CSJ. Decizia nr. 1364/2003. Contencios. Anulare ordin emis de Prefect. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1364/2003
Dosar nr. 2858/2002
Şedinţa publică din 2 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 22 martie 2001, reclamanta N.L. a solicitat anularea Ordinului nr. 43 din 26 februarie 2001, emis de pârâtul Prefectul judeţului Argeş, reintegrarea sa în funcţia publică deţinută anterior emiterii ordinului contestat şi obligarea pârâtului la plata drepturilor băneşti, cuvenite de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea sa efectivă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a îndeplinit funcţia publică de execuţie de consilier juridic categoria A, clasa a III-a, gradul III şi prin ordinul contestat a fost nelegal eliberată din această funcţie, fără să fi fost reduse posturile, de natura celui pe care l-a ocupat şi fără să i se prezinte o ofertă de post din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Prin sentinţa nr. 118/F-C din 9 iulie 2001, Curtea de Apel Piteşti a admis în parte acţiunea, a anulat actul atacat şi l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite cu începere de la data eliberării din funcţie, 1 martie 2001 şi până la data prezentării de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a unei oferte corespunzătoare categoriei, clasei şi gradului avut de reclamantă ca funcţionar public, fiind respinsă cererea acesteia de reintegrare în funcţia deţinută anterior.
Recursurile declarate de ambele părţi împotriva acestei sentinţe, au fost admise prin Decizia nr. 1269 din 2 aprilie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ. Instanţa de recurs a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare, la aceiaşi instanţă, reţinând că este necesară completarea probatoriului, pentru a se putea verifica îndeplinirea cerinţelor impuse de prevederile art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, cu privire la valabilitatea măsurii luate.
În fond după casare, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a pronunţat sentinţa nr. 93/F/C din 7 octombrie 2002, prin care a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că măsura eliberării din funcţie a reclamantei a fost dispusă cu respectarea cerinţelor art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, întrucât postul deţinut de reclamantă a fost efectiv desfiinţat, iar oferta unui alt post, prezentată cu adresa nr. 2632/2850 din 2 martie 2001 a Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici ,a fost refuzată, aşa după cum se atestă prin procesul-verbal.
Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În primul motiv de casare, recurenta a susţinut că este greşită concluzia instanţei de fond privind realizarea unei restructurări efective la Prefectura judeţului Argeş, pentru că în baza noii organigrame, aprobate în aplicarea HG nr. 9/2001, a crescut numărul de funcţii pentru studii superioare, iar intimata nu a dovedit motivele pentru care angajaţii cu studii superioare nu au mai îndeplinit cerinţele posturilor pe care le ocupau.
Prin cel de-al doilea motiv de casare s-a susţinut că instanţa de fond a apreciat eronat ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, deşi oferta Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nu corespunde funcţiei deţinute şi a fost ulterioară eliberării sale din funcţie, fiind comunicată la 5 martie 2001.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de casare invocate şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente:
Eliberarea din funcţie a funcţionarului public este prevăzută de art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, pentru cazul în care autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul, ca urmare a reorganizării, prin reducerea de posturi de natura celui ocupat de funcţionarul public şi acesta refuză oferta Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
La data emiterii Ordinului nr. 43 din 26 februarie 2001 nu erau întrunite aceste cerinţe legale, pentru încetarea raporturilor de serviciu ale recurentei, care era titularizată pe postul de consilier juridic, categoria A, clasa III, gradul 3 la Prefectura judeţului Argeş, îndeplinind o funcţie publică de execuţie şi beneficiind de toate drepturile recunoscute corpului funcţionarilor publici, prin statutul cu caracter general reglementat în Legea nr. 188/1999.
Deşi Prefectura judeţului Argeş a invocat desfiinţarea a două posturi de consilier juridic, ca efect al reorganizării, se constată că nu a fost dovedită existenţa acestei cauze de eliberare din funcţie a recurentei, care să justifice în mod obiectiv atingerea adusă dreptului său la stabilitate, în exercitarea funcţiei publice.
Ordinul contestat de recurentă s-a întemeiat pe referatul nr. 2493 din 26 februarie 2001, în care s-a propus eliberarea din funcţie a nouă funcţionari publici, cu motivarea că posturile ocupate au fost reduse prin Ordinele nr. 33 şi 35, emise la 26 februarie 2001 de Prefectul judeţului Argeş, în aplicarea HG nr. 9/2001 şi a Ordinului nr. 37 din 1 februarie 2001, emis de Ministrul Administraţiei Publice.
Din anexa Ordinului nr. 37 din 1 februarie 2001 rezultă că la Prefectura judeţului Argeş a fost aprobat un număr de 41 de posturi, din care 36 pentru personalul de specialitate şi 5 pentru personalul de deservire.
Prin Ordinul nr. 23 din 12 februarie 2001, Prefectul judeţului Argeş a modificat organigrama, statul de funcţii şi statul de personal în condiţiile HG nr. 9/2001, iar numărul de posturi pentru personalul de specialitate nu depăşea numărul maxim aprobat de Ministerul Administraţiei Publice, astfel după cum rezultă din Anexele 2 şi 3 ale ordinului.
În aceeaşi lună şi, de asemenea, în aplicarea HG nr. 9/2001, Prefectul judeţului Argeş a aprobat prin Ordinele nr.33 şi 35 din 26 februarie 2001, o nouă modificare a organigramei, a statului de funcţii şi a statului de personal, fără ca referatele pe care s-au întemeiat aceste ordine, să precizeze cerinţele serviciului public, care au impus o altă repartizare pe compartimente a personalului de specialitate şi transformarea unor funcţii de execuţie, în funcţii de conducere.
Prin urmare, eliberarea din funcţie a recurentei nu s-a datorat unei reduceri de personal sau unei reduceri a numărului total de funcţii cu studii superioare, iar desfiinţarea celor două funcţii de execuţie, ocupate de persoane cu studii juridice şi transformarea lor în funcţii de conducere, pentru care este necesară o vechime de peste 8 ani, nu au fost justificate prin atribuirea şi exercitarea unor noi competenţe, nefiind dovedit interesul unei mai bune organizări şi funcţionări a serviciului public.
Lipsa unei reorganizări efective, în sensul prevăzut de art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999,rezultă şi din faptul că, prin noua organigramă a fost aprobat cu începere de la data de 1 martie 2001, un număr de opt noi posturi de specialişti, posturi care erau încă vacante la 25 iunie 2001, când s-a efectuat prima expertiză încuviinţată în cauză. De altfel, pentru aceste posturi, precum şi pentru funcţiile de conducere nou înfiinţate, nu s-au organizat concursuri, ceea ce dovedeşte că eliberarea din funcţie a recurentei nu a fost consecinţa reducerii de personal, iar transformarea postului ocupat într-o funcţie de conducere nu a fost impusă de nevoile reale ale activităţii autorităţii publice.
Prefectura judeţului Argeş nu a contestat această situaţie de fapt şi apărarea sa privind avizarea noii organigrame de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, este lipsită de relevanţă, în condiţiile în care avizul respectiv este ulterior eliberării din funcţie a recurentei şi nu cuprinde menţiuni referitoare la Ordinele nr. 33 şi 35 din 26 februarie 2001.
În consecinţă, instanţa de fond a constatat eronat că postul ocupat de recurentă a fost efectiv desfiinţat şi că nu mai este posibilă reintegrarea în aceiaşi funcţie sau într-o altă funcţie publică de execuţie corespunzătoare.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat greşit ca fiind îndeplinită în cauză cea de-a doua condiţie prevăzută expres de art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999 şi anume, ca funcţionarul public să fi refuzat oferta Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Din actele dosarului rezultă că Prefectura judeţului Argeş a comunicat Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, tabelul cu funcţionarii publici care urmau să fie eliberaţi din funcţie, numai la data de 26 februarie 2001, când a şi fost emis ordinul contestat în cauză.
În atare situaţie, la data eliberării din funcţie a recurentei nu a existat oferta unui alt post şi nu a fost îndeplinită condiţia impusă de lege, ca postul să fi fost refuzat de funcţionarul public, astfel încât nelegal s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu.
Apărarea Prefecturii judeţului Argeş privind refuzul unui nou post de către recurentă, urmează a fi înlăturată, dat fiind că nu a existat un asemenea refuz anterior eliberării din funcţie, iar adresa nr. 2850 din 5 martie 2001 nu face dovada că s-a comunicat efectiv recurentei oferta pentru un alt post corespunzător funcţiei publice deţinute.
Pentru considerentele expuse, Curtea va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată şi pe fond, va admite acţiunea formulată de recurenta-reclamantă. Fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 1 şi 11 din Legea nr. 29/1990, Curtea va anula Ordinul nr. 43 din 26 ianuarie 2001, emis de Prefectul judeţului Argeş, va dispune reintegrarea recurentei-reclamante, în funcţia publică deţinută la data emiterii Ordinului nr. 43/2001 sau într-un post echivalent funcţiei publice deţinute la acea dată, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului avut. Totodată, intimatul pârât Prefectul judeţului Argeş va fi obligat să plătească recurentei-reclamante, drepturile salariale cuvenite de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea efectivă, precum şi cheltuielile de judecată, în sumă de 2.300.000 lei, suportate la instanţa de fond şi în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de N.L., împotriva sentinţei civile nr. 93/F/C din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, admite acţiunea formulată de reclamanta N.L.
Anulează Ordinul nr. 43 din 26 februarie 2001, emis de Prefectul judeţului Argeş.
Dispune reintegrarea reclamantei, în funcţia publică deţinută la data emiterii Ordinului nr. 43/2001 sau într-un post echivalent funcţiei publice deţinute la acea dată, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului avut.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea efectivă.
Obligă pârâtul Prefectul judeţului Argeş să plătească reclamantei N.L., suma de 2.300.000 lei cheltuieli de judecată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1362/2003. Contencios. Conflict negativ de... | CSJ. Decizia nr. 1366/2003. Contencios. Refuz mod de evaluare... → |
|---|
