CSJ. Decizia nr. 1640/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1640/2003
Dosar nr. 10/2003
Şedinţa publică din 18 aprilie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Ţ.M., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, a solicitat anularea hotărârii nr. 1687 din 1 august 2002, emisă de aceasta şi obligarea ei să-i recunoască calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut în refugiu, iar legea nu exclude această categorie, de la drepturile conferite celor strămutaţi.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 584/CA/P din 18 noiembrie 2002, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa a reţinut că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuţie etnică, ce a durat pe toată durata strămutării, constând în privarea persoanei de folosirea locuinţei sale şi a tuturor bunurilor din localitatea de domiciliu şi obligarea să accepte condiţiile ce i s-au putut oferi în localitatea în care a fost strămutată.
De acest regim beneficiază şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, el având acelaşi statut, ca şi părinţii săi.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, pârâta a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii, cu motivarea că nu are suport legal, sens în care sunt şi Precizările nr. 1026/2002 ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice; după cum urmează lit. c) a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobată prin H,G, nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate, şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice este o modalitate de persecuţie etnică, ce durează pe toată perioada strămutării, în mod legal, instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, are acelaşi statut ca aceştia, perioada fiind de la data naşterii lui şi data retrocedării pământului românesc.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, împotriva sentinţei civile nr. 584/CA/P din 18 noiembrie 2002, a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 164/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.P.si... | CSJ. Decizia nr. 1641/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
