Excepţie nelegalitate act administrativ. Decizia nr. 9166/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9166/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 2330/108/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.9166
Ședința publică din 09.10.2013
PREȘEDINTE: C. D. O.
JUDECĂTOR: M. C. D.
JUDECĂTOR: R. O.
GREFIER: A. D. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr.4929/15.11.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul intimat C. Județean A. – Comisia Județeană de Transport A., având ca obiect excepție de nelegalitate.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă c.j. J. D., pentru intimat, lipsind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la data de 25.07.2013, pârâtul intimat a depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta intimatului depune delegație de reprezentare și invocă, în cauză, excepția autorității de lucru judecat, depune un set de înscrisuri în susținerea excepției și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Văzând că nu mai sunt alte cereri, instanța acordă cuvântul atât asupra excepției invocate, cât și asupra recursului.
Reprezentanta intimatului solicită admiterea excepției și pe fond, respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4929/15.11.2012, Tribunalul A. a respins excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 271/21.02.2011, a Dispoziției nr. 320/22.06.2009 și a Dispoziției nr. 68/13.02.2009 emise de C. Județean A., invocată de petenta ., în dosarul nr._ având ca obiect plângerea împotriva procesului verbal de contravenție.
În motivare s-a reținut că prin încheierea de ședință din data de 04.04.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ *, având ca obiect plângerea împotriva procesului verbal de contravenție întocmit pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 61 lit. p din OG nr. 43/1997 de către ., Tribunalul A. a fost sesizat cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor nr. 271/21.02.2011, nr. 320/22.06.2009 și nr. 68/13.02.2009, invocată de către reclamantul ., în contradictoriu cu pârâtul C. județean A. - Autoritatea Județeană de Transport.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut că prin dispoziția nr.68/13.02.2009 privind aprobarea împuternicirii și eliberării de legitimații de control din cadrul Biroului Autoritatea Județeană de Transport, a Consiliului Județean A., Președintele Consilului Județean A. a aprobat ca domnii Tăședan A. F., F. I., T. I., O. C. G., N. A. și P. M. să fie împuterniciți ai președintelui pentru constatarea și sancționarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 60 alin 1 și 5 din OG 43/1997, respectiv pentru constatarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 alin. 1 din HGR 1373/2008. Acest personal a fost împuternicit totodată să efectueze cântăriri cu cântarul tip HAENNI WL 103+EC100 aflat în dotarea Consiliului Județean A..
Prin dispoziția nr. 320/12.06.2009 a Consiliului Județean A. privind aprobarea împuternicirii și eliberării legitimației de control d-lui B. Encev din cadrul Serviciului Autoritatea Județeană de Transport, Președintele Consiliului Județean A. a aprobat ca acesta să fie împuternicit pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 45 alin. 2-7 din Legea nr. 92/2007, art. 60 alin (1) și (5) din OG 43/1997, respectiv art.8 alin. 1 din HGR 1373/2008 și să i se elibereze legitimațiile de control în acest sens. Acesta a fost împuternicit să efectueze cântăriri cu același tip de cântar, Henni WL 103+EC100, aflat în dotarea Consiliului Județan A..
Prin dispoziția 271/21.02.2011, a Consiliului Județean A., s-a completat dispoziția 320/2009 și 271/2009 cu împuternicirea domnilor F. I., T. I., O. C. G., N. A., Encev B. și P. M. să efectueze cântări cu un alt tip de cântar aflat în dotarea Consilului Județean A..
Problema care s-a pus, în verificarea legalității celor trei dispoziții, este aceea de a stabili dacă personalul din cadrul Autorității Județene de Transport, poate constata contravențiile prevăzute de OG 43/1997 și HGR 1373/2008 care vizează transportul public de persoane și nu de mărfuri fiind înființată în temeiul Legii 92/2007 și funcționând în subordinea ANRSC și după un regulament aprobat de această autoritate care nu are între atribuții controlul transportului rutier de mărfuri, acesta fiind o atribuție a ARR.
Potrivit art.61 din OG 43/1997
„Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 60 alin. (1) și (5) se fac de către:
a) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
b) administratorul drumului, prin personal împuternicit;
c) ofițerii și agenții de poliție, după caz.”
Prin ordonanța guvernului 7/2010, această dispoziție legală a fost modificată: art. 61 2 din OG 43/1997 având următorul conținut:
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe se fac de către:
a) personalul împuternicit în acest scop de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin ordin al ministrului;
b) personalul împuternicit în acest scop de administratorii drumurilor de interes județean și de interes local, potrivit competențelor stabilite conform legii;
c) ofițerii și agenții de poliție rutieră, după caz, în lipsa personalului prevăzut la lit. a) și b).
Așadar administratorul drumului județean, prin personal împuternici poate constata săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 60 alin 1 și 5 din OG 43/1997.
Prin cele trei dispoziții a căror nelegalitate s-a solicitat a se constata în cauză, administratorul drumului județean recunoscut și de reclamant, C. Județean, prin președintele său, a împuternicit persoanele menționate nominal „domnii Tăședan, F., T....” să constate contravențiile prevăzute de art.60 alin. 1 și 5, în conformitate cu art. 61 din OG 43/2007.
Nu Autoritatea Județeană de Transport a împuternicit aceste persoane sau și-a arogat astfel de competențe, privind constatarea contravențiilor prevăzute de OG 43/1997, ci persoane din cadrul acesteia au fost împuternicite de autoritatea care avea competența de a da această împuternicire, C. Județean, să constate contravențiile.
La fel, potrivit art. 8 alin 4 din HGR 1373/2008
(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
„a) administratorul drumului public pe care își desfășoară activitatea utilizatorii, care transportă bunuri divizibile, chiar dacă accesul de la punctul de lucru al furnizorului se realizează prin intermediul unui drum de utilitate privată, pentru nerespectarea de către furnizor a obligațiilor prevăzute la art. 2 și 3;
b) administratorul drumului, prin personal împuternicit, pentru nerespectarea de către utilizatori, beneficiari sau conducătorii auto a obligațiilor prevăzute la art. 5, 5^1 și 6;
c) polițiștii rutieri sau polițiștii de frontieră, în cazul în care își desfășoară activitățile specifice de control în lipsa personalului prevăzut la lit. b);
d) inspectorii de trafic ai Autorității Rutiere Române - A.R.R., în cazul în care își desfășoară activitățile specifice de control în lipsa personalului prevăzut la lit. b).”
Acest articol a fost modificat prin HGR 1289/2011, publicată în monitorul oficial din 12 ianuarie 2012, în sensul înlăturării competenței administratorului drumului pentru constatarea contravențiilor prevăzute de HGR 1373/2008, după constatarea contravenției în cauză, 04.05.2011.
Deci la data emiterii dispozițiilor de către Consilul Județețean, dar și a constatării contravențiilor pentru care s-a întocmit procesul verbal contestat în cauza în care a fost invocată excepția de nelegalitate, administratorul drumului, C. Județean, avea competența de a împuternici persoane care să constate contravențiile prevăzute de art. 8 alin 1 din HGR 1373/2008.
Susținerile reclamantului privind înființarea Autorității Județene de Transport în temeiul art. 16 alin 3 din Legea 92/2007, de către Consiliile Județene, pentru organizarea, supravegherea și controlul transportului public de persoane sunt reale, la fel și cele privind competența acesteia și a ANRSC, Regulamentul aprobat de aceasta din urmă pentru autorizarea AJT prin ordinul 206/2007 etc, dar C. Județean prin dispozițiile în cauză nu a dat Autorității Județene de Transport vreo altă competență decât cea stabilită prin Legea 92/2007, ci, așa cum s-a menționat deja, a împuternicit persoane angajate în cadrul acesteia să constatate contravențiile prevăzute de art. 60 alin. 5 din OG 43/1997 și de art. 8 alin 1 din HGR 1373/2008, iar reclamantul nu a indicat, și de altfel nici nu există vreo dispoziție legală care să interzică împuternicirea unor persoane să constate contravențiile prevăzute de OG 43/1997 și HGR 1373/2008, pe motiv că acestea fac parte și din Autoritatea Județeană de Transport, art. 61 din OG 43/1997, (ulterior art. 61 2) și art. 8 alin 4 din HGR 1373/2008, lăsând administratorului drumului libertate de a alege personalul pe care înțelege să-l împuternicească pentru constatarea copntravențiilor.
Autoritatea Județeană de Transport a fost înființată de C. Județean A., este finanțată de acesta, iar împuternicirea unor persoane din cadrul acesteia de către C. Județean, pentru constatarea contravențiilor prevăzute de OG 43/1997 sau HGR 1373/2008, nu este interzisă de vreo dispoziție legală, astfel că nu există vreun motiv de nelegalitate a celor trei dispoziții ale Consilului Județean.
Persoanele împuternicite prin cele trei dispoziții, nr. 271/2011, nr.320/2009 și nr.68/2009, au competențele conferite de legea 92/2007, în calitate de personal al Autorității Județene de Transport și au competența de a constata contravențiile prevăzute de OG 43/1997 și HGR 1373/2008, în baza celor trei dispoziții emise de C. Județean.
În aceste condiții analiza competenței Autorității Județene de Transport, a ANRSC sau a ARR, nu este necesară în cauză, nu acestea fiind autoritățile care au emis cele trei dispoziții, și au împuternicit persoanele în cauză, competența acestor autorități neafectând valabilitatea unor dispoziții emise de C. Județean.
Susținerile reclamantului privind lipsa posibilității Consiliului Județean A. de a împuternici persoane pentru activitatea de control transport marfă, fără ca persoanele respective să activeze în cadrul unui serviciu autorizat de autoritatea de reglementare, similar AJT, nu au avut nici un temei legal. Prin OG 43/1997 și HGR 1373/2008 nu s-a stabilit necesitatea înființării vreunui astfel de serviciu și nici nu a fost stabilită vreo autoritate de reglementare a vreunui serviciu.
Prin Legea 51/2006 se stabilește competența generală a ARR pentru controlul respectării de către operatori a legislației în vigoare privind transporturile rutiere, dar o astfel de competență nu exclude competența administratorului drumului, expres conferită de dispozițiile menționate ale OG 43/1997 și HGR 1373/2008, în ce privește constatarea contravențiilor comise de operatorii de transport, care pot afecta starea drumului public aflat în administrarea sa.
Ordinul 311/20.04.2010 al Ministerului Transportului și Infrastructurii, a fost emis în temeiul art. 61 lit. a(612 lit. a, după modificarea intervenită prin OUG 7/2010) a OG 43/1997, iar dispozițiile în cauză, în temeiul art. 61 lit. b(art. 612 lit b) din OG 43/1997, atât Ministerului Transportului cât și Consiliilor Județene dându-li-se posibilitatea de a împuternici persoane care să constate săvârșirea contravențiilor prevăzute de OG 43/1997.
Art. 45 alin 8 din legea 92/2007, astfel cum a fost modificat prin OUG 34/2010, dă posibilitatea Consiliului Județean de a împuternici persoane care să constate contravențiile prevăzute de Legea 92/2007, în privința transportului public local, reglementând doar o altă competență decât cea stabilită prin OG 43/1997 sau HGR 1373/2008, privind transportul de mărfuri, și nu una exclusivă și limitată la transportul public local de persoane.
Menționarea art.45 alin. 8 din OUG 34/2010 în procesul verbal de contravenție nu afectează legalitatea dispozițiilor emise de C. Județean A., ci eventual a procesului verbal de contravenție, dar acesta din urmă nu face obiectul cauzei.
Așa fiind, constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate al Dispoziției nr. 271/21.02.2011, a Dispoziției nr. 320/22.06.2009 și a Dispoziției nr. 68/13.02.2009 emise de C. Județean A., prin care s-a aprobat împuternicirea unor persoane din cadrul Autorității Județene de Transport A. să constate contravențiile prevăzute de art. 60 alin. 1 și 5 din OG 43/1997 și art. 8 alin. 1 din HGR 1373, acestea fiind emise în temeiul art. 61(art 61 2) lit. b din OG 43/1997 și art. 8 alin. 4 lit. a și b din HGR 1373/2008, în baza art. 4 din Legea 554/2004 instanța a respins excepția de nelegalitate a acestora invocată de petenta . în dosarul nr._ .
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta . solicitând modificarea sentinței conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și admiterea recursului.
Recurenta susține că instanța de fond a apreciat într-un mod greșit legalitatea dispozițiilor ce au făcut obiectul excepției ( Dispoziției nr. 271/21.02.2011, Dispoziției nr. 320/22.06.2009 și Dispoziției nr. 68/13.02.2009) și care au fost emise de C. Județean A. Prin Note scrise am arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 13 și art. 38 din legea nr. 51/2006.
Potrivit art. 13 „ (1) A.N.R.S.C., A.N.R.E. șiA.R.R. au calitatea de autoritate de reglementare, în sensul prezentei legi.
(2)A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competentă pentru următoarele servicii de utilități publice:
a)alimentarea cu apă;
b)canalizarea și epurarea apelor uzate;
c)colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;
d)producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat, cu excepția activității de producere a energiei termice în cogenerare;
e)salubrizarea localităților;
f)iluminatul public;
g)administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale;
g indice 1) transport public local, conform competențelor acordate prin legea specială.
(3)A.N.R.S.C., potrivit competențelor acordate prin prezenta lege, eliberează licențe, elaborează metodologii și regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilități publice din sfera sa de reglementare și pentru piața acestor servicii și monitorizează modul de respectare și implementare a legislației aplicabile acestor servicii.
(4)Producerea energiei termice în cogenerare este supusă licențierii, reglementării și controlului A.N.R.E.
(5)A.KK este autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de transport public local și, potrivit competențelor acordate de prezenta lege și de legea specială, elaborează metodologii și regulamente-cadru pentru transportul public de persoane, acordă licențe de transport și monitorizează și controlează respectarea de către operatori a legislației în vigoare privind transporturile rutiere, respectiv a condițiilor impuse prin licențele de transport."
Iar potrivit art. 38 alin. 1 „ (1) Acordarea licențelor pentru furnizarea prestarea serviciilor de utilități publice intră în sfera de competență a autorităților de reglementare competente, după cum urmează:
a)A.N.R.S.C. - pentru serviciile menționate la art. 13 alin. (2) Ut. a) -f);
b)A.N.KE. - pentru activitatea prevăzută la art. 13 alin. (4);
c)A.R.R. - pentru serviciul prevăzut la art. 13 alin. (5)."
Prin Ordinul 150/17.03.2008 emis de A.N.R.S.C si invocat de intimată în susținerea competentei privind constatarea si sancționarea contravențiilor s-a aprobat eliberarea autorizației Autorității de Autorizare (respective AJT din cadrul Consiliului Județean A.) pentru exercitarea atribuțiilor legale in domeniul serviciilor de transport public local.
S-a apreciat astfel ca agentul constatator putea fi imputernicit sa constate si sa sancționeze doar contravențiile ce țin de transportul public local, astfel cum este reglementat de Legea 92/2007 si nu de constatarea si sancționarea contravențiilor reglementate de OG 43/1997 întrucât Președintele Consiliului Județean A. avea autorizarea ( conform Ordinului nr. 150/17.03.2008 emis de ANRSC ) să împuternicească persoane în vederea constatării contravențiilor doar în domeniul transportului public local. Același concluzie rezultă și din coroborarea dispozoțiilor art. 13 alin.2 lit. g1 și art. 38 alin. 1 lit.a din legea nr. 51/2006 cu dispozițiile art. 45 alin. 8 din legea nr. 92/2007.
Din motivarea instanței de fond rezultă că o autoritate ( Administratorul drumului) a împuternicit persoane de la o altă autoritate ( AJT A.). Or, o astfel de împuternicire trebuia autorizată de autoritatea de autorizare. Autorizarea împuternicirii de persoane (de către Președintele Consiliului Județean) în vederea constatării și sancționării contravențiilor cuprinse în OG 43/1997 și HG 1373/2008, putea să vină doar din partea A.R.R. conform art.13 alin.5 coroborat cu art. 38 alin.l lit.c din legea nr. 51/2006.
Instanța de fond, în mod nelegal, înlătura incidența dispozițiilor Ordinului Nr. 311 din 20.04.2010 emis de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii în vigoare la data emiterii Dispoziției 271/21.02.2011 precum și la data întocmirii procesului verbal de contravenție.
Prin ORDIN Nr. 311 din 20 aprilie 2010 emis deMINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII ce a intrat în vigoare la data de 30.04.2011 ( anterior întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției) era reglementată desemnarea personalului cu atribuții de control, împuternicit de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în scopul constatării contravențiilor și aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și pentru aprobarea procedurii de suspendare a copiei conforme a licenței de transport sau a copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu. Potrivit ART. 2 din ORDIN Nr. 311 din 20 aprilie 2010
" (1) în sensul prezentului ordin, personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să constate contravențiile și să aplice sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este:
a)personalul cu atribuții de control din cadrul Autorității Rutiere Române - A.R.R, (A.R.R.), denumit în continuare personal A.R.R.;
b)personalul cu atribuții de control din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -SA. (C.NA.D.N.R. SA.), denumit în continuare personal C.NA.D.N.R. - SA.
(2)Personalul A.R.R. constată contravențiile și aplică sancțiunile pe rețeaua de drumuri publice, în punctele de trecere a frontierei de stat a României și în locurile în care aceste vehicule sunt parcate, oprite sau staționate pe drumurile publice din România.
(3)Personalul C.NA.D.N.R, - SA. constată contravențiile și aplică sancțiunile pe rețeaua de drumuri de interes național, în punctele de trecere a frontierei de stat a României și în locurile în care aceste vehicule sunt parcate, oprite sau staționate pe rețeaua de drumuri de interes național."
Prevederile art. 2 din ORDINUL Nr. 311 din 20 aprilie 2010 nu enumera printre personalul cu atribuții de control și pe cel împuternicit de Președintele Consiliului Județean. In aceste condiții, apreciem că dispozițiile Dispoziției 271/21.02.2011, Dispoziției nr. 320/22.06.2009 și Dispoziției nr. 68/13.02.2009, emise de C. Județean A. încalcă ORDINUL Nr. 311 din 20 aprilie 2010.
La termenul de judecată din data de 09.10.2013, reprezentanta intimatului pârât a invocat în cauză excepția autorității de lucru judecat, în raport cu sentința civilă nr.5144/19.11.2012 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului A., irevocabilă prin decizia civilă nr. 8783/26.09.2013 pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel Timișoara.
Examinând recursul reclamantei . pe excepția invocată, se respinge împotriva sentinței civile nr.4929/15.11.2012 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului A., pentru că:
Prin sentința civilă nr.4929/15.11.2012 pronunțată în dosar nr._, Tribunalul A. a respins ca nefondată cererea reclamantei . în contradictoriu cu pârâtul C. Județean A. – Comisia Județeană de Transport A. având ca obiect constatarea nelegalității dispozițiilor nr. 2171/21.02.2011, nr.320/22.06.2009 și nr.68/13.02.2009 emise de pârât pe calea prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința civilă nr.5144/19.11.2012 pronunțată în dosar nr._ Tribunalul A. a respins, de asemenea, ca nefondată excepția de nelegalitate a Dispozițiilor nr. 271/21.02.2011, nr. 320/22.06.2009 și nr. 68/13.02.2009 emise de C. Județului A. invocată de reclamanta ., în cadrul plângerii contravenționale având ca obiect anularea procesului verbal . nr. 128/04.05.2011 emis de C. Județean A. – Autoritatea Județeană de Transport.
Sentința civilă nr.5144/19.11.2012 pronunțată de Tribunalul A. a rămas irevocabilă prin respingerea recursului reclamantei, prin decizia civilă nr. 8783/26.09.2012.
Deci, atât prin cererea din dosarul de față, cât și prin cererea din dosarul nr._ al Curții de Apel Timișoara s-a solicitat de către reclamantă, în contradictoriu cu același pârât, constatarea nelegalității, pe calea excepției de nelegalitate conform art. 4 din Legea nr. 554/2004, a dispozițiilor nr. 271/21.02.2011, nr. 320/22.06.2009 și nr. 68/13.02.2009 emise de pârât, ceea ce înseamnă că sunt incidente dispozițiile art. 163 alin. 1 Cod procedură civilă care prevede că nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.
Cum în cauză oprează astfel autoritatea de lucru judecat în raport cu soluția pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel Timișoara, recursul reclamantei se respinge pe această excepție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr.4929/15.11.2012 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. D. O. M. C. D. R. O.
GREFIER
A. D. B.
Red. R.O. -29.10.2013
Tehnored. A.D.B. –31.10.2013/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul A.
Judecător: M. M.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 8343/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6487/2013.... → |
|---|
