CSJ. Decizia nr. 2804/2003. Contencios. La contestatie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2804/2003
Dosar nr. 1527/2003
Şedinţa publică din 25 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub nr. 1020/CA din 19 iunie 2002, reclamantul I.G. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti, prin Primarul General al municipiului Bucureşti, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la: executarea prevederilor deciziei nr. 1031/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, respectiv, la restituirea urgentă a taxelor locale de salubrizare încasate ilegal, la valoarea reactualizată; soluţionarea petiţiilor înregistrate sub nr. 15.186 din 19 martie 2002 şi nr.19.682 din 9 aprilie 2001; plata de daune materiale şi morale, la aprecierea instanţei, dar nu mai puţin de 10.000.000 lei; aplicarea sancţiunii administrative prevăzută de lege.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a refuzat nejustificat să restituie sumele de bani încasate cu titlu de taxe de salubrizare, astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 1031 din 20 aprilie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie şi, totodată, a încălcat prevederile OG nr. 27/2002.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 16 alin. (1), (5), (6) şi (10) din Legea nr. 29/1990 şi a precizat că acţiunea sa este scutită de plata taxei de timbru, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din aceeaşi lege.
Ulterior, reclamantul şi-a completat acţiunea, în sensul că a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi de întârziere, pentru refuzul nejustificat de aplicare a deciziei nr. 1031 din 30 aprilie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie şi pentru refuzul nejustificat de a răspunde la cererile nr. 15.186 din 19 martie 2002 şi nr. 19.682 din 9 aprilie 2002.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 598/F din 23 iulie 2002, a respins acţiunea reclamantului ca nefondată.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut că:
-reclamantul nu a depus Decizia nr. 1031 din 30 aprilie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, cu privire la care solicită executarea;
-reclamantul a invocat ca temei legal al cererii sale de restituire a unor taxe locale de salubrizare, art. 16 din Legea nr. 29/1990, însă prevederile acestui articol sunt incidente în situaţiile în care autoritatea administrativă pârâtă a fost obligată să înlocuiască sau să modifice actul administrativ atacat, precum şi să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris;
-capătul de cerere privind obligarea pârâtului la soluţionarea celor două petiţii este nejustificat, întrucât nu există o hotărâre judecătorească în acest sens;
-capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii şi la plata unei amenzi administrative sunt nefondate şi nici nu poate fi reţinută incidenţa prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 29/1990;
-reclamantul nu a precizat în ce constă prejudiciul suferit şi nici nu a făcut dovada acestuia, astfel că cererea privind obligarea la plata de daune materiale şi morale, este nejustificată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică şi nelegală.
Instanţa de recurs, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 635 din 12 decembrie 2002, a respins recursul ca nefondat, reţinând următoarele:
-pârâta, prin adresa nr. 714/1 din 7 mai 2002 a făcut dovada că, după invalidarea de către Curtea Supremă de Justiţie (Decizia nr. 1031 din 30 aprilie 2001), a hotărârii nr. 81 din 16 martie 2000 a Consiliului General al municipiului Bucureşti, a rămas în vigoare hotărârea nr. 5 şi nr. 164/1999 a aceluiaşi consiliu, care specifică nivelul taxei speciale de igienizare şi salubritate;
-reclamantul, nefiind parte în procesul în care s-a pronunţat Decizia Curţii Supreme de Justiţie, nu poate cere executarea acestei hotărâri pe calea art. 16 din Legea nr. 29/1990 şi nici sancţionarea conducătorului autorităţii publice pârâte, care nu a respectat termenul de executare.
Împotriva acestei decizii, recurentul-reclamant a formulat contestaţie în anulare, invocând motivul prevăzut la art. 318 C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 134 din 24 februarie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins contestaţia în anulare, ca inadmisibilă, instanţa reţinând că prin contestaţia formulată, contestatorul nu a arătat eventuala greşeală materială care să fi determinat o soluţie eronată şi nici motivul de recurs care să fi fost omis de instanţă de a fi cercetat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul I.G., invocând motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs, recurentul a arătat că instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, în sensul că aceasta nu a avut în vedere faptul că acţiunea adresată instanţei de contencios administrativ vizează neexecutarea de către pârât a unei hotărâri definitive şi irevocabile, hotărâre ce se află în posesia exclusivă a pârâtului.
Examinând Decizia atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei, această instanţă constată că recursul este fondat.
În mod greşit, instanţa a procedat la respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă.
Pentru pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, instanţa avea obligaţia să judece contestaţia pe fond, în raport cu motivele invocate de contestator şi cu reglementarea în materie din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele arătate, recursul declarat va fi admis, Decizia atacată va fi casată şi în conformitate cu dispoziţiile art. 313 C. proc. civ., cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de I.G. împotriva deciziei civile nr. 134 din 24 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa/Decizia atacată şi trimite cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2803/2003. Contencios. La încheierea de... | CSJ. Decizia nr. 2805/2003. Contencios → |
|---|
