentului C.E. nr.1370/2007.
Într-adevăr, din ansamblul apărărilor părților, curtea reține că litigiul dintre acestea se poartă în principal asupra modalității legale în care serviciile de transport public local prin curse regulate se administrează de către consiliul județean.
Referitor la această dispută, curtea consideră că, potrivit reglementărilor în vigoare în prezent, invocate în prezenta cauză, serviciile de transport public local(județean în speță) de persoane prin curse regulate se administrează de către consiliul județean exclusiv prin una din cele două modalități de gestiune prevăzute de la art.21 alin.1 lit.a) sau b) din Legea nr.92/2007, respectiv gestiunea directă sau gestiunea delegată, după caz.
În acest sens, curtea reține că potrivit art.22 alin.1-3 din Legea nr.51/2006 gestiunea serviciilor de utilități publice reprezintă modalitatea de organizare, funcționare și administrare a serviciilor de utilități publice în scopul furnizării/prestării acestora în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice locale. Gestiunea serviciilor de utilități publice se organizează și se realizează în următoarele modalități: a) gestiune directă; b) gestiune delegată. Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilități publice se stabilește prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele actuale și de perspectivă ale unităților administrativ-teritoriale, precum și de mărimea și complexitatea sistemelor de utilități publice.
De asemenea, potrivit art.21 alin.1 și 2 din Legea nr.92/2007 serviciile de transport public local se pot administra prin atribuirea acestora în următoarele modalități: a) gestiune directă; b) gestiune delegată; c) alte modalități stabilite prin prezenta lege. Alegerea modalității de atribuire a serviciilor de transport public local se face, în condițiile prezentei legi, precum și ale Legii nr. 51/2006, prin hotărâre adoptată de consiliile locale, de consiliile județene sau de C. General al Municipiului București, după caz.
Sub acest aspect, curtea nu poate reține apărarea reclamantei în sensul că operatorii de transport care au parcurs etapele de atribuire a licențelor de traseu prestează serviciile de transport numai în baza licențelor de traseu fără a mai fi nevoie de semnarea unui contract de delegare a gestiunii serviciului întrucât aceasta constituie o altă modalitate stabilită prin Legea nr.92/2007 în sensul art.21 alin. 2 lit.c) din lege coroborat cu art.37 alin.10 din același act normativ.
În acest sens, curtea reține că potrivit art.23 din Legea nr.92/2007 gestiunea delegată este forma de atribuire prin concesionare a serviciului de transport public local prin care autoritățile administrației publice locale transferă unuia sau mai multor operatori de transport rutier sau transportatori autorizați cu capital public, privat sau mixt sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la prestarea propriu-zisă a serviciului, precum și la exploatarea, întreținerea, reabilitarea și modernizarea bunurilor proprietate publică aferente sistemului de transport public local, în baza unui contract de delegare a gestiunii. În cadrul unei localități, al unei asociații de dezvoltare comunitară sau al unui județ, serviciul de transport public local va fi atribuit în gestiune delegată prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, respectiv, a asociației de dezvoltare comunitară, după caz.
De asemenea, curtea constată că potrivit art.24 alin.1 din același act normativ serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate, cu autovehicule sau nave, se realizează prin contract de delegare a gestiunii, pe baza autorizației de transport sau a licenței de transport, după caz, la care autoritatea de autorizare eliberează, pentru fiecare mijloc de transport stabilit, câte o copie conformă a acestora, precum și contractele de atribuire în gestiune a serviciului, în conformitate cu condițiile de concesionare, prin licitație, a serviciului.
Pe de altă parte, curtea reține că potrivit art.17 alin. 1 lit.b) și h)din Legea nr.92/2007 printre atribuțiile consiliului județean în legătură cu serviciul de transport public local de persoane se regăsește și stabilirea traseelor principale și secundare și a programelor de transport privind transportul public de persoane prin curse regulate și atribuirea acestora odată cu atribuirea în gestiune a serviciului, în conformitate cu prevederile acestei legi, precum și încheierea contractelor de atribuire a gestiunii serviciului de transport public local de persoane și a infrastructurii tehnico-edilitare aferente din proprietatea publică sau privată a județului. În același sens sunt și dispozițiile art.4 lit.d) din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007.
Totodată, curtea reține că potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.92/2007 serviciul de transport public local poate fi atribuit pentru executare, în gestiune directă sau delegată, operatorilor de transport rutier deținători de licențe de transport eliberate sau recunoscute de A.R.R., A.F.E.R. și A.N.R., după caz, sau transportatorilor autorizați deținători ai unei autorizații de transport de persoane sau de mărfuri, eliberată, în condițiile legii, de către autoritatea administrației publice locale, numită în acest caz autoritate de autorizare. În același sens sun și dispozițiile art.54 din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007.
De asemenea, conform art. 37 din același act normativ atribuirea în gestiune directă sau delegată, conform legii, a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate se finalizează prin eliberarea licențelor de traseu operatorilor de transport rutier sau transportatorilor autorizați respectivi. Odată cu aprobarea programului de transport public local sau județean de persoane prin curse regulate, realizate cu autobuze, troleibuze, tramvaie sau trenurile de metrou, după caz, consiliile locale, consiliile județene și C. General al Municipiului București, după caz, vor stabili modalitățile de atribuire în gestiune, pentru executarea serviciului de transport public local, pe întreaga rețea de trasee, pe grupe de trasee și pe trasee. În cazul în care traseele serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate nu pot fi deservite de un singur operator de transport rutier și/sau transportator autorizat, autoritatea administrației publice locale are dreptul să decidă atribuirea gestiunii pentru grupe de trasee distincte sau pentru câte un singur traseu și va încheia, după caz, contracte de dare în administrare sau contracte de delegare a gestiunii, cu 2 sau mai mulți operatori de transport rutier sau transportatori autorizați, desemnați câștigători. În cazul transportului public local de persoane realizat cu troleibuze, tramvaie, trenuri de metrou sau al transportului pe cablu, nu se vor emite licențe de traseu, traseele respective fiind menționate în contractele de atribuire a gestiunii.(..). O licență de traseu conține toate cursele care se efectuează pe traseul respectiv, conform programului de transport adoptat. Licențele de traseu pentru transportul public local de persoane realizat prin curse regulate se eliberează de către autoritatea de autorizare pe baza hotărârii consiliului local, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de dare în administrare sau a hotărârii de atribuire în gestiune delegată a serviciului de transport public local fără licitație, precum și a deciziei de acordare a gestiunii delegate realizate în urma licitațiilor. Valabilitatea licențelor de traseu este de maximum 3 ani. În cazul transportului public județean de persoane realizat prin curse regulate, licențele de traseu se atribuie prin hotărâre a consiliului județean, pe baza propunerilor comisiei paritare formate din câte un reprezentant al consiliului județean și al agenției A.R.R. din județul respectiv, și se emit/se eliberează de către agenția A.R.R. respectivă.
Totodată, din reglementările anterior enunțate, curtea reține că într-adevăr atribuirea traseelor prin procedura prevăzută de art.37 alin.10 din Legea nr.92/2007 coroborat cu art.15-art.30 din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007 reprezintă doar o etapă premergătoare necesară în vederea atribuirii contractului de delegare a gestiunii. În acest sens, contrar susținerilor reclamantei, curtea arată că art.37 alin.10 din Legea nr.92/2007 nu constituie o normă autonomă, ci se coroborează cu celelalte prevederi ale Legii nr.92/2007 și ale normelor de aplicare a acesteia.
În consecință, din coroborarea temeiurilor legale anterior enunțate, curtea consideră că nu este întemeiată susținerea reclamantei potrivit căreia executarea de transport public local de persoane prin curse regulate de către un operator de transport care este o societate comercială cu capital social privat sau mixt, deținătoare de licențe de transport valabile, se poate face în altă modalitate decât prin încheierea unui contract de delegare a gestiunii cu autoritatea administrației publice competente. De altfel, în acest sens, sunt de remarcat și dispozițiile art.49 alin.3 din Legea nr.92/2007.
Totodată, contrar susținerilor reclamantei, curtea consideră că dispozițiile art.21 alin. 2 lit.c) din Legea nr.92/2007 au în vedere celelalte servicii de transport public local prevăzute la art.3 alin.3-5 din lege (cu excepția serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate, a celui de persoane efectuat cu autoturisme în regim de taxi și a celui pe cablu sau alte asemenea pentru care art.24 alin.1 și 2 din lege prevăd obligativitatea contractului de delegare a gestiunii), servicii care se realizează pe baza autorizației de transport sau a licenței de transport, după caz, la care autoritatea de autorizare eliberează copii conforme ale acestora, conform solicitării deținătorilor, în funcție de numărul de mijloace de transport utilizate conform declarației pe propria răspundere, astfel cum prevede art.24 alin.3 din lege.
Prin urmare, sintetizând considerentele anterior expuse, în raport de dispozițiile legale în vigoare în prezent, curtea arată că etapele legale care trebuie parcurse pentru atribuirea(în gestiune delegată) a serviciului de transport public local de persoane(în speță județean) prin curse regulate sunt următoarele:
1. stabilirea traseelor principale și secundare și a programelor de transport privind transportul public de persoane prin curse regulate, prin hotărâre a consiliului județean conform art.17 alin.1 lit.b), alin.2 și art.37 alin.2 din Legea nr.92/2007;
2. stabilirea modalităților de atribuire în gestiune, pentru executarea serviciului de transport public local, pe întreaga rețea de trasee, pe grupe de trasee și pe trasee, prin hotărâre a consiliului județean conform art.21 alin.2 și art.37 alin.2 din Legea nr.92/2007;
3. atribuirea traseelor care se face electronic prin sistemul național, pentru fiecare județ, urmând ca pe baza rezultatelor acesteia comisia paritară să emită propuneri privind traseele atribuite, conform art.37 alin.10 din Legea nr.92/2007 și potrivit procedurii reglementată de art.15 – art.30 din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007;
4. atribuirea licențelor de traseu(pe baza propunerilor comisiei paritare care au la bază rezultatele atribuirii electronice a traseelor), prin hotărâre a consiliului județean, conform art.17 alin.1 lit.p), art.37 alin.10 din Legea nr.92/2007 și art.19 alin.1 din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007;
5. eliberarea licențelor de traseu de către A.R.R.(pe baza hotărârii consiliului județean de atribuire a traseelor), conform art.37 alin.9 din Legea nr.92/2007 și art.15 din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007, a căror valabilitate este de maximum trei ani, conform art.37 alin.9 teza finală din Legea nr.92/2007 și art.25 alin.1 din NORMELE anterior precizate;
6. încheierea contractului de delegare a gestiunii cu operatorii de transport cărora li s-au atribuit traseele, conform art.17 alin.1 lit.h) din Legea nr.92/2007 și art.29 alin.3 din Legea nr.51/2006.
Or, în cauza de față, după cum s-a arătat anterior, aceste etape au fost parcurse de către autoritatea pârâtă. De altfel, curtea remarcă faptul că în cauză nu s-a invocat și nici dovedit că s-ar fi contestat sau anulat procedura urmată pentru parcurgerea celorlalte etape până la aprobarea încheierii contractului de delegare a gestiunii.
Referitor la apărarea reclamantei privind incidența în cauză a Regulamentului (CE) NR. 1370/2007 din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului, curtea consideră că nici aceasta nu este întemeiată.
Astfel, curtea constată că și reglementarea europeană anterior precizată conține prevederi similare legislației naționale incidente privind necesitatea încheierii unui contract.
Astfel, potrivit alin.14 și alin.15(teza inițială) din preambulul regulamentului amintit, în cazul în care autoritățile competente răspund de organizarea rețelei publice de transport, în afară de exploatarea efectivă a serviciului de transport, acest lucru poate să includă o gamă întreagă de alte activități și obligații pe care autoritățile competente trebuie să aibă libertatea fie de a le îndeplini ele însele, fie de a le încredința, în tot sau în parte, unui terț. Contractele pe termen lung pot duce la închiderea pieței pe o perioadă mai lungă decât este necesar, reducând astfel avantajele presiunii exercitate de concurență. Pentru a reduce la minimum denaturarea concurenței, protejând în același timp calitatea serviciilor, contractele de servicii publice ar trebui încheiate pe termen limitat.
Totodată, conform art.3 alin.1 din Regulament în cazul în care o autoritate competentă decide să acorde unui operator ales un drept exclusiv și/sau o compensație de orice natură în schimbul îndeplinirii unor obligații de serviciu public, autoritatea respectivă face aceasta în cadrul unui contract de servicii publice.
Prin urmare, curtea reține că și regulamentul invocat de reclamantă instituie obligația pentru autoritatea publică, atunci când nu prestează ea înseși un serviciu public(cum este și transportul public), ci alege să îl încredințeze unui terț(operator de transport în cazul de față) să încheie cu acesta un contract de servicii publice(în speță contractul de delegare a gestiunii).
În același context, este de remarcat faptul că, potrivit art.58 alin.1 teza I din NORMELE de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul M. nr.353/2007, pe durata contractului de dare în administrare sau de delegare a gestiunii, operatorul de transport rutier/transportatorul autorizat are exclusivitate pe traseele atribuite, având dreptul la daune în caz contrar, conform aceluiași articol.
Cu privire la apărarea reclamantei vizând faptul că prin încheierea contractelor de delegare a gestiunii vor fi afectate drepturile membrilor lor decurgând din licențele de traseu deja atribuite, curtea o consideră neîntemeiată.
În acest sens, curtea reține că, potrivit celor anterior arătate, contractul de delegare a gestiunii trebuie să fie încheiat legal cu operatorii de transport cărora li s-au atribuit traseele potrivit procedurii expuse mai sus, acești operatori de transport având exclusivitate pe traseele care le-au fost atribuite. Pe de altă parte, în ce privește diferența dintre valabilitatea licenței de traseu și perioada pentru care se încheie contractul de delegare a gestiunii, curtea observă că potrivit dispozițiilor legale anterior enunțate valabilitatea licențelor de traseu este de trei ani, iar durata delegării gestiunii serviciului de transport public local se stabilește prin contracte de delegare a gestiunii de către autoritățile administrației publice locale(fiind așadar atributul exclusiv al acestora) conform art.28 alin.1 din Legea nr.92/2007, fără a putea depăși 6 ani pentru transporturile realizate cu autobuze.
Curtea consideră că neîntemeiată este și apărarea reclamantei vizând faptul că în cazul încheierii contractelor de delegare a gestiunii ar fi trebuit să se prevadă și acordarea unor subvenții.
În acest sens, curtea reține că tarifele și/sau subvențiile se stabilesc conform procedurii reglementate prin Normelor-cadru privind stabilirea, ajustarea și modificarea tarifelor pentru serviciile de transport public local de persoane aprobate prin ORDINUL Nr. 272 din 12 decembrie 2007 emis de AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE coroborată cu Ordonanța Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizării de servicii publice subvenționate de transport rutier intern și de transport pe căile navigabile interioare și art.41 și următoarele din Legea nr.92/2007.
De asemenea, curtea constată că în contractul cadru de delegare a gestiunii, aprobat prin Hotărârea nr.220/2013, la art.13 sunt cuprinse dispoziții vizând modalitate de stabilire și ajustare a tarifelor. În același sens, curtea reține că prin hotărârea în cauză, după cum s-a arătat anterior, se aprobă contractul cadru de delegare a gestiunii care se va încheia cu operatorii cărora li s-au atribuit traseele și cărora li s-au eliberat licențele de traseu, ca urmare a procedurii de atribuire electronică din data de 18.12.2013, în urma căreia aceștia au fost declarați câștigători.
Referitor la apărarea reclamantei vizând perioada diferită menționată în cuprinsul Hotărârii nr.220/2013 și în contractul cadru de delegare a gestiunii aprobat prin aceasta(în hotărâre prevăzându-se că se aprobă contractul pentru delegarea gestiunii pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2017, iar în cuprinsul contractului din anexă se stipulează că acesta este valabil pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2016), curtea consideră că aceasta nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii, ci o simplă eroare materială care urmează a fi îndreptată de către emitentul actului administrativ respectiv.
În ce privește apărarea reclamantei vizând conținutul contractului de delegare a gestiunii aprobat prin Hotărârea nr.220/2013, curtea consideră că aceasta nu este întemeiată.
Astfel, curtea constată că, în fapt, contractul cadru de delegare a gestiunii aprobat prin Hotărârea nr.220/2013 respectă conținutul reglementat prin dispozițiile art.29 alin.13 din Legea nr.51/2006 coroborat cu art.26 din legea nr.92/2007. De asemenea, curtea consideră că, în mod legal și în conformitate cu dispozițiile art.32 alin.1 din Legea nr.51/2006, autoritatea administrativă în cauză păstrează, conform clauzelor contractului, anumite prerogative vizând urmărirea, controlul și supravegherea modului în care se realizează serviciile de utilități publice delegate, respectiv modul de respectare și de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de operatori, inclusiv în relația cu utilizatorii; calitatea serviciilor furnizate/prestate; indicatorii de performanță ai serviciilor furnizate/prestate; modul de administrare, exploatare, conservare și menținere în funcțiune, dezvoltare sau modernizare a sistemelor de utilități publice; modul de formare, stabilire, modificare și ajustare a prețurilor și tarifelor pentru serviciile de utilități publice.
În acest context, curtea reamintește că în cazul contractului delegare a gestiunii autoritatea administrativă are unele prerogative suplimentare față de operatorii de transport pornind de la premisa expusă mai sus în sensul că serviciul de transport public local face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică, iar în organizarea, funcționarea și dezvoltarea acestui serviciu interesul general al comunității locale este prioritar.
Față de considerentele anterior expuse, curtea va respinge ca nefondată acțiunea.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge acțiunea, după casarea cu reținere, formulată de reclamanta Asociația O. de Transport Rutier Suceava cu sediul în Suceava, .. 5, județ Suceava și cu sediul procesual ales în Rădăuți, Piața Unirii ., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean Suceava-prin președinte, cu sediul în Suceava, . nr. 36, județ Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 iunie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. N. M.
Tehnored: V.G.
5 exempl./ 19.06.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 2190/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 1923/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
