CSJ. Decizia nr. 1512/2003. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1512
Dosar nr. 386/200.
Şedinţa publică din 10 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de V.C. împotriva sentinţei civile nr.60 din 23 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta-reclamantă V.C. – personal şi intimatul-pârât Ministerul de Interne – Direcţia Generală de EvidenţăInformatizată a Persoanei reprezentat de consilierul juridic N.C.
Procedura completă.
Recurenta V.C. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi pe fond admiterea acţiunii. A depus înscrisuri (filele 14 –17).
Consilierul juridic N.C. a pus concluzii pentru respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile nr.60 din 23 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ ca legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 29 mai 2002, sub nr.772/CA/2002 la Tribunalul Bucureşti şi apoi la Curtea de Apel Bucureştila data de 11 noiembrie 2002, sub nr.1900/2002, urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei, prin sentinţa civilă nr.684 din 26 septembrie 2002, reclamanta V.C. a chemat în judecată Ministerul de Interne – Direcţia Generală a Poliţiei de Frontieră – Serviciul paşapoarte al municipiului Bucureşti, solicitând obţinerea aprobării de începere a formalităţilor de eliberareaunuinou paşaport, întrucât cel vechi i-a fost furat la 13 mai 2002.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ prin sentinţa civilă nr.60 din 23 ianuarie 2003 a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta V.C., în contradictoriu cu Ministerul de Interne- Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta V.C., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi în fond, admiterea acţiunii.
Verificând cauza, în funcţie derecursul formulat, cât şi potrivit art.3041 Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta s-a adresat la data de 13 mai 2002, Secţiei 8 Poliţie Bucureşti pentru eliberarea unei dovezi, ca urmare a faptului că paşaportul i-a fostfurat sau l-a pierdut(dovada nr.841068 din 13 mai 2002 – dosarTribunalnr.772/CA/2002 - fila 4).
Pentru eliberarea unui nou paşaport, reclamanta s-a prezentat cu adeverinţa nr.5369/2002 emisă de pârât şi a completat o cerere-formular.
Întrucât reclamanta susţine căare domiciliul în Italia, solicitând eliberarea unui nou paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, pârâtul a răspuns reclamantei la memoriul acesteia, cu nr.201/339530/C 67531 din 5 decembrie 2001 (dosar de fond fila 9) în sensul că, pentru obţinerea paşaportului solicitat, trebuie să facă dovada din care să rezulte că autorităţile statului primitor i-auacordat dreptul de şedere permanentă, care poate consta înpaşaport naţional (italian)respectivcarnet de rezident, carte de identitate ori altă dovadă eliberată în acest scop.
Cum reclamanta nu a făcut nicio dovadă în sensul celor de mai sus, recursul declarat de aceasta este nefondat şi urmează a fi respins caatare, instanţa făcând o apreciere corectă a probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de V.C. împotriva sentinţei civile nr.60 din 23 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 151/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1513/2003. Contencios. Anulare ordin M.J. Recurs → |
---|