Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2411/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2411/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 79/39/2015
Dosar nr._ - revizuire –
Litigiu privind funcționarii publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2411
Ședința publică din data de 13 mai 2015
Președinte T. K.
Judecător S. R.
Judecător G. D.
Grefier Ț. O.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul M. A. și Dezvoltării Rurale București, cu sediul în sectorul 3 al municipiului București, ..2-4, împotriva deciziei nr. 494 din 22 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. _ *, intimat fiind C. N., cu domiciliul ales la C.. Av. „S. S.” din municipiul Suceava, ..10, ..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat S. S. pentru intimatul C. N., lipsă fiind acesta și reprezentantul revizuientului M. A. și Dezvoltării Rurale.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin cererea de revizuire revizuientul a solicitat judecarea în lipsă, iar în procedura de regularizare a cererii intimatul a depus întâmpinare.
Verificându-și competența, în baza art. 131 din Cod de procedură civilă, instanța se declară competentă, general, material și teritorial, conform dispozițiilor art. 96 pct. 4 Cod de procedură civilă și art. 510 din același act normativ, raportat la art. 21 din Legea nr. 554/2004.
Instanța constată că prin întâmpinare se invocă excepția de tardivitate pentru primul punct din cererea de revizuire și pune în vedere reprezentantei intimatului să pună concluzii atât cu privire la excepția invocată, cât și pe fondul cauzei.
Avocat S. S., pentru intimatul C. N., apreciază că în cauză este dată excepția tardivității cât privește primul motiv al cererii de revizuire în raport de data pronunțării deciziei împotriva căreia s-a formulat cerere de revizuire și data înregistrării cererii de revizuire pe rolul Curții de Apel Suceava.
În ce privește fondul cauzei solicită a se avea în vedere apărările formulate prin întâmpinare.
Cu privire la primul motiv de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 1 din codul de procedură civilă solicită a se avea în vedere faptul că a fost îndreptată eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei nr. 494/2014 menționându-se că drepturile salariale la plata cărora a fost obligat M. vizează perioada martie-mai 2013 și nu martie-mai 2012 împrejurare în raport de care acest motiv de revizuire nu este dat.
În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv că obiectul pricinii nu s-ar afla în ființă, nici această ipoteză nu este dată în contextul în care un asemenea motiv de revizuire ar putea fi invocat în privința hotărârilor care vizează obligații instituite pe cale judiciară, având ca obiect obligația de predare a unor bunuri individual determinate, ori nu este cazul în speță cât timp nu s-a instituit pe cale judiciară în sarcina Ministerului obligația de plată a unor drepturi salariale. Practic apărările invocate în susținerea acestui motiv de revizuire sunt apărări de fond în legătură cu dezlegările date de Curtea de Apel Suceava în legătură cu efectele contractului de management nr. 066/2009 care a generat practic obligația de plată a drepturilor salariale.
Având în vedere că în cauză nici unul din cele două motive de revizuire nu este dat solicită respingerea cererii de revizuire.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei împotriva căreia s-a formulat revizuire solicită a fi respinsă ca rămasă fără obiect.
Totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 11.04.2014, sub nr._, reclamantul C. N., în contradictoriu cu pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale, a solicitat obligarea pârâtului să-i achite drepturile salariale restante și celelalte drepturi de care ar fi trebuit să beneficieze în aceeași perioadă, reprezentând tichete de masă, aferente perioadei martie 2013 – mai 2013, în cuantum de 20.190 lei (19.704 lei reprezentând salariul restant pentru perioada martie – mai 2013 și 486 lei reprezentând contravaloare tichete de masă pentru aceeași perioadă), indexate, majorate și reactualizate între scadență și plata efectivă, în temeiul art. 1530 și 1531 alin. 1 și 2 din Codul procedură civilă, plus dobânda legală corespunzătoare acestor sume, de la data plății efective, în temeiul art. 1535 din Codul de procedură civilă și art. 2 și 3 din OG 13/2011, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 2413 din 15 mai 2014,Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive; a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect „Legea nr. 188/1999” formulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. N., iar prin decizia nr. 494 din 22 octombrie 2014 Curtea de Apel Suceava – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis recursul reclamantului, a casat parțial sentința nr. 2413/2013 a Tribunalului Suceava, a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada martie – mai 2013 actualizate și cu dobânda legală calculată până la data achitării sumelor, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței și a înlăturat orice dispoziții contrarii.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul M. A. și Dezvoltării Rurale București, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 1 și pct. 2 Codul de procedură civilă.
Prin cererea de revizuire a solicitat admiterea cererii, suspendarea deciziei a cărei revizuire se solicită și schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii intimatului-reclamant.
Cu privire la motivul prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă a arătat că soluționând recursul intimatului-reclamant, Curtea de Apel Suceava a obligat M.A.D.R. să-i plătească reclamantului C. N. - salariat încadrat la altă instituție, finanțată din venituri proprii - restanță drepturi salariale pentru perioada martie - mai 2012 - drepturi pe care acesta nu le-a solicitat prin cererea de chemare în judecată și nici în cererea de recurs.
Dispunând astfel, instanța a acordat recurentului în calea de atac, drepturi salariale nesolicitate, respectiv o altă perioadă, fapt ce ar conduce la prejudicierea instituției.
Cu privire la motivul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă a arătat că instanța de recurs, în mod nelegal, „a constatat că, la dosar, nu există hotărâre judecătorească și nici act emis de pârâtă sau de autoritatea administrativ ierarhic superioară care să vizeze încetarea efectelor actelor administrative individuale care îl privesc pe reclamant - urmare a declarării ca neconstituționale a O.U.G. nr. 37/2009 și respectiv O.U.G. nr. 105/2009”, neținând cont de faptul că, la dosarul cauzei există acte emise de M.A.D.R. ce susțin existența unei manifestări de voința expresă din partea acestuia și a Direcției Județene pentru Agricultură Suceava privind constatarea încetării de drept a efectelor contractului de management nr. 066/OSPA/02.11.2009, si anume:
- adresa semnată de secretarul general al M.A.D.R. nr._/30.06.2010 prin care s-a solicitat directorilor executivi ai direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și a municipiului București - servicii publice deconcentrate ale M.A.D.R. care au în subordine oficiile de studii pedologice și agrochimice - să adopte măsurile legale care se impun pentru asigurarea conducerii acestor instituții finanțate din venituri proprii și
- decizia directorului executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava nr. 37/03.06.2010 prin care intimatul-reclamant, trecut în funcția contractuală de consilier gradul IA, a fost desemnat să coordoneze activitatea OSPA Suceava până la ocuparea funcției de conducere prin concurs, cu păstrarea drepturilor salariale pentru funcția de execuție.
În acest sens, arată că prin adresa DAJ Suceava nr. 193/27.01.2014, înregistrată la registratura M.A.D.R. sub nr._/30.01.2014, se susțin cele mai sus exprimate, astfel:
„În anul 2010, Direcția pentru Agricultura Suceava, a emis decizia nr. 37/2010, prin care l-a numit pe dl. C. N. în funcția de coordonator al OJSPA Suceava până la ocuparea funcției prin concurs, fiind păstrată aceeași grilă de salarizare, care a fost avută în vedere de minister.” Deci, începând cu 02.06.2010, intimatul-reclamant nu mai ocupa funcția de director coordonator al OJSPA Suceava ci acesta era încadrat în funcția contractuală de consilier gradul IA și avea și atribuția de a coordona activitatea OJSPA Suceava.
Deși reclamantul-intimat a avut cunoștința de această situație, cu vădită rea credință a solicitat plata unor restanțe ale drepturilor sale salariate de la o altă instituție publică (M.A.D.R,) care nu avea calitatea de angajator făcând uz de un contract de management ale cărui efecte încetaseră de drept urmare pierderii legitimității constituționale a actului normativ primar, iar manifestarea de voință expresă din partea ministerului și a Direcției județene pentru agricultură Suceava privind această constatare materializându-se prin cele două acte administrative adresa M.A.D.R. nr._/30.06.2010 și Decizia directorului executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava nr. 37/03.06.2010.
Raportat la cele prezentate, apreciază că obiectul pricinii nu se află în ființă, motiv ce este prevăzut expres și limitativ la art. 509 pct. 2 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele motive:
- constatarea încetării de drept urmare pierderii legitimității constituționale a actului normativ primar a efectelor contractului de management invocat de intimatul-reclamant pentru a obține obligarea M.A.D.R. la plata unor restanțe ale drepturilor sale salariale datorate de instituția angajatoare (OJSPA Suceava) s-a realizat încă din anul 2010;
- restanțele drepturilor salariate neplătite de instituția angajatoare sunt aferente perioadei martie 2013 - mai 2013 - perioadă în care efectele contractului de management invocat de către intimatul-reclamant încetaseră de drept;
- chiar dacă contractul de management era în vigoare, conform reglementărilor legale invocate în apărările formulate de M.A.D.R., plata drepturilor salariale stabilite prin acest contract s-a realizat de către instituția în care acesta își desfășura activitatea și nu de către minister;
- neexistând vreun temei legal în actele normative incidente în cauză și nemaiexistând contractul de management nr. 066/OSPA/02.11.2009, pe cale de consecință nu poate exista vreun motiv legitim/drept al intimatului - reclamant pentru pretențiile ce formează obiectul prezentei cauze.
În situația în care s-ar ignora prevederile reglementarilor legale din a căror economie rezultă că plata salariilor se realizează de instituția în care salariatul își desfășoară activitatea profesională și nu de autoritatea publică centrală al cărei conducător a realizat doar numirea/încadrarea pe funcție, având în vedere adagiul latin accesorium sequitur principale, (accesoriul urmează principalul), se poate concluziona că nefiind în ființă contractul de management nr. 066/OSPA/02.11.2009, aceeași situați există și în privința așa-ziselor drepturi „salariate restante și celelalte drepturi... aferente perioadei martie 2013 - mai 2013” ce formează obiectul prezentei cauze.
Aceste aspecte în legătură cu modul de soluționare a recursului au determinat o soluție total netemeinică și nelegală, care obligă ministerul să plătească unei persoane, care nu a fost nicicând încadrata la M.A.D.R., o restanță a drepturilor salariale ale acestuia, restanță neachitată de instituția angajatoare (OSPA Suceava), soluție care a încălcat actele normative care reglementează organizarea și funcționarea M.A.D.R., direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, oficiilor de studii pedologiei și agrochimice județene și a municipiului București, precizate în întâmpinările depuse la dosarul cauzei, decizie care contravine și dispozițiilor legilor bugetare anuale, ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Prin întâmpinarea depusă la data de 26.02.2015 intimatul a arătat că sub un prim aspect, în raport de disp. art. 511 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, cum termenul de revizuire de o lună se va socoti de la comunicarea hotărârii, față de data comunicării hotărârii (noiembrie 2014) și față de data înregistrării cererii de revizuire (05.02.2015), înțelege să invoce excepția tardivității formulării cererii de revizuire în temeiul art. 509 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
În ipoteza în care se va aprecia că cererea de revizuire în temeiul disp. art. 509 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă a fost formulată în termen, solicită respingerea ca nefondată.
Apreciază că nu sunt incidente disp. art. 509 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, respectiv nu este real că instanța s-ar fi pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-ar fi pronunțat asupra unui lucru cerut ori ar fi dat mai mult decât s-a cerut.
Pentru, a se stabili dacă, instanța a dispus extra petita trebuie să se analizeze .pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată și în raport de faptul că prin „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă numai cererile care au fixat cadrul, litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supus judecății.
Cum nu s-a nesocotit principiul disponibilității, indicarea anului „2012”, în loc de „2013” fiind o eroare materială, nu este dat motivul prev. de art. 509 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, instanța pronunțându-se asupra celor solicitate de reclamant.
Nu este dat nici motivul prev. de art. 509 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, respectiv obiectul pricinii nu se află în ființă.
Prin acest motiv de revizuire, legiuitorul a avut în vedere dispariția obiectului pricinii după pronunțarea hotărârii judecătorești.
De vreme ce contractul de management nr. 066/OSPA/02.11.2009 încheiat cu M. A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale (actualul Minister al A. și Dezvoltării Rurale) nu s-a desființat, iar reclamantul și-a exercitat atribuțiile trasate de aceste prevederi contractuale, neexistând nici o dovada a desființări contractului invocat, nu poate fi primit motivul că ar fi încetat efectele contractului de management.
În temeiul unui contract de management încheiat cu pârâtul-revizuient reclamantul a beneficiat de retribuții lunare în conformitate cu reglementările legale stabilite pentru instituțiile bugetare, adică un salariu de bază de 1.739 lei, la care se adaugă indemnizația de conducere pentru funcția de coordonator, sporul de vechime și celelalte sporuri prevăzute de legislația muncii și de legislația aplicabilă Oficiului Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice Suceava (art. 4, pct. A, lit. a din contract).
De asemenea, reclamantul a beneficiat de tichete de masă.
Cu toate acestea, pârâtul-revizuient nu și-a îndeplinit obligația de a-i achita reclamantului drepturile salariale aferente perioadei martie - mai 2013, în cuantum total de 20.190 lei.
Revizuienta interpretează greșit disp. art. 509 alin. l pct. 2 din Codul de procedură civilă, acest motiv nefiind dat având în vedere faptul că pentru a ne afla în prezența revizuirii este necesar ca prin hotărâre debitorul să fi fost obligat să predea un bun cert și determinat.
Or, prin D.C. nr. 494/22.10.2014 a Curții de Apel Suceava nu a fost instituită o obligație de predare a unui bun cert care ar fi susceptibil de dispariție, pentru a fi incident motivul de revizuire prev. de art. 509 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă ci de plății a unei sume de bani.
Legat de cererea de suspendare a executării hotărârii a cărei revizuire se cere, solicită respingerea ca nefondată.
Suspendarea executării unei hotărâri judecătorești în cadrul unei căi extraordinare de atac reprezintă o măsură de excepție.
Pentru a obține suspendarea executării, revizuientul trebuia să invoce măsuri convingătoare care să probeze efectele negative care s-ar produce în patrimoniul acestuia în cazul neîncuviințării unei asemenea măsuri.
În primul rând, revizuientul nu a invocat și nu a probat efectele negative care s-ar produce în patrimoniul său în cazul respingerii cererii de suspendare.
În plus, în analizarea cererii de suspendare nu trebuie neglijat caracterul executoriu, al hotărârii puse în executare, respectiv neprejudicierea reclamantului prin întârzierea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești executorii, după cum trebuie avute în vedere și motivele pentru care se poate, acorda suspendarea executării, adică existența unor consecințe prejudiciabile și cu privire la care există riscul de a nu putea fi reparate ulterior, astfel de motive nefiind date.
Pentru toate acestea motive, solicită respingerea ca nefondată a cererii de suspendare a executării hotărârii a cărei revizuire se cere.
Fiind sesizată o situație de litispendență, prin încheierea pronunțată la data de 13.05.2015 în d. nr._, acesta a fost reunit la cauza de față.
Examinând cu prioritate, conform art. 248 C.p.c., excepția de tardivitate invocată prin întâmpinare cu referire la primul motiv de revizuire Curtea constată că potrivit art. 511 alin. 1 pct. 1 C.p.c. termenul de revizuire este de o lună ce se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 1 C.p.c., de la comunicarea hotărârii.
Cum hotărârea a cărei retractare se solicită a fost comunicată părții la data de 15.01.2015, rezultă că cererea de revizuire a fost introdusă cu respectarea termenului prevăzut de lege, excepția fiind neîntemeiată.
Pe fond, Curtea observă că primul argument adus în motivarea cererii se referă la faptul că instanța de recurs s-a pronunțat cu privire la perioada martie – mai 2012, în loc de martie – mai 2013, cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, ceea ce echivalează în opinia revizuentului cu faptul de a se pronunța pe altceva decât s-a cerut, motiv de revizuire prevăzut la art. 509 pct. 1 C.p.c.
Însă, în mod evident greșeala semnalată constituie doar o eroare materială, îndreptată de altfel, în condițiile art. 442 C.p.c., prin încheierea pronunțată la data de 17.03.2015, nefiind aplicabile prevederile art. 509 pct. 1 C.p.c.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv invocat de revizuent se observă că potrivit art. 509 alin. 1 pct. 2 C.p.c. revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă obiectul pricinii nu se mai află în ființă.
Se are aici în vedere ipoteza în care, după pronunțarea hotărârii judecătorești, a dispărut bunul cert și determinat la a cărei predare a fost obligată partea în culpă.
Ori, cererea de fond nu are ca obiect un bun individual determinat, iar prin decizia nr. 494/22.10.2014 nu s-a instituit o obligație de predare a unui astfel de bun, pretenția dedusă judecății constând în plata drepturilor salariale solicitate de reclamantul-recurent pentru perioada martie 2013 – mai 2013.
Rezultă astfel că nu este incident nici acest motiv de revizuire, toate alegațiile aduse fiind de fapt apărări de fond, prin care se tinde, cu încălcare principiului puterii lucrului judecat, la reformarea deciziei atacate, ceea ce este inadmisibil.
Față de cele ce preced, Curtea constată că cererea este vădit neîntemeiată, urmând a fi respinsă, iar cererea de suspendare a executării deciziei atacate rămâne astfel fără obiect.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge excepția tardivității formulării cererii de revizuire ca nefondată.
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuientul M. A. și Dezvoltării Rurale București, cu sediul în sectorul 3 al municipiului București, ..2-4, împotriva deciziei nr. 494 din 22 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. _ *, intimat fiind C. N., cu domiciliul ales la C.. Av. „S. S.” din municipiul Suceava, ..10, ., ..
Respinge cererea de suspendare a executării deciziei nr. 494/22.10.2014 a Curții de Apel Suceava ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 mai 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. T.K.
Jud. Recurs S. A/.P. D./G. M.
Tehnored. Ț.O. /4 Ex./ 17.06.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 1964/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 1161/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
