CSJ. Decizia nr. 3175/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3175
Dosar nr. 1822/200.
Şedinţa publică din 14 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 28 ianuarie 2003, C.D. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Judeţeană de pensii Cluj să se dispună anularea hotărârii nr. 6070 din 6 decembrie 2002, prin care comisia constituită pentru aplicarea OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute în aceste acte normative.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei să-i acorde drepturile respective, cu începere de la data de 1 decembrie 2002.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că urmare aplicării Dictatului de la Viena, părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, situată în Ardealul de Nord, în oraşul Mediaş.
Deşi a făcut dovada naşterii în localitatea respectivă, în timpul refugiului părinţilor, pârâta i-a respins cererea cu o motivare eronată, care ignoră starea de fapt reală, precum şi reglementarea conţinută în actele normative invocate în cerere.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 207 din 13 martie 2003 a admis acţiunea astfel cum a fost formulată.
Instanţa a reţinut că dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd, în mod imperativ, înlăturarea celor născuţi în refugiu de la acordarea drepturilor băneşti pretinse.
Ţinând seama şi de contextul general în care cetăţenii români au suferit prejudicii prin refugiere, s-a apreciat că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor, refugiaţi împreună cu părinţii sau născuţi în refugiu, statul având îndatorirea de protecţie şi sprijin egal a tuturor cetăţenilor săi.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
Recurenta a susţinut că în mod eronat prima instanţă a admis acţiunea deoarece reclamanta C.D. nu şi-a schimbat domiciliul (fiind născută în oraşul Mediaş, judeţul Sibiu) şi nici nu a suferit persecuţii pentru motive etnice. Prin urmare, ea nu putea fi încadrată în categoria persoanelor refugiate, prevăzută de art. 2 din HG nr. 127/2002.
Critica este neîntemeiată.
Cu actele de stare civilă şi legitimaţia de refugiat a mamei sale, eliberată de autoritatea publică competentă, reclamanta C.D. a dovedit faptul naşterii la data de 17 noiembrie 1941 în oraşul Mediaş, în timpul refugiului părinţilor din Ardealul de Nord, determinat de aplicarea Dictatului de la Viena.
Perioada de refugiu a fost cuprinsă între 17 noiembrie 1941 şi 6 martie 1945.
Curtea de Apel Cluj a reţinut corect această stare de fapt ca şi concluzia că Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare nu-i exclude pe cei născuţi în timpul refugiului de la beneficiul instituit prin art. 1 lit. c) al OG nr. 105/1999, de vreme ce alături de părinţi, ei au suportat, indiscutabil, aceleaşi privaţiuni datorate strămutării în altă localitate decât aceea de domiciliu.
Norma juridică în vigoare, nu face nici o distincţie între persoanele refugiate ca urmare a unor acte de persecuţie pentru motive etnice şi persoanele născute în timpul refugiului părinţilor lor.
Având în vedere aceste considerente şi în lipsa unor motive de casare de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 207 din 13 martie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 14 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3174/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 318/2003. Contencios. Refuz eliberare... → |
|---|
