ICCJ. Decizia nr. 493/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.493
Dosar nr.3266/2003
Şedinţa publică din 6 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 11 iunie 2003, reclamantul Fedeleş Valentin a solicitat anularea hotărârii nr. 9511 din 16 aprilie 2003 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr.189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ a pronunţat sentinţa civilă nr.802 din 3 iulie 2003, prin care a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 9511 din 16 aprilie 2003 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 10 august 1943 – 6 martie 1945, să-i acorde drepturile băneşti cuvenite cu începere de la data de 1 mai 2003 şi să-i achite cheltuielile de judecată în sumă de 2.000.000 lei.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a refugiat împreună cu familia din localitatea de domiciliu, comuna Obreja Veche, judeţulBălţi şi în perioada 1943 – 1949, nu a avut un domiciliu stabil,fiind obligat din motive etnice să-şi schimbe domiciliul şi numele de familie din Fedelniciuc în Fedeleş.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând casareahotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Recurenta a susţinut că instanţa de fond a acordat greşit intimatului drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, deşi nu a fost dovedită existenţa unei persecuţii din motive etnice, iar localitatea Obreja era teritoriu românesc la data de 10 august 1943, când familia intimatului a decis schimbarea domiciliului.
Curtea a invocat din oficiu excepţia de tardivitate a prezentului recurs, constatând că recurenta nu a respectat dispoziţiile art. 301 C. proc. civ. şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, potrivit cărora termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Din actele dosarului rezultă că hotărârea atacată a fost comunicată recurentei la data de 24 iulie 2003, iar recursul a fost declarat la data de 12 august 2003, după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut expres de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.
În consecinţă, Curtea va respinge ca tardiv prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr.802 din 3 iulie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca fiind tardiv formulat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 492/2003. Contencios. La încheierea de... | CSJ. Decizia nr. 496/2003. Contencios → |
---|