CSJ. Decizia nr. 3134/2003. Contencios. Anulare partiala decizie ANRE. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3134/2003
Dosar nr. 1479/2002
Şedinţa publică din 10 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 5 noiembrie 2001, reclamanta SC E. SA, sucursala D.F.E.E. Iaşi, a solicitat anularea deciziei nr. 831 din 17 septembrie 2001, emisă de A.N.R.E., ca nelegală şi netemeinică, solicitându-se, totodată, suspendarea aplicării deciziei ,conform art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Prin Decizia atacată s-au conciliat neînţelegerile apărute la încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice, dintre SC E. SA, sucursala D.F.E.E. Iaşi şi S.N.I.F, sucursala Iaşi.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 831/2001, pârâta a obligat-o să modifice art. 15 alin. (1) din contractul de furnizare a energiei electrice, în sensul că modul de facturare a energiei electrice efectiv consumate va fi efectuat conform HG nr. 668/2000, iar pentru termenul de plată a facturilor şi cuantumul penalităţilor de întârziere a plăţii se aplică prevederile art. 25 din Legea nr. 326/2001.
Reclamanta a susţinut că plata energiei electrice se face lunar pentru unităţile S.N.I.F., prin decontare de la buget şi contesta faptul că îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu motivarea că nu este în subordinea autorităţii administrative locale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 128 din 11 februarie 2002, a respins acţiunea reclamantei ca nefondată.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că reclamanta este o sucursală de distribuţie care furnizează energie electrică într-o anumită zonă, prestând unul din serviciile de gospodărire comunală, în folosul comunităţii şi îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 326/2001.
Instanţa a mai reţinut că A.N.R.E. a interpretat corect dispoziţiile HG nr. 668/2000, în sensul că hotărârea prevede un singur termen de plată lunar şi anume, plata energiei efectiv consumate, ceea ce exclude posibilitatea plăţii anticipate, dispoziţie care se aplică cu prioritate faţă de Decizia Preşedintelui A.N.R.E. nr. 57/1999.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs SC E. SA, sucursala D.F.E.E. Iaşi, considerând-o nelegală şi netemeinică.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat, în esenţă, că nu reclamanta a fost cea care a formulat obiecţiuni la contractul de furnizare a energiei electrice, ci S.N.I.F., sucursala Iaşi, care este consumatoare şi care a contestat prevederile deciziei nr. 57/1999 a A.N.R.E., ce constituie contractul-cadru de furnizare.
Prin al doilea motiv de recurs, recurenta critică hotărârea instanţei, în sensul că a tratat cu superficialitate fondul cauzei, reţinând că pârâta a început procedura de modificare a contractelor-cadru, deşi nu s-a administrat nici o probă în acest sens.
Recurenta susţine că Legea nr. 326/2001 nu i se aplică şi că în mod greşit instanţa a reţinut că este o unitate de gospodărire comunală, SC E. SA Bucureşti este o societate de interes naţional, reţelele de distribuţie a energiei electrice fiind în proprietatea reclamantei şi nu a Consiliilor Judeţene.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul de necontestat al cererii este anularea deciziei nr. 831 din 17 septembrie 2001, emisă de Preşedintele A.N.R.E., prin care au fost soluţionate neînţelegerile ivite la încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice dintre SC E. SA, sucursala D.F.E.E. Iaşi şi S.N.I.F., sucursala Iaşi.
Emiterea deciziei s-a făcut cu respectarea normelor juridice în vigoare, care atribuie autorităţii publice emitente această competenţă.
Recurenta-reclamantă a contestat faptul că pentru clauzele referitoare la modul de plată, termenul de scadenţă şi valoarea penalităţilor, se aplică dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor publice de gospodărire comunală.
Instanţa de fond a reţinut corect că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor de gospodărire comunală, în ce priveşte modul de facturare, termenul de plată şi cuantumul penalităţilor de întârziere. Aceasta, deoarece legea în discuţie, ca act normativ special, are forţă juridică superioară deciziei A.N.R.E. nr. 57/1999, iar conform art. 29 din Legea nr. 326/2001, la data intrării în vigoare se abrogă orice alte dispoziţii contrare ei, deci implicit şi dispoziţiile contrare din Decizia nr. 57/1999.
Prevederile Legii nr. 326/2001 îi mai sunt aplicabile recurentei-reclamante şi pentru că fiind un serviciu de gospodărire comunală, alimentarea cu energie electrică, se desfăşoară sub autoritatea administraţiei publice locale.
Chiar dacă recurenta nu este sub autoritatea consiliului local, îi sunt aplicabile dispoziţiile legii, întrucât serviciul de gospodărire comunală este un serviciu de utilitate publică.
Având în vedere considerentele expuse şi inexistenţa unor motive de casare, de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu, urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC E. SA, sucursala D.F.E.E. Iaşi, împotriva sentinţei civile nr. 128 din 11 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3132/2003. Contencios.. Recurs în anulare | CSJ. Decizia nr. 3141/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
