CSJ. Decizia nr. 1516/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1516
Dosar nr. 2918/200.
Şedinţa publică din 10 aprilie 2003
La 27 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din România şi de Baroul Iaşi împotriva sentinţei nr.99/CA din 30 septembrie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Dezbaterile au fost consemnate în încheiere cu data de 27 martie 2003 iar pronunţarea deciziei s-a amânat la 10 aprilie 2003.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.99/CA pronunţată la data de30 septembrie 2002 în dosarul nr.3077/2002, Curtea de Apel Iaşi – Secţia comercială şi contencios administrativ a admis acţiunea formulată dereclamanta B.C. în contradictoriu cu Uniunea Avocaţilor din România şi Baroul de Avocaţi Iaşi şi:
-a anulat Decizia nr.1308 din 22 martie 2002 emisă de Comisia Permanentăa Uniunii Avocaţilor din România din România;
-a recunoscut reclamanteiB.C. dreptul dea fi primită în profesia de avocat cu scutire de examen;
-a obligat pârâta Uniunea Avocaţilor din România prin Consiliu să emită Decizia de primire în profesia de avocata reclamantei, iar pârâtul Baroul de Avocaţi Iaşi să o înscrie în tabelul de avocaţidefinitivi.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamanta, având o vechime mai mare de 10 ani ca jurisconsult şi consilier juridic, a cerut Baroului Iaşi, în temeiul art.16 alin.2 din Legea nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, să fie primită în profesie cu scutire de examen, cerere avizatănegativ de acest barou şi respinsă prin Decizia nr.1308 din 22 martie 2002 a Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, soluţie menţinută prin Decizia nr.8835 din 14 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
Admiţând acţiunea şi anulând actele administrative atacate, instanţa de fond a reţinut că respingerea cererii reclamantei de către instanţele Uniunii Avocaţilor din România pentru motivul că, la interviul organizat de Baroul Iaşi pentru examinarea cunoştinţelor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, aceasta a obţinut un procent de promovabilitate inferior celui stabilit de Consiliul baroului, este arbitrară şi nelegală, din moment ce procentul obţinut a fost oricum mai mare decât procentul general valabil de promovabilitate de 50%.
Împotriva acestei soluţii au formulat recurs Uniunea Avocaţilor din România şiBaroul Iaşi, criticând-o pentru următoarele motive:
1.-soluţia a fost pronunţată de un complet nelegal, judecătorul fiind recuzat printr-o cerere care a fost respinsă în mod nelegal.
2.-instanţa de fond a aplicat greşit prevederile art.32 din Statutul profesiei de avocat şi, depăşindu-şi atribuţiile, a stabilit un alt procent de promovabilitate decât cel stabilit de Baroul Iaşi în baza principiului autonomiei recunoscute de prevederile Legii nr.51/1995;
3.-în mod nelegal a fost obligatConsiliul Uniunii să emită o decizie de primire în profesie cu scutire de examen, care este o prerogativă a Comisiei Permanente;
4.-în mod nelegal a fost obligat Baroul Iaşi să o înscrie pe reclamantă pe tabloul avocaţilor definitivi, din moment ce aceasta nu formulase o astfel de cerere.
În întâmpinare şi în concluziile scrise intimata-reclamantă a cerut, în esenţă, respingerea recursului susţinând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, actele administrative bazându-se pe un interviu organizat încondiţii nestatutare, cuprinzând întrebări în afara tematicii prevăzută de art.32 din Statutul profesiei de avocat.
Recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Primul motiv invocat este neîntemeiat, respingerea cererii de recuzare fiind legală pentru că motivul invocat: judecătorul cauzei se pronunţase anterior într-un alt dosar similar, nefiind prevăzut de dispoziţiile art.24-27 din Codul de procedură civilă.
În legătură cu al doilea motiv invocat;
Într-adevăr, potrivit prevederilor art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen, între alţii, cel care anterior a îndeplinit funcţia de consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că intimata-reclamantă a deţinut funcţiile de jurisconsult şi consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, îndeplinind astfel condiţia de mai sus.
De asemenea, Curtea de apel a reţinut în mod just că intimata reclamantă a participat la testul grilă, organizat de Consiliul Baroului Iaşi în conformitate cu prevederile art.32 din Statutul profesiei de avocat, pentru verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, unde a fost notată cu 75% răspunsuri corecte.
Dar, instanţa de fond a nesocotit faptul că Consiliul Baroului Iaşi stabilise, ca o condiţie de promovabilitate, obţinerea unui procent de cel puţin 77,5% răspunsuri corecte la testul grilă organizat pentru verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, condiţie acceptată de intimata-reclamantă care a participat la acest test.
Aprecierea făcută de către Curtea de apel, cum că, din moment ce intimata reclamantă adat răspunsuri corecte în procent de 75%, rezultatul testului grilă ar asigura acesteia promovabilitatea, este greşită şi lipsită de temei legal, instanţaneputându-se substitui Consiliului Baroului Iaşi, neputând legal să modifice regulile după care s-a desfăşurat verificarea respectivă, după cum nu poate modifica nici notarea şi nici nu poate reaprecia valoarea rezultatului obţinut de participanţi.
Dar, instanţa de fond era datoare şi putea să verifice respectarea prevederilor legale şi statutare în ceea ce priveşte desfăşurarea verificării respective, cu atât mai multcu cât intimata-reclamantă a susţinut în mod constant că chestionarulcuprindea întrebări în afara tematicii prevăzute de art.32 din Statut.
Astfel, intimata-reclamantă a susţinut că chestionarul nu s-a limitat la verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei deavocat aşa cum prevăd dispoziţiile art.32din Statutul profesiei de avocat, ci a avut incluse trei întrebări din procedura civilă şi trei întrebări din procedura penală, ceea ce amodificat natura interviului, transformându-l în fapt, într-un examen.
În raport cu actele administrative producătoare de efectejuridice: Decizia nr.1308 din 22 martie 2002 a Comisiei Permanente, prin care s-a respins cererea de acordare a scutirii de examen şi Decizia nr.8835 din 14 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, prin care a fost respinsă contestaţia, organizarea şi desfăşurarea verificăriicunoştinţelor referitoare laorganizarea şi exercitarea profesiei de avocat reprezintă o operaţiune administrativă pregătitoare emiterii avizului Consiliului Baroului de avocaţi.
Or, înconformitate cu prevederile art.11 fraza a II-a din Legea nr.29/1990 privindcontenciosuladministrativ, instanţa este competentă să se pronunţe şi asupralegalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.
Astfel fiind, acest al doilea motiv invocat este apreciat ca întemeiat care, pentru considerentele prezentate mai sus, va atrage casarea hotărârii şi trimiterea cauzei pentru rejudecare în raport cu dezlegările date.
Având în vedere această soluţie, analizarea celorlalte motive de recurs este de prisos, urmând ca acestea să fie cercetate ca apărări de fond cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Uniunea Avocaţilor din România şi de Baroul Iaşi împotriva sentinţei nr.99/CA din 30 septembrie 2002 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1515/2003. Contencios. Anulare decizie UAR.... | CSJ. Decizia nr. 1519/2003. Contencios. Anulare decizie U.A.R.... → |
|---|
