Refuz acordare drepturi protecţie sociala. Decizia nr. 8781/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8781/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 364/30/2012
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -01.02.2013
DECIZIA CIVILĂ NR.8781
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26 septembrie 2013
PREȘEDINTE: Ș. E. P.
JUDECĂTOR: R. C.
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: F. C.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurenta pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială T. ( fosta Agenția Județeană de Prestații Sociale T.) împotriva sentinței civile nr. 3467/01.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă M. M., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta recurent ă consilier juridic U. E. R., lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta recurentei depune la dosar delegație.
Curtea, având în vedere data formulării acțiunii de către reclamantă invocă excepția prescripției dreptului la acțiune și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea excepției invocate, admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii reclamantei, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3467/01.11.2012 Tribunalul T. a admis acțiunea formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ DE PRESTAȚII SOCIALE T., având ca obiect obligația de a face, în parte.
A obligat pârâta la plata către reclamantă a indemnizației pentru creșterea copilului aferentă celui de-al doilea copil născut din sarcină gemelară în data de 19.10.2007, pentru perioada 01.02.2008 – 31.12.2008 și a respins în rest.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantei i-a fost respinsă cererea privind acordarea indemnizației pentru creșterea celui de al doilea copil, în condițiile în care aceasta a dat naștere la data de 19.10.2007, gemenilor M. M. F. și G. I.. Prin adresa nr. 9806/2008 i s-a comunicat acesteia, că potrivit art. 8 alin.1 și 2 din H.G. 1025/2006 are dreptul doar la o indemnizație.
Reclamanta a introdus prezenta acțiune solicitând acordarea indemnizației și pentru cel de-al doilea copil născut.
Instanța a avut în vedere la soluționarea cauzei că O.U.G. 148/2005 a fost adoptată „din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor” Art 6 din același act normativ, prevede că indemnizația lunară pentru creșterea copilului se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. Acest articol de lege nu a prevăzut că în cazul nașterilor gemelare se acordă o singură indemnizație, cu atât mai mult cu cât în cazul adopțiilor respectiv luării în plasament a copiilor se acordă indemnizația pentru fiecare copil. În consecință ca măsură de protecție socială se impune acordarea indemnizației pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară având în vedere că această indemnizație a fost prevăzută pentru creșterea copilului și nu a copiilor.
Pârâta a invocat în apărare prevederile art. 8 din H.G.1025/2006, dar instanța constată că și în acest act normativ se face referire la indemnizația pentru creșterea copilului.
La data de 16.11.2009 art. 2 al O.U.G 148/2005 a fost modificat prin L.239/2009, astfel cuantumul indemnizației urmând a fi acordat pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
Apoi prin Decizia nr. 26/2011 a Î.C.C.J. au fost admise „recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și, în consecință:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că, până la . Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, indemnizația lunară pentru creșterea copilului prevăzută de art. 1 alin. (1) din ordonanță se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, în cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008; 600 lei sau, opțional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009-17 iunie 2009.”
Așa fiind instanța a admis în parte cererea reclamantei și în baza art.1,8 și 18 din L.554/2004, a obligat pârâta la plata către reclamantă a indemnizației pentru creșterea copilului aferentă celui de-al doilea copil născut din sarcină gemelară în data de 19.10.2007, pentru perioada 01.02.2008 – 31.12.2008, deoarece reclamanta a beneficiat de indemnizația de concediu postnatal în valoare de 85 % din salariul brut, în perioada 19.10._08, respingând astfel cererea pentru această perioadă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLAȚI SI INSPECȚIE SOCIALA a județului T. solicitând admiterea recursului, modificarea in tot a sentinței civile nr.3467/2012 pronunțata in data de 01 Noiembrie 2012 de Tribunalul T. in dosarul nr._ in sensul respingerii cererii precizate a reclamantei-intimate M. I. MÍRELA.
În motivarea recursului recurenta a arătat că instanța in mod greșit a interpretat prevederile art.6 din O.U.G. nr.148/2005 în sensul acordării indemnizației lunare pentru creșterea copilului la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, având in vedere legislația in vigoare la acea data, adică 19 octombrie 2007 anul in care s-au născut cei doi copii, M. G. I. si M. M.-F..
Susține că dispozițiile Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei in vederea creșterii copilului, aprobate prin HG nr.1025/2006, cu modificările si completările ulterioare, definesc nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii. Astfel in cazul indeplinirii condițiilor de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, familia va beneficia de o singura indemnizație in cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei si de una, doua sau mai multe alocații de stat, in funcție de numărul copiilor in vârsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
În temeiul dispozițiilor art.1 alin.(1) din OUG nr.148/2005 cu modificările si completările ulterioare, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului in vârsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizație lunara in cuantumul stabilit de actul normativ.
Față de pretențiile reclamantei și de motivarea în drept Decizia nr.26 dată în 14 noiembrie 2011, de către I.C.C.J, precizează că, în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, I.C.C.J decide asupra interpretării și aplicării unitare a Legii de către toate instanțele de judecată din țara, iar decizia I.C.C.J nu are efecte asupra părților. Indemnizația pentru creșterea copilului constituie o formă de sprijin din partea statului sub forma unui ajutor bănesc pe care statul îl acordă părintelui când acesta a optat să își întrerupă activitatea profesională în vederea creșterii copilului, indemnizația fiind finanțată din bugetul de stat.
Având in vedere cele menționate mai sus si tinand cont de Legea nr. 239/2009 solicitam admiterea recursului nostru modificând in tot Sentința Nr.3467/2012 pronunțata in ședința publica din data de 01 Noiembrie 2012 in dosarul_ .
În drept, invocă art.309 pct.9 C.p.c.,Legea nr. 239/2009, OUG nr.148/2005, Normele Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005.
Reclamanta intimată nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu la prezentul termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevăd că instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Curtea reține că prin cererea adresată pârâtei și înregistrată la sediul acesteia la data de 23.10.2008 sub nr. 9593, reclamanta M. M. a solicitat pârâtei acordarea indemnizației lunare și pentru cel de-al doilea copil, născut din sarcină gemelară, iar prin adresa nr.9806/29.10.2008 ( fila 10 dosar fond) comunicată reclamantei la data de 30.10.2008 ( fila 11 dosar fond), pârâta a refuzat acordarea acestei indemnizații, cu motivarea că reclamanta a beneficiat legal de o singură indemnizație, conform art. 8 al. 1 și 2 din OUG nr. 148/2005.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta a invocat refuzul pârâtei de a-i acorda indemnizația solicitată pentru cel de-al doilea copil, refuz exprimat prin adresa nr.9806/29.10.2008.
Având în vedere că acțiunea formulată de reclamantă împotriva refuzului pârâtei exprimat prin adresa nr.9806/29.10.2008 și comunicat acesteia la data de 30.10.2008 a fost înaintată Tribunalului T. la data de 16.01.2012 ( data poștei - fila 12 dosar fond) și înregistrată pe rolul acestuia la data de 18.01.2012, Curtea constată că această acțiune a fost promovată de reclamantă atât cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 lit. b din Legea 544/2004 pentru formularea acțiunii, termen de prescripție a cărui împlinire are ca efect stingerea dreptului la acțiune, cât și cu depășirea termenului de decădere de un an prevăzut de alin.2 al articolului susmenționat, aplicabil numai pentru motive temeinice și care nu poate fi depășit nici ca efect al intervenirii unor cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției avute în vedere de alin.1.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea, apreciind întemeiată excepția invocată, urmează a o admite cu consecința respingerii acțiunii ca fiind prescrisă.
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată, Curtea apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte susțineri ale părților, iar în temeiul art. 312 alin.1 și 3 C.proc.civ., va admite recursul formulat de recurenta pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială T. ( fosta Agenția Județeană de Prestații Sociale T.), va modifică sentința recurată în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge acțiunea formulată de reclamantă M. M. în contradictoriu cu pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială T. ( fosta Agenția Județeană de Prestații Sociale T.) ca prescrisă.
Față de dispozițiile art. 274 C.proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială T. ( fosta Agenția Județeană de Prestații Sociale T.) împotriva sentinței civile nr. 3467/01.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă M. M..
Modifică sentința recurată în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge acțiunea formulată de reclamantă M. M. în contradictoriu cu pârâtă Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială T. ( fosta Agenția Județeană de Prestații Sociale T.) ca prescrisă.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.09.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR pentru JUDECĂTOR Ș. E. P. R. C. M. I.
aflat în concediu fără plată
Semnează VICEPREȘEDINTE
E. N.
GREFIER
F. C.
Red.ȘEP - 31.10.2013
Thred.FC- 31.10.2013, 2 ex
Primă instanță:Tribunalul T.
Judecător:N. A. F.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5815/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 7518/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
