ICCJ. Decizia nr. 3990/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3990/2003
Dosar nr. 2600/2003
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, sub nr. 329/A din 6 februarie 2003 şi precizată ulterior, reclamanta SC S. SA Băileşti, judeţul Dolj, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj şi Administraţia Finanţelor Publice Băileşti, a solicitat anularea procesului-verbal nr. 8995 din 2 august 2002, întocmit de Administraţia Finanţelor Publice Băileşti, prin care au fost stabilite în sarcina sa, majorări şi penalităţi de întârziere, în cuantum de 5.339.033 lei aferente unor obligaţii bugetare neachitate la scadenţă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat următoarele:
- la stabilirea majorărilor şi penalităţilor de întârziere, organul de control nu a ţinut seama de faptul că pe parcursul controlului, unitatea a achitat o parte din obligaţiile bugetare restante;
- sumele reprezentând impozit pe profit şi T.V.A. au fost stabilite eronat;
- la stabilirea T.V.A. - ului datorat de unitate şi a majorărilor de întârziere aferente, organul de control nu a procedat la compensarea sumelor datorate de unitate către bugetul de stat, cu sumele reprezentând subvenţia de 55% din preţul maşinilor agricole livrate, subvenţie pe care unitatea urma să o încaseze de la bugetul de stat.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 84 din 21 martie 2003, a respins acţiunea reclamantei, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
- în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 13/2001, împotriva actului de control se poate formula contestaţie care se depune, sub sancţiunea decăderii, la organul emitent care o înaintează spre soluţionare organului competent prevăzut la art. 5 al aceluiaşi act normativ;
- organul competent soluţionează contestaţia prin decizie motivată care se comunică contestatorului, iar împotriva deciziei se poate formula acţiune;
- neîndeplinirea procedurii prealabile sau neemiterea actului administrativ-jurisdicţional constituie un fine de neprimire a acţiunii, instanţa de judecată neputând cenzura, în mod direct, actul de control;
- întrucât legiuitorul sancţionează nedepunerea contestaţiei la organul competent, cu decăderea, instanţa nu poate să dispună măsura prevăzută la art. 158 C. proc. civ., respectiv declinarea competenţei;
- motivarea reclamantei cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actul de control, este irelevantă sub aspectul acţiunii în contencios administrativ, care are ca petit primordial, anularea actului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC S. SA Băileşti, prezentând următoarele critici:
- instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că, prin precizarea acţiunii, reclamanta a schimbat temeiul juridic al acţiunii din OG nr. 13/2001, în art. 1144 C. civ., art. 48 din Constituţie şi art. 88 din OG nr. 11/1996;
- în mod greşit, instanţa de fond a considerat că precizarea la acţiune este irelevantă sub aspectul acţiunii în contencios administrativ, această menţiune contravenind practicii Curţii Supreme de Justiţie, Secţia DE contencios administrativ, care prin Decizia nr. 1098 din 27 martie 2000, a soluţionat o situaţie similară.
Examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei, această instanţă constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal nr. 8995 din 2 august 2002, întocmit de Administraţia Finanţelor Publice Băileşti, judeţul Dolj, intră sub incidenţa reglementării art. 4 din OUG nr. 13/2001, modificată prin Legea nr. 506/2001, potrivit căreia, împotriva actului de control se poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la organul emitent, care o înaintează organului de soluţionare competent prevăzut la art. 5 al aceluiaşi act normativ.
Ordonanţa sus-menţionată mai reglementează faptul că soluţionarea contestaţiei se face prin decizie motivată, împotriva căreia contestatorul poate formula acţiune.
Rezultă că fără îndeplinirea procedurii prealabile de către contestator şi emiterea de către organul competent a actului administrativ de soluţionare a contestaţiei, instanţa de judecată nu poate să cenzureze actul de control.
Aşa cum în mod corect a apreciat instanţa de fond, neîndeplinirea procedurii prealabile constituie un fine de neprimire a acţiunii, întrucât instanţa de contencios administrativ este chemată să se pronunţe în primul rând asupra legalităţii actului administrativ, prin care este soluţionată contestaţia împotriva actului de control financiar-fiscal.
Inexistenţa unui act administrativ, de soluţionare a contestaţiei, face ca acţiunea reclamantei să nu se circumscrie prevederilor art. 1 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, republicată, astfel că precizarea la acţiune este lipsită de relevanţă.
Invocarea de către recurenta-reclamantă a practicii acestei instanţe, respectiv Decizia nr. 1098 din 27 martie 2000, este greşită, nefiind vorba de o situaţie similară, cum susţine recurenta, ci de o situaţie diferită, în sensul că instanţa de contencios administrativ a fost chemată să cenzureze chiar actul administrativ de soluţionare a contestaţiei, împotriva măsurii dispuse de organul financiar fiscal.
Faţă de cele arătate, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, iar sentinţa instanţei de fond va fi menţinută ca legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S. SA Băileşti, judeţul Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 84 din 21 martie 2003 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 399/2003. Contencios. Recurs împotriva... | CSJ. Decizia nr. 4/2003. Contencios → |
|---|
