CSJ. Decizia nr. 488/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 488/2003
Dosar nr. 2056/2002
Şedinţa publică din 6 februarie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Colegiul jurisdicţional Vâlcea al Curţii de Conturi, prin sentinţa nr. 3 din 10 ianuarie 2002, a admis contestaţia formulată de S.V. şi pe cale de consecinţă, a anulat Decizia de imputare nr. 10/2001, referitoare la obligarea contestatorului, la plata sumelor de 24.928,47 dolari SUA şi 21.981.102 lei, precum şi Decizia de imputare nr. 11/2001, privind obligarea la plata sumelor de 4.947,78 dolari SUA şi 37.654.607 lei, ca fiind nelegale şi netemeinice.
S-a reţinut că la baza deciziei de imputare nr. 10 din 5 august 2001, au stat raportul nr. 6612/2001, completat cu un raport suplimentar, acte întocmite de organul de control din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Bucureşti, urmare a verificării asupra modului de încheiere a contractelor nr. 39/1999 şi nr. 40/1999, de către Direcţia Silvică Vâlcea, cu SC R. SRL Cluj, filiala Vâlcea, având ca obiect procesarea buştenilor, în cherestea şi vânzarea acestora la export.
Apoi, la baza emiterii deciziei nr. 11 din 17 iulie 2001, a stat referatul nr. 4214 din 8 iunie 2001, întocmit de şeful biroului contabilitate şi referatul nr. 4684 din 31 mai 2002, prin care s-a antrenat răspunderea materială conjugată în sarcina a cinci salariaţi, pentru un prejudiciu de 25.110,07 dolari SUA şi 37.654.607 lei.
Dar, Direcţia Silvică Vâlcea a încălcat dispoziţiile legale, procedând la emiterea deciziilor de imputare pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din încălcarea clauzelor contractuale, anterior soluţionării definitive a acţiunii civile formulate la instanţa de drept comun.
Totodată, s-a reţinut că nu sunt întrunite cerinţele răspunderii materiale, întrucât Direcţia Silvică Vâlcea are titluri executorii definitive faţă de agenţii economici, prin care se acoperă prejudiciul.
Recursul jurisdicţional declarat împotriva sentinţei, de către Direcţia Silvică Vâlcea, a fost respins de secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, prin Decizia nr. 144 din 11 aprilie 2002, motivând că nu are calitate procesuală, pentru a figura ca parte în proces.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Regia Naţională a Pădurilor şi Direcţia Silvică Vâlcea, susţinând, în esenţă: întâi, că această din urmă unitate are calitate procesuală în cauză, întrucât ea a emis cele două decizii ; în al doilea rând, că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal, respectiv că instanţa nu s-a pronunţat asupra apărărilor formulate în cauză.
Recursul este fondat, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr 94/1992, de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi: „Curtea de Conturi îşi exercită funcţionarea de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale".
În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate, organele de control ale Curţii de Conturi constată fapte cauzatoare de prejudicii sau abateri cu caracter financiar, încheie procese-verbale de constatare, potrivit art. 36 din Legea nr. 94/1992, care sunt supuse verificării procurorului financiar şi, care, după caz, poate formula actul de sesizare a Colegiului jurisdicţional sau pe cel de clasare.
Colegiul jurisidicţional, cât şi secţia jurisdicţională, potrivit prevederilor cap. IV din Legea nr. 94/1992, referitor la atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, pot fi sesizate fie de procurorul financiar, fie de persoana în sarcina căreia s-a emis un act de imputare, ca urmare a actelor de constatare întocmite de organele de control ale Curţii de Conturi.
Or, în cauză, nu există un asemena act de control, obiectul judecăţii constituindu-l deciziile de imputare emise de Direcţia Silvică Vâlcea, în baza actelor întocmite de organele de control din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, în temeiul art. 102 C. muncii, care, potrivit procedurii speciale instituite, sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun.
Aşa fiind, sentinţa Colegiului jurisdicţional, respectiv Decizia secţiei jurisdicţionale, au fost pronunţate cu încălcarea competenţei altei instanţe, ceea ce constituie motiv de casare, potrivit art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
În consecinţă, urmează a admite recursul declarat împotriva deciziei nr. 144 din 11 aprilie 2002, a Curţii de Conturi, secţia jurisdicţională, a casa hotărârea atacată, precum şi sentinţa nr. 3 din 10 ianuarie 2002 şi a trimite cauza la Tribunalul Vâlcea, pentru competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Regia Naţională a Pădurilor şi de Direcţia Silvică Vâlcea, împotriva deciziei nr. 144 din 11 aprilie 2002, a Curţii de Conturi a României, secţia jurisdicţională.
Casează hotărârea atacată, precum şi sentinţa nr. 3 din 10 ianuarie 2002, a Colegiului jurisdicţional Vâlcea şi trimite cauza, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Vâlcea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 486/2003. Contencios. împotriva Hotarârii... | CSJ. Decizia nr. 49/2003. Contencios → |
---|