ICCJ. Decizia nr. 99/2002. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.99
Dosar nr.2136/2002
Şedinţa publică din16 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 22 februarie 2002, reclamantele M.E. şi M.A. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi SC "C." SA Timişoara prin lichidator SC"P.C.M.C." SRL Bucureşti, solicitândanularea certificatului deatestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr.2618/27 februarie 2001.
In motivarea cererii, reclamantele au învederat că sunt moştenitoarele defunctului M.G., împroprietăritîn anul 1932 cu 25 ha teren în Timişoara, lotul Mihai Viteazu. Potrivittitlului de proprietate nr.25405/10/1996, reclamantelor li s-a reconstituit dreptul asupra a 10 ha, diferenţa de 15 ha fiindu-le atribuită în urmaadoptării Legii nr.1/2000, prin hotărârea nr.179/16 august 2001.
In aceste împrejurări, au arătat reclamantele, atestarea în favoarea pârâtei SC "C." SA a suprafeţei de 18604 mp din lotul Mihai Viteazu, este nelegală, cu atât mai mult cu câtterenul este dezafectat de construcţii şi urmează a fi înstrăinat, societatea fiind de altfel, în lichidare judiciară.
Prin sentinţa civilă nr.219 din 28 iunie 2002, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea precizată ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre,instanţa a reţinut că reclamantele nu au făcut dovada reconstituirii, în condiţiile Legii nr.1/2000 a dreptului lor de proprietate înscris în CF 132236 Timişoara nr.top 8579/1/1/1/1/2, în suprafaţă de 1 ha şi8604 mp.Dimpotrivă,parcelaîn litigiu nu a fost preluată de Comisia localăde fondfunciar Timişoara în vederea atribuirii.
Astfel fiind, a reţinut instanţa că reclamantele nu au făcut dovada dreptului lor de proprietate care să fie vătămatprin emiterea actului administrativ contestat.
S-a mai constatat şi faptul că terenul în discuţie a fost proprietatea Statului Român, deci putea forma obiectul HG nr. 843/1991 la data cândpârâta SC "C." SA şi-a întocmit documentaţia necesară eliberării certificatului de atestare.
Impotrivasentinţei au declarat recurs reclamantele Mihăilescu Etelca şi Mihăilescu Amelia, crticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel,reclamantele au învederatcă instanţa ainterpretatîn mod eronat probele administrate în cauză, întrucât actele depusedemonstrează reconstituirea definitivă a dreptului de proprietate asupra întregului lot de 25 hateren, din care face parte şi parcela în litigiu.
Faptul că nu aavut loc operaţiunea tehnică de punere în posesiaterenului şi nu a fost eliberat titlu de proprietate decât pentru 10 ha teren nu înlătură dreptul reclamantelor de a solicita anularea certificatului de atestare, instanţa fiind datoare să cenzureze legalitatea emiterii actuluiadministrativ.
Instanţa nu a verificat dacă înscrisul în litigiu a fost eliberatcu respectarea prevederilor HG nr.834/1991, respectiv dacă terenul este utilizat pentru desfăşurareaactivităţii societăţii. Or, pârâta SC "C." SA fiind în lichidare judiciară, nu desfăşoară nici un fel deactivitate comercială pe teren, clădirile existente fiind ruinate şi dezmembrate.
Examinândcauza în raport de motivele invocate şi avândîn vedere şi prevederile art.3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a se dispunecasarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare laaceeaşi instanţă.
Astfel, Curtea constată că instanţa a reţinut în mod greşit că nu ar fi îndeplinită una din cerinţele art.1 din Legea nr.29/1990 respectiv existenţadreptului reclamantelor, care să fi fostvătămat prin emiterea actului administrativ în litigiu.
Reclamanteleposedătitlude proprietatepentru 10 hateren situate în Ciarda Roşie – Timişoara, iar prin hotărârea nr. 19/16 august 2001 a ComisieiJudeţene Timiş deFondFunciar li s-a reconstituit dreptul de proprietate imobiliarăpe raza municipiului Timişoara, iniţial pentru 5,55 ha, suprafaţă majorată ulterior la 16,15 ha.
Aşadar, interesullegitim şi chiardreptul reclamantelordea solicita cenzurarea emiterii certificatului deatestare rezultă fără echivoc din actele aflate la dosar.
In aceste condiţii, seconstată că instanţa trebuia să examineze în ce măsură certificatul deatestare a dreptului de proprietate asupra terenului de 1860 m.p. a fost emis cu respectarea dispoziţiilorlegale în materie.
Or, instanţa s-a rezumatsămenţioneze că terenul în litigiu se afla în proprietatea Statului Român la data depunerii decătre pârâta SC "C." SAa documentaţiei cerute de HG nr.834/1991. Din actele dosarului rezultăînsă că statul a fost proprietar doar în perioada 1923-1932, terenul aparţinând lotului Mihai Viteazu, fiindapoi atribuit militarilor decoraţi cu ordinul Mihai Viteazu.
Insă, referitor la corespondenţa parcelei în suprafaţa de 18604 m.p.,atestată societăţii, cu lotul Mihai Viteazu cu care a fost împroprietăritautorul reclamantelor, nu s-au administrat probe concludente, pârâta susţinândcă suprafeţele în litigiu nu au nimicîn comun, fiind separate de o altă parcelă cu nr. topo 8580.
Subacest aspect apare necesitatea efectuării uneiexpertize topograficecare să verifice situaţia pe terenca şi menţiunile din cartea funciară, cu atât mai mult cu cât înscrisul contestat este emis pentru suprafaţa situată în Calea Buziaşului nr.25, iarintabulareas-a făcut pe Calea Buziaşului nr.32.
De asemenea, instanţade trimitere vadispuneadministrareaexpertizei şi a altor probe şi sub aspectul dacă terenul în litigiu mai era necesar desfăşurării obiectului de activitate al societăţii, avândîn vedere împrejurareacă aceasta la data atestării, se afla în procedură de lichidare judiciară.
In raport de cele expuse mai sus, Curtea va casa sentinţa cu trimiterea cauzei spr.
rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de M.E. şi M.A.împotrivasentinţei civile nr.219 din 28 iunie 2002 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contenciosadministrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimitecauza sprerejudecare laaceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi16 ianuarie 2004.
← CSJ. Decizia nr. 989/2002. Contencios. Anulare ordin emis de... | CSJ. Decizia nr. 990/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|