CSJ. Decizia nr. 1376/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1376/2003

Dosar nr. 1381/2002

Şedinţa publică din 3 aprilie 2003

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 19 decembrie 2001 reclamanta S.C S.W. SRL, Sofronea, judeţul Arad, a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice şi D.G.F.P. a judeţului Arad, solicitând anularea deciziei nr. 1957 din 30 noiembrie 2001, precum şi a procesului verbal încheiat la 26 septembrie 2001 de Direcţia Controlului Fiscal Arad, în ceea ce priveşte refuzul rambursării sumei de 1.425.112.634 lei cu titlu T.V.A. de rambursat aferent lunii aprilie şi în consecinţă, aprobarea rambursării sumei respective în contul bancar al societăţii.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că în mod greşit organele de control au refuzat rambursarea T.V.A. pentru perioada 05 aprilie 2001 – 30 iunie 2001, pe motiv că pentru acea perioadă nu a figurat în evidenţele plătitoare de T.V.A. Totodată, a susţinut şi că nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 şi art. 25 lit. a) pct. A din OUGnr. 17/2000, fiind agent economic nou înfiinţat care a solicitat să fie luat în evidenţă de la înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului ca plătitor de T.V.A. cu data de 30 martie 2001 şi că textul de lege aplicabil în speţă, este cel prevăzut de dispoziţiile art. 7 din OG nr. 82/1998 şi de pct. 7.1 din Ordinul nr. 2116/1998 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OG nr. 82/1998.

Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 58 din 5 martie 2002, a admis acţiunea reclamantei, a anulat actele atacate şi a obligat pârâţii să-i restituie acesteia suma de 1.425.122.643 lei T.V.A. de rambursat aferent lunii aprilie 2001.

Pentru a se pronunţa în acest sens instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta îndeplineşte condiţiile legale de plătitor de T.V.A. încă de la data înregistrării fiscale, astfel încât dreptul de rambursare a acestei taxe există de la 1 aprilie 2001, iar înştiinţarea organelor fiscale că reclamanta este plătitoare T.V.A. de la o dată anterioară este lipsită de temei legal, nefiind aplicabile în cauză dispoziţiile art. 25 lit. a) pct. A din OUGnr. 17/2000, ci prevederile OG nr. 82/1998.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cât şi D.G.F.P. Arad în nume propriu şi în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice, invocându-se dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9, precum şi cele ale art. 3041 C. proc. civ.

În esenţă, prin ambele recursuri declarate în cauză, se susţine că în raport cu actele normative aplicabile în cauză în mod greşit a reţinut instanţa de fond că reclamanta are calitatea de plătitor T.V.A. de la 1 aprilie 2001, iar nu de la 1 mai 2001 cum corect au stabilit autorităţile fiscale.

Examinând sentinţa atacată în raport cu critica formulată, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ. se constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 82/1998 aprobată de Legea nr. 228/1998 sunt obligaţi să completeze şi să depună declaraţie de înregistrare fiscală, în vederea atribuirii codului fiscal şi a eliberării certificatului de înregistrare fiscală, toţi cei care, în condiţiile legii sunt plătitori de impozite şi taxe, iar în conformitate cu art. 7 din aceeaşi ordonanţă, înregistrarea fiscală reprezintă şi înregistrarea ca plătitor de T.V.A., accize şi alte impozite şi taxe care, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, sunt nominalizate prin ordin al ministrului, texte de lege modificate prin O.G nr. 93/2000.

Totodată, potrivit pct. 7.1 din Ordinul nr. 2116/1998 declaraţia de înregistrare fiscală serveşte şi ca cerere de luare în evidenţă ca plătitor de T.V.A.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 17/2000, precum şi cele ale HG nr. 401/2000 (pct. 11.1 din Norme) organele fiscale au obligaţia să stabilească înainte de eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, calitatea de plătitor sau neplătitor de T.V.A., iar atribuirea calităţii de plătitor T.V.A. şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la plată, se face cu data de întâi a lunii următoare aprobării, chiar şi în situaţiile în care se optează pentru această plată (art. 7 din OUGnr. 17/2000).

În cauză este necontestat că societatea a depus declaraţia de înregistrare fiscală nr. 1938 din data de 02 aprilie 2001, solicitând să devină plătitoare de T.V.A., prin opţiune, încă de la înfiinţare (30 martie 2001).

De asemenea, intimata-reclamantă recunoaşte că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 din OG nr. 82/1998, numai că a confundat noţiunile de declaraţie de înregistrare fiscală (în sens de cerere de înregistrare) cu înregistrarea fiscală care presupune existenţa aprobării autorităţilor fiscale de a deveni plătitor de T.V.A. Totodată, se constată şi că aceasta nu a făcut distincţia între data eliberării certificatului de înregistrare fiscală şi a emiterii codului de înregistrare fiscală (R 13817074) şi data de la care se aplică plata de T.V.A.

Prin urmare, chiar în situaţia în care contribuabilul optează pentru plata T.V.A. de la înfiinţare, aceasta se va plăti de la întâi a lunii următoare aprobării calităţii de plătitor T.V.A., conform dispoziţiilor legale mai sus arătate în vigoare la data înregistrării.

Cum în speţă data emiterii codului de înregistrare fiscală este de 05 aprilie 2001, dată în raport cu care se reţine că, (astfel cum legal au stabilit autorităţile fiscale şi au susţinut şi recurenţii prin motivele de recurs formulate în cauză), se calculează „întâi a lunii următoare" pentru plata T.V.A., intimata-reclamantă are calitatea de plătitor TVA începând cu 1 mai 2001.

Aşadar, întrucât la data înregistrării fiscale a intimatei-reclamante potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în aprilie 2001, data emiterii certificatului de înregistrare fiscală nu coincidea cu data aplicării plăţii de T.V.A., se constată că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă nelegală şi netemeinică.

Prin urmare, se vor admite recursurile declarate în cauză, se va casa sentinţa atacată şi se va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, precum şi de D.G.F.P. a judeţului Arad în nume propriu, cât şi prin reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 58 din 5 martie 2002 a Curţii de Apel Timişoara. secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea reclamantei SC S.W. SRL Arad.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1376/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs