Pretentii. Decizia nr. 193/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 193/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 10171/86/2013/a1
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA NR.193
Ședința publică din 20 ianuarie 2015
Președinte M. L.
Judecător Vințilă N.
Judecător G. C.
Grefier B. E.
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de reclamantul M. I. T., domiciliat în ., Jud. Suceava și în ., Jud. Iași, împotriva încheierii nr. 202 din 11.09._ a Tribunalul Suceava – Secția de C. Administrativ și F., în dosarul nr._, pârât intimat fiind S. F. Municipal C-lung Moldovenesc, cu sediul în municipiul C-lung Moldovenesc, .. 2, Jud. Suceava.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, reclamantul a depus la dosar prin serviciul arhivă, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei conform chitanței nr. ISXUC_ din 14.01.2015.
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat ori probe de administrat, instanța invocă din oficiu excepția inadmisibilității recursului și rămâne în pronunțare pe această excepție.
După deliberare,
CURTEA ,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr._ din data de 11.06.2014, reclamantul M. I.-T. a solicitat reexaminarea Încheierii nr. 2456 din data de 19.05.2014, pronunțată de Tribunalul Suceava-secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ 13 și a se reveni asupra măsurii anulării cererii deoarece a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 120 lei.
Prin încheierea nr. 202 din 11 septembrie 2014 Tribunalul Suceava a respins ca nefondată cererea reclamantului.
În motivare a reținut că, prin adresa din data de 25 aprilie 2014 (fila 21 dosar fond ) i s-a pus în vedere reclamantului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 120 lei.
Prin încheierea nr. 2456 din data de 14 mai 2014, instanța a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, având în vedere că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru completarea cererii, respectiv nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 lei, situație care a atras incidența disp. art. 200 al.3 NCPC și a disp. art. 197 NCPC și a dispus anularea cererii.
Conform art. 200 alin. 3 N.C.P.C., cererea de chemare în judecată va fi anulată dacă obligațiile comunicate de instanța de judecată privind complinirea cerințelor prevăzute la art. 194-197 N.C.P.C. nu sunt îndeplinite de reclamant în termenul anume acordat.
Potrivit art. 194 lit. e rap. la art. 150 N.C.P.C. în mod corect s-a comunicat reclamantului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 lei, iar acesta nu s-a conformat, în mod legal s-a aplicat sancțiunea anulării cererii, a cărei intervenție nu mai poate fi înlăturată prin suplinirea ulterioară a cerinței încălcate, în fața instanței învestite cu soluționarea cererii de reexaminare.
Potrivit susținerilor din cererea de reexaminare, care nu au fost dovedite cu înscrisuri, reclamantul și-a schimbat reședința, ulterior formulării cererii de chemare în judecată.
Astfel, acestuia îi revenea obligația, conform dispozițiilor art. 172 NCPC, de a preciza domiciliul procesual ales, dacă cel indicat în cererea de chemare în judecată nu era corect.
Împotriva acestei încheieri reclamantul M. I. T. a declarat recurs.
În motivare a arătat că încheierea recurată nu îndeplinește cerințele art. 233 lit. k) din Noul Cod procedură civilă de Procedură Civilă, deoarece instanța nu a precizat calea de atac și termenul în care are dreptul să formuleze cerere în acest sens.
Mai precizează că instanța nu a analizat cu atenție citația emisă la 20.06.2014, unde se menționa o taxă de 20 lei și nu o taxă de 120 lei așa cum se precizează în încheierea recurată.
Referitor la această taxă de 120 lei arată că a achitat-o la D.G.F.P. Iași, deoarece locuiește în Jud. Iași și a trimis-o prin poștă la data de 06.06.2014, odată cu cererea de reeexaminare.
În concluzie, consideră că instanța de fond i-a încălcat accesul liber la justiție și dreptul de a avea parte de un proces achitabil, solicitând admiterea recursului.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 Cod procedură civilă, excepția invocată, Curtea constată că recursul este inadmisibil.
Astfel, Curtea constată că, prin cererea introductivă, reclamantul M. I. a solicitat în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C-lung Moldovenesc, restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 1595 lei,
Cum reclamantul nu a respectat prevederile art. 200 alin. 3 și art. 197 Cod procedură civilă, Tribunalul Suceava a dispus anularea cererii.
Reclamantul a formulat cerere de reexaminare, care i-a fost respinsă prin încheierea din data de 11 septembrie 2014.
Împotriva acestei încheieri de reexaminare reclamantul a formulat recurs.
Analizând recursul prin prisma dispozițiilor legale aplicabile cauzei Curtea reține că recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Dând eficiență principiului constituțional stabilit prin art.129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art.21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art.13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legea procesual civilă a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Astfel, dispozițiile art. 457 alin. 1 Cod procedură civilă prevăd că „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”, iar art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă stabilește că „Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării”.
Dispozițiile art. 457 alin. 1 Cod procedură civilă instituie principiul legalității căilor de atac, în timp ce dispozițiile art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă stabilesc o singură cale de atac împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, cea a reexaminării, legiuitorul precizând că se poate face numai cerere de reexaminare, cale de atac ce a fost exercitată și epuizată de reclamant.
Or, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
În considerarea celor arătate, Curtea va admite excepția și în temeiul art. 496, art. 457 alin. 1 și art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă va respinge recursul ca inadmisibil.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul M. I. T., domiciliat în ., Jud. Suceava și în ., Jud. Iași, împotriva încheierii nr. 202 din 11.09._ a Tribunalul Suceava – Secția de C. Administrativ și F., în dosarul nr._, pârât intimat fiind S. F. Municipal C-lung Moldovenesc, cu sediul în municipiul C-lung Moldovenesc, .. 2, Jud. Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.M.L.
Tehnored.E.B.
Ex. 4/05.02.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 485/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 202/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
