Pretentii. Decizia nr. 2506/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2506/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 3339/86/2014
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2506
Ședința publică din19 mai 2015
Președinte P. D.
Judecător G. M.
Judecător S. A.
Grefier B. E.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul M. I., domiciliat în satul Pătrăuți, ., județul Suceava, împotriva sentinței nr. 6779 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , intimată fiind pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se învederează instanței că recurentul-reclamant a depus la dosar prin serviciul-registratură-înscrisurile solicitate la termenul anterior ( filele nr.19-27 dosar ).
Instanța luând act că nu sunt cereri de formulat și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și a rămas în pronunțarea asupra prezentei cauze.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ din data de 15.04.2014, reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava prin Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, a solicitat restituirea sumei de 2.351 lei, reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării autoturismului marca OPEL ZAFIRA, precum și dobânda legală acordată în materie fiscală de la data plății, 17.07.2009 și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 6779 din 20 noiembrie 2014 Tribunalul Suceava - Secția de C. Administrativ și Fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentinței, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului său, a arătat că taxa este nelegală, neconstituțională, discriminatorie și protecționistă, fiind contrară dreptului comunitar, deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturisme produse și înmatriculate ori reînmatriculate în România, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate, după aducerea acestora, constatându-se o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE.
A mai arătat că în conformitate cu normele comunitare, art. 25 CE prevede: „între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent”.
A considerat că în mod nelegal și netemeinic i s-a perceput taxa pentru înmatricularea autoturismului cumpărat din Italia.
Prima instanță a considerat ca fiind insuficiente aceste înscrisuri, solicitând să se depună la dosar depusă dovada înmatriculării inițiale a autovehiculului într-un stat membru UE, mențiune care lipsește și din cuprinsul cererii de chemare în judecată, după cum nu este dovedită nici identitatea autovehiculului pentru care s-a plătit taxa constatată prin chitanța . nr._.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca OPEL ZAFIRA cu nr. de identificare WOLOAHM757G091517, înmatriculat inițial în Italia. Pentru a-l înmatricula în România reclamantul a achitat la data de 17.07.2009 suma de 2351 lei cu titlu de taxă de poluare.
Cu titlu preliminar trebuie precizat faptul că deși prima instanță a respins acțiunea reclamantului, pentru considerentul că nu a depus înscrisuri în dovedirea cererii, din analiza actelor de la dosar rezultă că reclamantul într-adevăr nu a depus aceste înscrisuri, dar a depus în fața instanței de recurs actele necesare soluționării litigiului, respectiv dovada provenienței comunitare a autoturismului OPEL ZAFIRA cu nr. de identificare WOLOAHM757G091517, a înmatriculării anterioare în spațiul Uniunii Europene și acte privind modul de dobândire a acestuia pentru care a solicitat restituirea taxei de poluare în sumă de 2351 lei.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea reține că, potrivit art. 110 TFUE „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare.”
Față de dreptul pretins de reclamant, instanța constată că odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană, ca orice alt stat membru, are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare.
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
În speță, norma de drept comunitar pretinsă încălcată este cea prevăzută de art. 110 din TFUE (fost art.90 din TCE) - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, potrivit căreia „Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.”
Taxa de poluare a fost aplicată în temeiul dispozițiilor OUG nr. 50/2008 (forma în vigoare la data achitării taxei).
Analizând compatibilitatea dispozițiilor din OUG nr. 50/2008 în raport de dispozițiile art. 110 din TFUE (fost art. 90 din TCE) în cauza C-402/09, cu prilejul unei cereri având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată în temeiul art. 234 CE, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a hotărât că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Concluzia de la pct. 58 din Hotărârea T., CJUE a rezolvat irevocabil chestiunea caracterului discriminatoriu al OUG nr. 50/2008: „(58) Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curții rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Așadar art. 110 TFUE obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În alte două cauze soluționate de către CJUE ca urmare a adresării unei întrebări preliminare (cauzele conexate C-29/2011 și C 30/2011) s-a reținut că o reglementare precum OUG 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, prin faptul că supune vehiculele de ocazie importate unei taxe care, în pofida aplicării unei reduceri ridicate pentru a ține seama de deprecierea lor, se poate apropia de un procent considerabil din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Răspunzând întrebării preliminare, s-a concluzionat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În privința acordării dobânzii legale de la data achitării taxei, Curtea reține următoarele:
Astfel, deși cadrul normativ incident în cauză este reglementat de O.G. nr. 92/2003, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-565/11, I., a statuat că dreptul Uniunii se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curs începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene are putere obligatorie atât pentru instanța de trimitere cât și pentru celelalte instanțe. Mai mult Decizia Curții are efecte ex tunc (și pentru trecut) cu excepția situației când din motive de asigurare a siguranței circuitului juridic comunitar, prevede expres aplicarea deciziei ex nunc (numai pentru viitor). Această prevedere expresă nu s-a dispus în cauză.
În speță, se va acorda dobânda legală de la data achitării taxei de poluare (17.07.2009) și până la restituirea integrală a sumei.
În raport de cele mai sus arătate, constatându-se că este nelegală și netemeinică hotărârea pronunțată în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art.488 pct.8, art. 496 și art.498 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va dispune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare, va admite acțiunea și va obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2351 lei reprezentând taxă poluare achitată cu chitanța . nr._ din 17.07.2009, precum și la plata dobânzii fiscale la această sumă calculată de la data plății acestei sume 17.07.2009 și până la data restituirii efective.
În temeiul art.453 Cod procedură civilă va fi obligată pârâta-intimată care a pierdut procesul, la plata sumei de 336 RON reprezentând cheltuieli de judecată din ambele instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul M. I., domiciliat în satul Pătrăuți, ., județul Suceava, împotriva sentinței nr. 6779 din 20 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , intimată fiind pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.
Casează sentința recurată și în rejudecare:
Admite acțiunea.
Obligă intimata-pârâtă să restituie reclamantului taxa de poluare în sumă de 2351 RON, cu dobânda fiscală calculată de la data plății – 17.07.2009 și până la restituirea sumei.
Obligă intimata-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 336 RON din ambele instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 19 mai 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. P.D.
Jud. fond. D. Crisitina
Tehnoredactat B.E.
Ex.4/11.06.2015
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2367/2015.... | Pretentii. Decizia nr. 2435/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
