CSJ. Decizia nr. 2073/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2073/2003
Dosar nr. 2820/2001
Şedinţa publică din 29 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul L.I.C. a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Externe, pentru a fi obligat, în condiţiile art. 5 din HG nr. 21/2001, să-l reîncadreze în structura de personal a ministerului, corespunzător încadrării avute anterior restructurării Departamentului de Comerţ din cadrul fostului Minister al Industriei şi Comerţului, precum şi anularea înregistrărilor eronate făcute în carnetul de muncă la poziţia 80, contrar prevederilor art. 5 din Legea nr. 188/1999 şi art. 8 alin. (2) lit. t) din Legea nr. 42/1990; totodată, să se dispună plata drepturilor salariale, corespunzător încadrării avute, de la data operării restructurărilor până la soluţionarea cauzei, precum şi obligarea ministerului la plata daunelor morale de 5.000.000 lei/zi din data de 24 februarie 2001 până la data reîncadrării sale în muncă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este titularul certificatului nr. 7416/3 septembrie 1992 eliberat de Comisia Parlamentară pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi Brevetului acordat potrivit Decretului Prezidenţial nr. 226/1992, prin care i s-a conferit titlu şi medalia „Luptător pentru victoria revoluţiei române din Decembrie 1989", acte care au fost înregistrate şi în Cartea de muncă la cap. „Titluri şi Medalii", însă contrar prevederilor legale sus-menţionate s-a procedat la desfacerea contractului său de muncă din motive care nu îi sunt imputabile.
Prin întâmpinare, Ministerul Afacerilor Externe a invocat, în principal, lipsa calităţii sale procesuale pasive.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 789 din 6 iunie 2001, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasivă a Ministerului Afacerilor Externe şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea reclamantului; totodată, a respins excepţia necompetenţei materiale a curţii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Reclamantul a fost încadrat la Ministerului Comerţului din anul 1990, minister care, urmare a reorganizării conform HG nr. 864/1999, a devenit Ministerul Industriei şi Comerţului, cuprinzând în structura sa şi Departamentul de Comerţ, potrivit organigramei depusă la dosar.
Prin Ordinul nr. 122/2001, Ministerul Industriei şi Resurselor a dispus eliberarea din funcţia publică a reclamantului, potrivit art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, iar împotriva acestui ordin, în cauză, nu s-a formulat vreo cerere.
Între reclamant şi Ministerul Afacerilor Externe nu a existat vreun raport juridic, astfel că, în cauză, acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, reiterând, în esenţă, aspectele de fond din acţiune, în raport de care, se pretinde că, în cauză, Ministerul Afacerilor Externe are calitate procesuală pasivă.
Recursul este nefondat.
În adevăr, Ministerul Comerţului, unde reclamantul a fost încadrat din anul 1990, în urma reorganizării, în temeiul HG nr. 864/1999, a devenit Ministerul Industriei şi Comerţului.
Apoi, prin OUGnr. 2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea /reorganizarea sau funcţionarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice şi, respectiv, prin HG nr. 19/2001, Ministerul Industriei şi Comerţului a fost desfiinţat, iar în mare parte atribuţiile sale au fost preluate de Ministerul Industriei şi Resurselor, unde reclamantul a fost angajat funcţionar public.
Potrivit menţiunii din carnetul de muncă, poziţia 80, reclamantul a fost eliberat din funcţie, prin Ordinul nr. 122/2001 emis de Ministerul Industriei şi Resurselor, în temeiul art. 92 lit. d) şi art. 93 din Legea nr. 188/1999.
Deci, reclamantul s-a aflat în raporturi juridice de muncă cu Ministerul Industriei şi Resurselor, de unde a fost eliberat din funcţie, nu cu Ministerul Afacerilor Externe, aşa cum greşit se pretinde.
Or, în proces pot sta numai părţile care au calitatea juridică indicată de lege, prin art. 112 pct. 2 C. proc. civ., respectiv prin art. 261 pct. 2 C. proc. civ., privind elementele pe care trebuie să le cuprindă hotărârea judecătorească şi prin art. 1201 C. civ., referitoare la autoritatea lucrului judecat.
În raport de aceste dispoziţiuni, pârâtul trebuie să aibă calitatea de a sta în proces; o asemenea calitate o poate avea numai persoana care se află în vreun raport juridic cu reclamantul, respectiv cea care a încălcat dreptul acestuia.
Dar, în cauză, faţă de cele arătate, precum şi de pretenţiile formulate prin acţiune, Ministerul Afacerilor Externe nu s-a aflat în vreun raport juridic de muncă cu reclamantul, pentru a putea avea calitatea de pârât în procesul pornit de acesta.
În consecinţă, soluţia adoptată de prima instanţă este legală şi temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.I.C. împotriva sentinţei civile nr. 789 din 6 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2003
| ← CSJ. Decizia nr. 2072/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 2075/2003. Contencios. Recurs anulare act... → |
|---|
