CSJ. Decizia nr. 2455/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2455
Dosar nr. 827/200.
Şedinţa publică din 19 iunie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 3 decembrie 2002 reclamantul N.M.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 4682/2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea pârâtei să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999.
Prin sentinţa civilă nr. 75/2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă reţinându-se că reclamantul, născut în timpul refugiului părinţilor săi, beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta, susţinând că reclamantul nu are calitate de refugiat, nefiind‚ întrunite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000 şi de dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din HG nr. 127/2002. S-a mai arătat că reclamantul nefiind născut la momentul refugierii părinţilor, nu şi-a schimbat domiciliul din cauza persecuţiilor etnice la care nu a fost supus.
Verificând cauza în funcţie de motivul de recurs formulat în lumina dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. a) din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ persoanele de cetăţenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii lor născuţi în perioada de refugiu. Nu există nici o raţiune pentru care copiilor născuţi în timpul refugiului părinţilor să nu li se acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, având în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 100 C. fam., art. 14 alin. (1) şi art. 8 din Decretul nr. 31/1954 copiii minori nu pot avea decât acelaşi domiciliu cu părinţii lor. În acest sens soluţia instanţei de fond este legală şi echitabilă.
Cum reclamantul s-a născut la data de 2 martie 1944 în oraşul Timişoara, localitate în care se refugiaseră părinţii săi, din oraşul Cluj, curtea de apel a apreciat în mod corect că acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Pentru considerentele expuse recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinţei conform dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 75 din 21 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 19 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2454/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 2457/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
