CSJ. Decizia nr. 3173/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3173/2003
Dosar nr. 1820/2003
Şedinţa publică din 14 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 16 ianuarie 2003, reclamanta B.S. a solicitat anularea hotărârii nr. 5270/2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născută în timpul refugiului părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 201/2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, s-a arătat că Legea nr. 189/2000 şi HG nr. 127/2002 nu prevăd că beneficiază de anumite drepturi, şi copiii născuţi în perioada refugiului părinţilor, iar motivarea sentinţei, în considerarea dispoziţiilor art. 14 şi 8 din Decretul nr. 31/1954 şi a art. 100 C. fam., nu are legătură cu problema dezbătută.
Verificând cauza în funcţie de motivele de recurs, formulate în lumina dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetăţenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia, din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu. Nu există nici o raţiune pentru care copiilor născuţi în timpul refugiului părinţilor să nu li se acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, întrucât au suferit aceleaşi privaţiuni. Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamanta s-a născut la data de 4 septembrie 1942 în Bucureşti, unde s-au refugiat părinţii săi, din Cluj, ca urmare a Dictatului de la Viena, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Cât priveşte ultimul motiv de recurs, acesta nu este fondat. Sentinţa nu cuprinde textele legale precizate de recurentă. Chiar dacă au fost avute în vedere de instanţă, ele justifică raţiunea pentru care şi copiilor celor refugiaţi trebuie să li se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, Decretul nr .31/1954 şi Codul familiei, fiind în vigoare în momentul emiterii Legii nr. 189/2000.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei nr. 201 din 11 martie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3172/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 3174/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
