Pretentii. Decizia nr. 2964/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2964/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 409/39/2015
Dosar nr._ - revizuire – pretenții –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.2964
Ședința publică din 17 septembrie 2015
Președinte G. F.
Judecător C. T.
Judecător I. A. Iordachioaia
Grefier T. V.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de recurenta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în municipiul B., ..5, județul B., împotriva deciziei nr. 2020 din 21 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, intimat fiind I. I. A..
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, procedând la verificarea competenței sale, în aplicarea dispozițiilor art.494 rap la art. 131 Cod de procedură civilă, art. 503 și 505 Cod procedură civilă și dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei. Totodată, văzând că recurenta a solicitat judecata în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra contestației în anulare de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 23 iunie 2014 reclamantul I. I. - A. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., a solicitat ca prin hotărâre judecătorească, instanța să oblige pârâta la restituirea sumei de 1.005 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare, achitată pentru înmatricularea autoturismului proprietatea sa, cumpărat din spațiul U.E, a dobânzii fiscale, precum și cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr.55 din 13 ianuarie 2015 Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul I. I. - A. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., obligând pârâta să restituie reclamantului suma de 1.005 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare și dobânda prevăzută de art.124 Cod procedură fiscală, precum și suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia nr. 2020 din 21 aprilie 2015, Curtea de Apel Suceava - secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
Împotriva deciziei sus menționat a formulat contestație în anulare Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., criticând decizia pentru nelegalitate, solicitând, în primul rând suspendare executării sentinței nr.55 din 13 ianuarie 2015 a Tribunalului B..
Astfel, față de prevederile art. 6 al. 1 Cod procedură civilă, care instituie rațiunea principiului dreptului la un proces echitabil în termen optim și previzibil, precum și față de art. 13 și art. 22 din același cod, în condițiile în care instanța de recurs aprecia că mai trebuiau depuse la dosar anumite acte procedurale care vizau reprezentarea autorității fiscale în proces, în mod legal, trebuia să li se pună în vedere asemenea aspecte și nu să se dispună, fără a fi puși în întârziere, pronunțarea unei soluții cu efecte deosebite asupra organului fiscal, cu atât mai mult, cu cât și-au exercitat cu bună credință drepturile procesuale în consens cu prevederile art. 12 Cod procedură civilă.
Totodată, ca efect al erorii materiale în care s-a situat instanța de recurs la pronunțarea deciziei, consideră că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 Cod procedură civilă așa cum acesta este consacrat și de art. 24 din Constituția României dar și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.
Tot în sensul celor arătate mai sus a învederat și Decizia CCR nr. 462/2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp. art. 13 alin. 2 Teza a II-a, art. 83 alin. 3 și art. 486 alin. 3 Cod procedură civilă, prin care au fost declarate necostituționale prevederile arătate.
Examinând contestația în anulare formulată, instanța constată că prevederile legale invocate respectiv art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, nu sunt îndeplinite în cauză.
Conform 503 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când, “dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale”.
Însă pentru ca o contestație în anulare pe acest temei să fie admisă este necesar ca eroare materială invocată de parte să fie gravă și să privească o problemă de procedură, iar aceasta să fie evidentă, legată de aspectele formale ale judecății în recurs.
Or, se poate observa că contestatorul urmărește să readucă în discuție cele analizate de instanța de recurs.
Instanța reține că simpla insatisfacție determinată de pierderea procesului nu poate constitui temei pentru formularea unei căi extraordinare de atac, în speță contestație în anulare, întrucât ar fi încălcat principiul securității raporturilor juridice, neputând fi primit ca în aceste circumstanțe, oricare din părțile unui proces să determine redeschiderea acestuia, contestația în anulare neputând constitui un „ recurs deghizat”.
Mai mult, contrar celor susținute de contestatoare, recursul său nu a fost anulat pentru lipsa delegației consilierului juridic, ci a fost respins ca nefondat.
Pentru argumentele de fapt și de drept expuse, contestația în anulare de față apare ca fiind neîntemeiată, nefiind dovedită incidența dispozițiilor art.503 al.2 pct. 2 Cod procedură civilă invocat de către contestatoare și în consecință, urmează a fi respinsă ca atare.
Cu privire la cererea de suspendare, având în vedere că la acest termen a fost soluționată contestația în anulare, aceasta urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L E G I I,
DECIDE :
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de recurenta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în municipiul B., ..5, județul B., împotriva deciziei nr. 2020 din 21 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, intimat fiind I. I. A..
Respinge cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.I.A.I.
Tehno.T.V.
5 ex./25.09.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 1363/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 1964/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
