CSJ. Decizia nr. 2462/2003. Contencios. Anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2462/2003

Dosar nr. 2431/2002

Şedinţa publică din 20 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2002, la Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ, sub nr. 2018, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Argeş, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SC E. SA Piteşti şi Ministerul Industriei şi Comerţului, să se constate nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO 3 nr. 6046, emis la 2 noiembrie 2002, în beneficiul SC E. SA, pentru suprafeţele de 6015,77 mp şi 147,3 mp.

În motivarea acţiunii, s-a precizat de către reclamantă că SC E. SA, desprinsă de fostul I.F.E.T. Piteşti, ocupă în prezent, ilegal, prin construcţiile sale, terenul din fondul forestier, proprietate publică a statului, în suprafaţă de 6015,77 mp şi 147,3 mp şi că a avut cunoştinţă de emiterea certificatului de atestare, la 26 noiembrie 2001.

Ministerul Industriei şi Resurselor, prin întâmpinare, a invocat tardivitatea cererii, susţinând că reclamanta a introdus acţiunea cu depăşirea termenului de un an, prevăzut de art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990.

Şi cealaltă pârâtă, SC E. SA a invocat, prin întâmpinare, excepţia privind inadmisibilitatea acţiunii, susţinând că reclamanta a avut cunoştinţă de existenţa actului, la data de 26 noiembrie 2001, iar procedura prealabilă a fost făcută la data de 15 februarie 2002, când s-a adresat autorităţii emitente.

Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 70, pronunţată la 17 iunie 2002, a respins ca tardivă acţiunea formulată de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Argeş, împotriva pârâţilor SC E. SA Piteşti şi Ministerul Industriei şi Resurselor.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, analizând cu prioritate excepţiile invocate, potrivit art. 137 C. proc. civ., a reţinut că au fost încălcate dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1992, în sensul că reclamanta s-a adresat autorităţii emitente în procedura prealabilă, cu despăşirea termenului de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul.

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs reclamanta Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Argeş, invocând nelegalitatea acesteia.

În motivarea recursului s-a susţinut că terenurile în discuţie sunt exceptate de lege, întrucât fac parte din amenajamentele silvice, astfel că ele nu puteau fi atribuite în proprietate, intimatei, iar cu privire la excepţia tardivităţii reţinută de instanţă, s-a precizat că procedura prealabilă nu operează în cazul său, întrucât certificatul de atestare a dreptului de proprietate vizează o altă persoană.

Prin întâmpinare, intimata a invocat excepţia tardivităţii recursului, susţinând că recurentei i-a fost comunicată hotărârea, la 12 iulie 2002, iar recursul a fost înregistrat la 29 iulie 2002.

Cu privire la excepţia invocată, Curtea urmează să constate că recursul a fost declarat în termen, el fiind trimis prin poştă, aşa cum rezultă din plicul existent la dosar, la data de 19 iulie 2002, astfel că nu a fost depăşit termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ.

În legătură cu recursul declarat de recurenta Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Argeş, Curtea urmează să constate temeinicia acesteia, reţinând că actul administrativ nu i-a fost comunicat, situaţie în care nu i se poate aplica sancţiunea prevăzută de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, recurenta fiind un terţ în ce priveşte raporturile de drept administrativ.

Faţă de această împrejurare, nici prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, nu pot fi puse în discuţie, astfel că instanţa de fond nu putea să analizeze cauza pe cale de excepţie, atâta timp, cât nu au existat dovezi certe în legătură cu momentul luării la cunoştinţă a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Din întâmpinarea depusă chiar de intimată în dosarul de fond, rezultă că recurenta a luat cunoştinţă de existenţa actului, la 3 ianuarie 2002 şi că a înregistrat acţiunea la 11 aprilie 2002, în termen, astfel că instanţa trebuia să se pronunţe pe fondul acţiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Regia Naţională a Pădurilor, prin Direcţia Silvică Argeş, împotriva sentinţei civile nr. 70/F-C din 17 iunie 2002 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa cu trimitere spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2462/2003. Contencios. Anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Recurs