ICCJ. Decizia nr. 3730/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3730/2003
Dosar nr. 2318/2003
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 20 martie 2003 şi înregistrată sub nr. 2180/2003 la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul P.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta, să se dispună anularea hotărârii nr. 7359 din 12 februarie 2003, emisă de pârâtă, şi să fie obligată Casa Judeţeană de Pensii să îi recunoască drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că părinţii săi au fost obligaţi, pentru motive etnice, să se refugieze la 8 aprilie 1942, în localitatea Spalanca, judeţul Alba, din localitatea de domiciliu Poieni, judeţul Cluj, iar el s-a născut în refugiu la 11 septembrie 1944, având acest statut de persoană strămutată, ca şi părinţii săi.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 490 din 24 aprilie 2003, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 7359/2003 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi acorde reclamantului drepturile legale, ca persoană strămutată, începând cu 1 februarie 2003.
Instanţa sesizată cu soluţionarea acţiunii, a constatat că şi copilul născut în perioada de refugiu are acelaşi statut cu părinţii săi, având de suferit aceleaşi condiţii grele, datorate izgonirii din domiciliul ce îl aveau.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând soluţia ca fiind nelegală, instanţa aplicând greşit legea, când acordă statutul de refugiat şi minorului născut după strămutarea părinţilor.
Recursul este nefondat.
Drepturile compensatorii pentru consecinţele negative produse pentru restricţiile şi privaţiunile la care au fost supuse persoanele, se cuvin tuturor celor care au avut de suferit, indiferent de vârstă.
Excluderea de la beneficiul legii, în speţă drepturile acordate persoanelor prevăzute în art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, a copiilor minori născuţi în perioada refugiului sau strămutării, deşi au locuit în aceleaşi condiţii cu părinţii lor, care au statutul de persoană strămutată, reprezintă o măsură negativă, discriminatorie, ce nu a fost avută în vedere de lege.
Cu certificatul nr. C/3134 eliberat de Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, reclamantul a făcut dovada că la 8 aprilie 1942, părinţii săi au fost obligaţi să se refugieze, de autorităţile maghiare, din localitatea de domiciliu, comuna Morlaca, judeţul Cluj, iar la 11 septembrie 1944 s-a născut în refugiu în comuna Spalanca – Aiud, reclamantul.
Aşa fiind, reclamantul nu poate avea decât calitatea părinţilor săi, adică de refugiat, urmând să i se acorde drepturile legale prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, aşa cum legal a stabilit instanţa de fond.
Faţă de cele expuse în considerentele de mai sus, recursul urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei nr. 490 din 24 aprilie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3729/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3731/2003. Contencios → |
|---|
