Anulare act administrativ. Sentința nr. 417/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 417/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 899/59/2012
ROMÂNIAOPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. A. ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -13.07.2012
SENTINȚA CIVILĂ NR.417
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14 OCTOMBRIE 2013
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: F. C.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de U. A. Teritorială Județul A. – Consiliul Județean A., în contradictoriu cu pârâtul M. M. și Pădurilor – Direcția Generală AM POS Mediu, având ca obiect anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 07.10.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre când pronunțarea s-a amânat pentru 14.10.2013.
CURTEA
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.07.2012, reclamanta UAT A. – Consiliul Judetean A., a chemat in judecata pe paratul M. M. si Padurilor – Directia Generala AM POS Mediu, solicitand instantei sa dispuna anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr._/27.03.2012, precum si a Deciziei de solutionare a contestatiei administrative nr._/3105.2012, cu consecinta exonerarii sale de la plata corectiilor financiare aplicate.
In motivarea cererii arata ca actele contestate se refera la procedura de achizitie publica derulata in anul 2010 avand ca obiect “Asistenta tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor de constructii in sprijinul CJ A.. Sistem inegrat de gestionare a deseurilor in jud. A.”, in urma careia s-a incheiat contractul de prestari servicii nr._/11.08.2010 cu ofertantul declarat castigator, iar prin nota contestata in cauza, mentinuta in procedura administrativa s-a aplicat o corectie financiara de 25% din valoarea fara TVA a contractului, in suma de 2.245.046,50 lei, pe motiv ca, in fisa de date a achizitiei s-au aplicat criterii de calificare si selectie de natura a restrictiona participarea eventualilor ofertanti, in temeiul art.1.7 din anexa la OUG nr.66/2011 si a pct.7 din Ghidul COCOF 07/0037/03- EN
Un prim aspect sesizat al nelegalitatii a actelor contestate consta in nerespectarea principiului neretroactivitatii legii, pe motiv ca procedura de achizitie in cauza a fost finalizata in anul 2010, in timp ce corectiile financiare au fost aplicate in temeiul unui act normativ ulterior, OUG nr.66/2011, publicat in M. Of. Partea I nr.461/30.06.2011, reclamanta invocand jurisprudenta in acelasi sens.
Pe fond, chiar prin raportare la prevederile OUG nr.66/2011, reclamanta sustine ca cerintele de la pct.5.4 din fisa de date a achizitiei, prin care a solicitat ca ofertantii sa demonstreze ca dispun de personal calificat si au experienta in domeniile specifice contractului, nu intrunesc elementele constitutive ale unei nereguli, conform art.2 alin.1 din acest act normativ, respectiv, existenta unei abateri de la legalitate si prejuduciul adus bugetelor prevazute de text printr-o suma platita necuvenit, in acelasi sens cu definitia data prin art.1 alin.2 din Regulamantul CE nr.2988/95. Or, reclamanta sustine ca nu este indeplinita cel puțin aceasta ultima cerinta, in conditiile in care valoarea contractului estimata in documentatia de atribuire a fost mai mare decat valoarea contractului efectiv incheiat, ceea ce demonstreaza ca a fost respectat principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice.
În al doilea rând, reclamanta susține că temeiul indicat al abaterii constând în dispozițiile art.178 alin.2 din OUG nr.34/2006 și art.44 din Directiva 2004/18/CE, nu se verifică, întrucât în cadrul procedurii de achiziție aceasta și-a exercitat dreptul de a solicita operatorului economic dovada capacității sale tehnice/profesionale, conform art.187 și 188 alin.2 lit.d din OUG nr.34/2006, iar selecția s-a impus a fi una riguroasă pentru finalizarea corespunzătoare a contractului încheiat, că cerințele solicitate au fost menite să asigure servicii de asistență la standardele necesare pentru implementarea POSM Axa 2 „Managementul deșeurilor”, și nu sunt dintre cele menționate ca fiind discriminatorii, conform art.9 din HG nr.925/2006, cu atât mai mult cu cât, prin Nota nr.3008/09.03.2010, parte din dosarul achiziției a justificat aceste cerințe. În plus, arată că autoritatea de control nu precizează motivele de fapt pentru care respectivele cerințe ar fi restrictive, în opinia reclamantei fiind respectate dispozițiile directivei europene în materie, în special cele ale art.48 alin.2 lit.e, care permit dovedirea capacității tehnice a ofertantului prin indicarea nivelurilor profesionale ale prestatorului/contractantului.
Mai arată că ministerul pârât, ca autoritate competentă în gestionarea fondurilor europene, în sensul OUG nr.66/2011, avea obligația de a informa corect și la timp beneficiarul asupra riscului producerii de nereguli, conform art.5 lit.b din OUG nr.66/2011, anterior aplicării corecției financiare, obligație care nu a fost îndeplinită în cauză.
Pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. Referitor la argumentul prioritar al reclamantei privind inaplicabilitatea în speță a dispozițiilor OUG nr.66/2011, acesta arată că misiunea de control a fost declanșată după . noului actul normativ, situație în care sunt incidente dispozițiile acestuia, așa cum rezultă din interpretarea per a contrario a normei tranzitorii cuprinse în art.66 din OUG nr.66/2011. Pe fond, susține că acțiunea este nefondată, pentru aceleași motive de fapt și de drept expuse în cuprinsul Deciziei nr._/31.05.2012, de soluționare a contestației administrative a reclamantei.
Analizând acțiunea formulată și probatoriile administrate în cauză instanța reține următoarele:
Examinând cu prioritate argumentul reclamantei de nulitate a actelor contestate pe motiv că acestea au fost întemeiate pe dispoziții legale ce nu erau în vigoare la data producerii faptelor vizate, prin încălcarea principiului neretroactivității legii civile, instanța reține că acesta este nefondat.
Astfel, este corectă apărarea pârâtului care se prevalează de interpretarea dispozițiilor art.66 din OUG nr.66/2011, potrivit cărora activitățile de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare care sunt în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a actului normativ, se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor actului normativ anterior în materie, respectiv, OG nr.79/2003, dispoziții care nu sunt incidente în cauză câtă vreme, aceste activități au fost declanșate în cazul reclamantei după . noului act normativ, prin Notificarea privind suspiciunea de neregulă nr.1/06.01.2012, emisă de Serviciul Monitorizare Raportare, din cadrul Direcției Fonduri Structurale.
Reclamanta nu a precizat nici din ce punct de vedere ar fi suferit o vătămare de neînlăturat prin aplicarea noului act normativ, atât timp cât dispozițiile procedurale și de fond ale celor 2 acte normative sunt în esență similare, inclusiv definiția neregulii în sensul art.2 din ambele acte normative. Cât privește definiția prejudiciului, deși art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011 se referă și la un prejudiciu eventual adus bugetului Uniunii („orice abatere ….care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul UE”) spre deosebire de dispozițiile art.2 lit a din OG nr.79/2000, care privesc un prejudiciu concret și actual („orice abatere … care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene…”) - distincția este irelevantă în speță, în condițiile în care art.1 alin.2 din Regulamentul CE nr.2988/95, invocat chiar de către reclamant, se referă la un prejudiciu actual sau eventual pe care îl implică o abatere definită ca orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic. Or, dispozițiile unui astfel de regulament sunt direct aplicabile în statele membre, inclusiv în România de la data aderării, iar faptele imputate reclamantului au avut loc ulterior anului 2007. În plus, dispozițiile de fond pe care se întemeiază abaterea se referă doar la nerespectarea legislației în materia achizițiilor publice, respectiv, OUG nr.34/2006 și HG nr.925/2006, în vigoare la data săvârșirii faptei.
Instanța reține însă că, pe fond, acțiunea reclamantei este întemeiată pentru considerentele care urmează:
Potrivit notei de constatare nr._/27.03.2012, abaterea care a determinat aplicarea corecției financiare reclamantului constă în impunerea unor cerințe restrictive potențialilor ofertanți la procedura de achiziție publică, înscrise în pct.5.4 în fișa de date privind capacitatea tehnică și profesională – calificări și experiență impuse celor 3 experți principali, coordonator de echipă, financiar și expert în relații cu publicul: „participarea ca expert în minim 3, respectiv 2 proiecte..”, „experiență în coordonarea unor contracte… pentru cel puțin 3 proiecte” și „experiență în implementarea a minim 3 proiecte”. În drept, s-a constatat că s-au încălcat dispozițiile art.44 alin.2 din Directiva nr.2004/18/CE, în sensul că acestea permit solicitarea candidaților și ofertanților îndeplinirea unor niveluri minime de capacități, conform art.47 și 48 din directivă, dar amploarea informațiilor, precum și nivelurile de capacități trebuie să fie raportate și proporționale cu obiectul contractului, precum și prevederile art.178 alin.2 din OUG nr.34/2006, care stipulează interdicția aplicării unor astfel de criterii autorității contractante dacă aceasta ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire – aplicându-se în consecință corecția financiară prev. de pct.1.7 din Anexa la OUG nr.66/2011.
Aceste constatări au fost validate de către organul de soluționare a contestației administrativ care, prin decizia nr._/31.05.2012, a reținut în esență că faptele descrise se circumscriu unei abateri definite de art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011 și constau în impunerea unor cerințe de selecție și calificare restrictive, dar și a unui factor de evaluare disproporționat și lipsa publicării unui anunț de tip erată, încălcându-se astfel prevederile OUG nr.34/2006, având în vedere și faptul că autoritatea contractantă este cea responsabilă pentru respectarea dispozițiilor legale pentru modul de atribuire a unui contract de achiziție publică, conform art.2 alin.4 din HG nr.925/2006, privind Normele metodologice de aplicare.
Caracterul discriminatoriu al cerințelor impuse ofertanților prin fișa de date a achiziției, referitoare la experiența profesională generală și specifică a celor 3 experți principală rezidă, în opinia organului de soluționare a contestației, în aceea că, impunerea dovedirii experienței printr-un număr minim de contracte pune în dificultate participanții la procedură, fiind defavorizați operatorii economici care prezintă experți cu experiență în doar 1 sau 2 proiecte similare, spre deosebire de ceilalți care beneficiază de experți cu toată experiența solicitată.
În plus, se retine ca cerința finanțării proiectelor anterioare din fonduri europene/internaționale, lipsită de relevanță în demonstrarea efectivă a experienței ofertanților, experiența astfel dobândită putând fi similară cu cea din proiecte de mare anvergură finanțate de fonduri publice, o formulare optimă implicând, in opinia aceluiasi organ, unui număr maxim și nu minim de asemenea contracte.
Instanța reține că reclamantei i-a fost aplicată sanctiunea prevazuta de pct.1.7 din Anexa la OUG nr.66/2011, in acelasi sens cu pct.7din Ghidul COCOF 07/0037/03-EN - privind trasarea de orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate abaterilor detectate în aplicarea reglementărilor comunitare privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice cofinanțate din fondurile structurale și Fondul de Coeziune în perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013 - dispozitii se refera la „stabilirea in documentatia de atribuire sau in anuntul de participare a unor criterii de calificare si selectie sau a unor factori de evaluare nelegali”, cazuri care se sanctioneaza cu 25% din valoarea contractului in cauza.
In speta, se observa ca autoritatea de management reproseaza beneficiarului reclamant ca introducerea respectivelor cerinte minime in documentatia de atribuire a fost de natura sa restrictioneze accesul unor potentiali ofertanti la procedura de atribuire, in temeiul dispozitiilor anterior mentionate si doar acesta fapta formeaza obiectul analizei instantei, fiind motivata in fapt si in drept prin nota de constatare, desi in decizia nr._/31.05.2012, se face vorbire si despre nereguli constand in impunerea unui factor de evaluare disproporționat și lipsa publicării unui anunț de tip erată, care nu au fost motivate ca atare in fapt si in drept.
Argumentele autoritatii parate cu privire la acesta fapta sunt insa generale si nu se verifica in concret o potențiala restricionare a concurentei, in conditiile in care, pe de-o parte, reclamanta ca autoritate contractanta, era indreptatita sa solicite ofertantilor cerinte de calificare privind capacitatea tehnica si /sau profesionala, conform art.187 si 188 din OUG nr.34/2006 si art.48 din Directiva 2004/18/CE, care nu fac parte dintre cele ca fiind disproportionate in raport cu natura si complexitatea contractului, definite ca atare de art.9 din HG nr.925/2006. Aceste cerinte sunt calificate de legislatia interna ca fiind “minime”, si nu maxime, asa cum opina parata prin sintagma prezentarea “a cel mult n contracte”, exprimare care acrediteaza ideea ca ofertantii cu o experienta mai mare decat cea solicitata nu pot participa in respectiva procedura de achizitie.
Pe de alta parte, aceste cerinte apar a fi relevante in raport cu natura, specificul si amploarea contractului de achizitie publica, atat timp cat expertilor li se solicita, in raport cu specificul activitatii fiecaruia, participarea la un numar minim de proiecte finantate din fonduri europene sau internationale in gesionarea deseurilor si domeniul protectiei mediului, cat si la proiecte interne, de nivel judetean, regional sau national, dat fiind si nivelul autoritatii contracatante de autoritate publica judeteana, iar expertului coordonator de echipa i se solicita experienta generala, decurgand coordonarea sau implementarea unui anumit numar de astfel de proiecte, corelativ cu experienta specifica dobandita in 2 sau 3 proiecte privind operarea instalatiilor de gestionare a deseurilor, supervizarea infrastructurii de mediu si ca lider de echipa, principal sau adjunct, in contracte privind gestionarea deseurilor, de aceeasi natura si complexitate.
De asemenea, intentia autoritatii contractante in elaborarea acestor cerinte a fost aceea de executare si finalizare in cele mai bune conditii a contractului, prin reducerea riscului de neîndeplinire a contractului, pentru lipsa capacității tehnice a ofertantului, conform Notei justificative nr.3008/09.03.2010, intocmita de aceasta, potrivit art.8 alin.2 din HG nr.925/2006, având în vedere valoarea mare a acestuia și raportat la standardele europene ale serviciilor de prestat, respectiv, ISO 9001 sau echivalent, la necesitatea asigurării unui personal minim cu experiență specifică conform Anexei nr.9 la Ghidul solicitantului POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 2 „Sector managementul deseurilor” – Grila de evaluare tehnică și financiară a proiectului. De altfel, acesta intentie s-a concretizat prin inchierea contractului cu un operator economic selecatat dintre cei 2 care indeplineau cerintele minime de calificare impuse, iar contractul a fost încheiat la o valoare substanțial mai mică decât valoarea estimată a contractului conform documentației de atribuire – 11.185.191 lei, față de 8.980.186 lei.
Autoritatea pârâtă nu a luat însă în considerare aceste argumente, considerând că motivația referatului justificativ amintit este una extrem de generală și nu explică avantajul specific pe care îl obține autoritatea contractantă prin solicitarea acestor cerințe, nefiind în concordanță cu prevederile legale.
În altă ordine de idei, este justificată și apărarea reclamantei potrivit căreia, in circumstanțele specifice spetei, autoritatea parata, tinde sa decline exclusiv responsabilitatea pretinselor neregularități, reclamantei ca autoritate contractanta, pe motiv ca acesta este singura responsabila de respectarea dispozitiilor legale pentru modul de atribuire a contractului de achizitie, conform art.2 alin.4 din HG nr.925/2006, invocand si principiul legalitatii utilizarii fondurilor europene, fara a avea in vedere propriile sale obligatii de monitorizare si de informare a beneficiarului cu privire la riscul producerii de nereguli, ca autoritate de management competenta in gestionarea fondurilor europene, in sensul dispozitiilor art.2 și 5 din OUG nr.66/2011.
Astfel, se constata ca potrivit probelor administrate in cauză, ministerul pârât a încheiat un contract de consultanță denumit „Tehnical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation”, finanțat din fonduri PHARE, cu un consorțiu internațional reprezentat de Interdevelopement Consulting & Engineering București, consultantul oferind asistență tehnică pentru pregătirea a minim 13 proiecte pentru cofinanțare în domeniul deșeurilor solide, conform termenilor de referință – art.4.2 din contract, inclusiv în proiectul pentru care s-a întocmit documentația de atribuire în cauză. Totodată, conform art.11.1 din contract „consultantul va pregăti caietul de sarcini și proiectele utilizând sistemele acceptate și recunoscute de către autoritatea contractantă”, iar potrivit art.11.2 din același contract „consultantul se va asigura că toate documentele referitoare la bunurile și serviciile de achiziții sunt imparțiale, astfel încât să promoveze o ofertare competitivă”.
De asemenea, este de observat că în cadrul corespondenței purtate între părțile în cauză ulterior întocmirii documentației de atribuire (adresa pârâtei Direcția Generală AM POS Mediu nr._/06.04.2010, referindu-se la comentarii asupra documentațiilor de atribuire pentru contractul de lucrări aferent proiectului de gestionare a deșeurilor în județul A. – filele 119 și urm.), aceasta semnalează deficiențe ale respectivei documentații, între care și aceea că cerințele de calificare ar fi restrictive, fără respectarea prevederilor art.8 din HG nr.925/2006, motiv pentru care s-a solicitat transmiterea notei justificative întocmite conform alin.2 al aceluiași articol, aprobată de autoritatea contractantă.
Sub acest aspect, consorțiul mai sus amintit, în calitate de consultant, răspunde autorității solicitante –fila 123 verso- apreciind că aceste cerințe nu sunt restrictive, scopul acestora fiind acela de a asigura beneficiarului servicii de asistență tehnică și supervizare din partea unor consultanți cu experiență în proiecte similare, ca valoare și ca obiective, și de a garanta pentru buna gestionare a fondurilor europene în condițiile în care „rigorile pe are trebuie să le respecte consiliile județene în implementarea proiectelor și cheltuiala fondurilor sunt deosebit de stricte, iar expertiza la nivelul beneficiarilor este încă destul de redusă”.
Natura relațiilor contractuale între consultant și beneficiarul autoritate contractantă nu formează obiectul prezentei cauze, contrar susținerilor reclamantei, fiind relevantă doar într-un eventual litigiu între aceștia având ca obiect despăgubiri, conform prevederilor art.12 din contractul de consultanță, iar responsabilitatea verificării concordanței documentațiilor de atribuire cu cerințele legale pentru implementarea proiectului aparține în egală măsură, consultatului ca emitent al respectivei documentații, cât și beneficiarului, ca autoritate contractantă responsabilă cu atingerea obiectivelor proiectului, așa cum susține autoritatea pârâtă prin explicațiile date consiliilor județene referitoare la cerințele contractuale privind elaborarea documentațiilor de atribuire (fila 128 verso).
Cu toate acestea se pare că, în cauză, pârâtul a acceptat implicit argumentele consultantului conform celor de mai sus, în același sens cu cele din Nota justificativă nr.3008/09.03.2010 întocmită de autoritatea contractantă, din moment ce nu rezultă că ar fi cerut explicații suplimentare concrete asupra pretinsei nelegalități a cerințelor de calificare și selecție impuse și nu a solicitat remedierea punctuală în a acestora, așa cum a procedat cu privire la alte prevederi din fișa de date a achiziției și caietul de sarcini referitoare la același proiect, solicitări cărora consultatul s-a conformat, așa cum rezultă din conținutul aceleiași corespondențe.
În acest context, apare ca fiind excesivă conduita aceleiași direcții pârâte care, la un interval de aproximativ 2 ani, întocmește suspiciunea de neregulă nr.1/06.01.2012, imputându-i reclamantei același aspecte, calificând tipul neregulii suspectate ca fiind neregulă neintenționată/individuală și finalizează procedura de verificare prin nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare atacată în cauză, prevalându-se de dispozițiile OUG nr.66/2011.
În plus, este de observat că între timp, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, a declanșat și a finalizat o procedură de supraveghere a achiziției publice la autoritatea contractantă, comunicându-i acesteia raportul de control nr._/17.08.2011, aflat la filele 131-137 dosar, în cadrul căruia se referă la contractul de achiziție publică nr._/11.08.2010, întocmit ca urmare a derulării aceleiași proceduri având ca obiect Asistență tehnică pentru managementul proiectului și supervizarea lucrărilor de construcții în sprijinul CJ A.: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul A., referitor la care menționează că, din analiza documentelor puse la dispoziție de autoritatea contractantă „nu au rezultat încălcări în raport cu prevederile legale în materia achizițiilor publice, privitor la desfășurarea procedurii de atribuire”.
Concluzionând față de considerentele anterior expuse, instanța reține că în cauză nu se verifică neregula imputată reclamantei decurgând exclusiv din nerespectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, constând în stabilirea în documentația de atribuire sau in anunțul de participare a unor criterii de calificare si selecție sau a unor factori de evaluare nelegali, așa cum stipulează prevederile pct.1.7 din Anexa la OUG nr.66/2011, în același sens cu dispozițiile art.13 alin.12 din contractul de finanțare nr. 1263/22.02.2010, care se referă la aplicarea corecțiilor financiare „în cazul în care beneficiarul nu respectă legislația în materia achizițiilor publice”. Prin urmare, în lipsa unei abateri de la legalitate conform dispozițiilor în materie, potrivit art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011, devine de prisos analiza potențialului prejudiciu adus bugetului UE sau a fondurilor publice naționale aferente, printr-o sumă plătită necuvenit, întrucât conform acelorași dispoziții legale, cele 2 condiții apar a fi impuse în mod cumulativ.
În consecință, constatând nelegalitatea actelor administrative contestate în cauză, constând în Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr._/27.03.2012, precum si a Decizia de solutionare a contestatiei administrative nr._/3105.2012, instanța va admite acțiunea, dispunând anularea acestora cu consecința exonerării reclamantei de la plata corecțiilor financiare aplicate.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă de la pârâta căzută în pretenții, instanța reține că actele justificative depuse la dosar sunt insuficiente din perspectiva dispozițiilor OUG nr.26/2012, în condițiile în care contractul de asistență juridică nr.106/25.06.2012, încheiat în cauză, este ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ care, în cuprinsul art.1 alin.1 consacră regula interdicției achiziționării serviciilor juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare de către autoritățile și instituțiile administrației publice locale și centrale.
Cum, reclamanta ca autoritate a administrației publice județene, nu face dovada că se încadrează în excepția reglementată la alineatul 2 al aceluiași articol, potrivit căruia, achiziția acestor servicii este permisă doar în situații temeinic justificate și numai cu aprobarea consiliului județean, dovadă concretizată într-o hotărâre de consiliu județean, potrivit legii - nu justifică nici necesitatea, realitatea și caracterul rezonabil al acestor cheltuieli, în sensul jurisprudenței CEDO în materie și dispozițiilor art.274 C. proc. civ, astfel încât cheltuielile solicitate de reclamantă în cauză cu acest titlu, nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de U. A. Teritorială Județul A. – Consiliul Județean A., în contradictoriu cu pârâtul M. M. și Pădurilor – Direcția Generală AM POS Mediu.
Dispune anularea Notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/27.03.2012, precum și a Deciziei nr._/31.05.2012 emisă în soluționarea contestației administrative a reclamantei, cu consecința exonerării acesteia de la plata corecțiilor financiare aplicate.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi 14.10.2013 în ședință publică.
PREȘEDINTE GREFIER
M. I. F. C.
Se va comunica:
Reclamanta: U. A. Teritorială Județul A. – Consiliul Județean A., ..22, Jud.A.
- București, ., nr.10, Sector 5, la SCA C. și I..
Pârâtul: M. M. și Pădurilor – Direcția Generală AM POS Mediu –Calea Ș. V., nr.30-32, Sector 4, București
RED: MI -18.10.2013
TEHNORED/F.C./ 18.10.2013;
5.ex./SM
| ← Pretentii. Decizia nr. 9951/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 20/2013.... → |
|---|
