CSJ. Decizia nr. 2077/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2077/2003

Dosar nr. 2052/ 2002

Şedinţa publică din 29 mai 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 martie 2002, Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi Dolj a dispus, în conformitate cu art. 67 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, instituirea de măsuri asiguratorii prin indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile, în limita sumei de 54.597.595 lei, aparţinând pârâţilor N.I., B.I., M.V., D.V., C.V., D.V., G.., C.M., L.V., P.R., M.F. şi P.S.

Curtea de Conturi, secţia jurisdicţională, prin Decizia nr. 228 din 21 mai 2002, a respins recursurile jurisdicţionale declarate de pârâţi, cu următoarea motivare:

Colegiul jurisdicţional a fost sesizat, conform art. 31 din Legea nr. 94/1992, prin încheierea nr. 41 din 28 iunie 2000 a Camerei de Conturi Dolj, Compartimentul de Control Financiar, ca urmare a verificării contului de execuţie pentru anul 1999 la Consiliul Local al municipiului Băileşti, în legătură cu suma de 34.644.862 lei şi dobânda de 19.952.733 lei.

În privinţa persoanelor la care se referă actul de control, măsura de indisponibilizare a bunurilor mobile şi imobile a fost legal luată, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, fiind fără relevanţă juridică susţinerea acestora că nu a fost stabilită vinovăţia lor, în ce priveşte paguba de 54.597.595 lei.

Împotriva deciziei au declarat recurs M.V., D.V., G.S. şi L.V., susţinând, în esenţă, că în legătură cu suma de 54.597.595 lei este cercetat penal fostul primar la municipiului Băileşti, N.I., care era ordonator de credite, iar ei, în calitate de consilieri locali, nu se fac vinovaţi de paguba cauzată.

Recursul este nefondat.

În adevăr, potrivit art. 67 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (1) şi (2), Colegiul jurisdicţional este obligat să dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării reparării prejudiciului rezultat din actul de investire, al plăţii dobânzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecată.

Or, în temeiul dispoziţiilor legale precitate, Colegiul jurisdicţional era obligat să dispună luarea măsurilor asiguratorii în limita prejudiciului rezultat din actul de investire, care face referire şi la cei patru recurenţi.

Împrejurarea la care fac referire recurenţii, în sensul că vinovat de cauzarea prejudiciului se face N.I., nu este de natură a face inoperante dispoziţiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 94/1992; această împrejurare urmează să fie verificată cu ocazia soluţionării în fond a cauzei.

În consecinţă, măsura luată de instanţele Curţii de Conturi este legală, iar recursurile nefondate, urmând să fie respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de M.V., D.V., G.S. şi L.V. împotriva deciziei nr. 228 din 21 mai 2002 a secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2003

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2077/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs