Pretentii. Decizia nr. 305/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 305/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 947/40/2014*
Dosar nr._ Restituire taxă poluare
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 305
Ședința publică din 22 ianuarie 2015
Președinte C. E.
Judecător C. G.
Judecător A. Ș.-F.
Grefier N. L.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5, județul B., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 1149 din 13 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantul A. G., domiciliat în sar Burlești, comune Unțeni, județul B. și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, cu sediul în București, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constată că în cauză are calitatea de intimată și Agenția Națională de Administrație Fiscală și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă și că recursul se află în stare de judecată, rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 25.02.2014 reclamantul A. G. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., a solicitat obligarea acestora la restituirea taxei de poluare achitată pentru înmatricularea autoturismului proprietatea sa, cumpărat din spațiul U.E, cu acordarea dobânzii la suma de restituit, începând cu data plății și până la data restituirii acesteia, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1149 din 13 iunie 2014, Tribunalul B. a admis acțiunea formulată de reclamantul A. G., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București și Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.; a obligat pârâții să restituie reclamantului suma de 2738 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța . 4A nr._ din 15.09.2009, dobânda prevăzută de art. 124 Cod procedură Fiscală, începând cu data achitării acesteia și până la data plății efective, precum și suma de 575 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, potrivit O.U.G. nr. 50/2008, pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, se datorează taxă de poluare pentru autovehiculele din categoriile M(1) – M(3) și N(1) – N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art.3).
Astfel, autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin.2 și art. 9 alin. 1), iar obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art.4 lit. a), fără ca textul să facă distincție nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand.
Deoarece O.U.G. a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin. 1), rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin. 1).
Pentru a interpreta corect acest act normativ și a identifica intenția legiuitorului, trebuie utilizată interpretarea teleologică: în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 50/2008 depus la Parlament, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorită prețului mic. Așadar, se vrea ca taxa de poluare al cărui scop este „poluatorul plătește”să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare corespunde normelor comunitare și procedura demarată de către aceasta împotriva României a fost ridicată în 29.01.2009, urmare a faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. 90 din Tratatul C.E.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii în conformitate cu art. 124 Cod procedură fiscală, consideră că aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză, nefiind întrunite condițiile legale pentru acordarea acestora, atâta timp cât cererea nu a fost adresată organului fiscal, ci direct instanței de judecată.
A criticat sentința și cu privire la dispoziția de obligarea a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
Deși legal citat, reclamantul intimat nu a formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Instanța reține că, potrivit art. 110 T.F.U.E., „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare.”
Față de dreptul pretins de reclamant, instanța a constatat că, odată cu aderarea României la Comunitatea Europeană, ca orice alt stat membru, are obligația de a respecta o dispoziție de drept comunitar direct aplicabilă, iar atunci când are loc o violare a acesteia, are obligația de a repara daunele cauzate persoanelor particulare. Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituție, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
În speță, norma de drept comunitar pretins încălcată este cea prevăzută de art. 110 din T.F.U.E. (fost art. 90 din T.C.E.) - dispoziție direct aplicabilă în fiecare stat membru, potrivit căreia „Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.”
Taxa de poluare a fost aplicată în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008 (forma în vigoare la data achitării taxei).
Analizând compatibilitatea dispozițiilor din O.U.G. nr. 50/2008, în raport de dispozițiile art. 110 din T.F.U.E. (fost art. 90 din T.C.E.) în cauza C-402/09, cu prilejul unei cereri având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată în temeiul art. 234 C.E., Curtea de Justiție a Comunităților Europene a hotărât că articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit, încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Concluzia de la pct. 58 din Hotărârea T. - C.J.U.E. a rezolvat irevocabil chestiunea caracterului discriminatoriu al O.U.G. nr. 50/2008 - „(58) Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curții rezultă, fără echivoc, că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Așadar, art. 110 T.F.U.E. obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul, astfel încât, acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În alte două cauze soluționate de către C.J.U.E., ca urmare a adresării unei întrebări preliminare (cauzele conexate C-29/2011 și C 30/2011), s-a reținut că o reglementare precum O.U.G. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, prin faptul că supune vehiculele de ocazie importate unei taxe, care, în pofida aplicării unei reduceri ridicate, pentru a ține seama de deprecierea lor, se poate apropia de un procent considerabil din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Răspunzând întrebării preliminare, s-a concluzionat că articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la eronata obligare la plata dobânzii, calculată conform art. 124 din Codul de procedură fiscală, Curtea constată că nici acesta nu este întemeiat.
Astfel, deși cadrul normativ incident în cauză este reglementat de O.G. nr. 92/2003, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-565/11- I., a statuat că dreptul Uniunii se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua formulării cererii de restituire a acestei taxe sau la o dată ulterioară formulării acestei cereri.
Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene are putere obligatorie atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru celelalte instanțe. Mai mult, Decizia Curții are efecte ex tunc (și pentru trecut), cu excepția situației când din motive de asigurare a siguranței circuitului juridic comunitar, prevede expres aplicarea deciziei ex nunc (numai pentru viitor). Această prevedere expresă nu s-a dispus în cauză.
Conform art. 124 din Codul de procedură fiscală,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă, iar nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori. Taxa de poluare a fost încasată de pârâta recurentă, făcându-se venit la bugetul general consolidat, reprezintă o creanță fiscală în sensul art. 21 din Codul de procedură fiscală, neavând relevanță destinația dată sumelor reprezentând taxă pentru poluare ulterior încasării lor (respectiv virarea în bugetul Fondului pentru Mediu conform procedurii reglementate de art. 3 din HG nr. 686 din 24 iunie 2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule), prin urmare, având obligația restituirii taxei încasate, pârâta are și obligația de a plăti dobânda fiscală aferentă acesteia.
Este nefondată critica recurentei cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Pornind de la faptul că recurenta a pierdut procesul, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevede că „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate, în temeiul art. 496 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5, județul B., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 1149 din 13 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantul A. G., domiciliat în sar Burlești, comune Unțeni, județul B. și pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, cu sediul în București, ., sector 5 și Agenția Națională de Administrație Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2015.
Președinte,Judecători,Grefier,
Red. A.Șt.
Judec. fond: A. M.
Tehnored. N.L., 6 ex/5.02.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 576/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 317/2015. Curtea... → |
|---|
