CSJ. Decizia nr. 511/2003. Contencios. Refuz recunoasterea calitatii de veteran de razboi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 511/2003
Dosar nr. 2112/2002
Şedinţa publică din 7 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
D.I., în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat obligarea pârâtului să-i recunoască calitatea de veteran de război, prin Comisia de reconstituire din cadrul Centrului Militar Jjudeţean Alba, conform Legii nr. 44/1994.
Reclamantul a arătat că în vara anului 1944, fiind premilitar, după anunţarea armistiţiului de la 23 august, a fost mobilizat din ordin superior împreună cu alţi premilitari din localitatea Timiş, care a devenit zonă de front, în urma înaintării trupelor germane şi maghiare şi a participat alături de militari la executarea lucrărilor geniste, şanţuri antitanc, fortificaţii, baricade şi amplasamente pentru arme automate.
Aceste lucrări au fost executate la ieşirea din Teiuş, spre Aiud, timp în care frontul se afla pe aliniamentul Mirăslău, iar avioanele germane efectuau misiuni de bombardamente în gara Teiuş şi CoŞIariu, operaţiuni ce s-au executat în septembrie 1944 . Deşi a participat efectiv la război, executând lucrări genistice, i se refuză să i se recunoască calitatea de veteran de război.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 132 din 19 iunie 2002, a admis acţiunea şi a obligat pârâtul, prin Comisia de reconstituire din cadrul Centrului Militar Judeţean Alba, să-i recunoască reclamantului, calitatea de veteran de război, reţinându-se că sunt îndeplinite prevederile art. 1 şi art. 5 alin. (5) din Legea nr. 44/1994.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, pârâtul a delcarat recurs şi a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii.
Se arată că în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art. 1 din Legea nr. 44/1994, întrucât unitatea militară ori formaţiunea constituită, în care s-a aflat reclamantul, nu a fost prevăzută în Nomenclatorul Statului Major General, atât ca denumire, cât şi ca perioade în care au fost considerate operative în timpul războiului.
Că, reclamantul nefiind luat în evidenţă în ordinea de bătaie şi a uneia din aceste unităţi, chiar trecute în nomenclator, nu poate beneficia de calitatea de veteran de război.
Se susţine că reconstituirea cu martori nu a fost făcută cu respectarea metodologiei stabilite, în acest scop, de Ministerul Apărării Naţionale.
Recursul este nefondat.
Din probele dosarului a rezultat că reclamantul, născut la 27 februarie 1927, în localitatea Teiuş, în vara anului 1944, a fost cuprins în programul de pregătire premilitară, conform dispoziţiilor din acea vreme.
După 23 august 1944, în urma semnării Armistiţiului de către România, cu Naţiunile Unite, trupele germane şi maghiare au înaintat dinspre nord, ajungând până în comuna Mirăslău.
În aceste împrejurări, premilitarii din Teiuş din ordin superior au fost mobilizaţi şi alături de militari în luna septembrie 1944, au participat la operaţiuni de război, executând lucrări genistice, respectiv şanţuri, baricade şi amplasamente pentru arme automate, lucrări executate la ieşirea din Teiuş, spre Aiud, timp în care aviaţia germană efectua bombardament asupra gărilor din CoŞIariu şi Teiuş.
Cum documentele acestor activităţi nu s-au găsit în arhivă, s-a procedat la proba cu martori, folosindu-se declaraţiile autentificate ale veteranilor de război C,A, şi B,L.
Din declaraţiile acestora rezultă că în perioada 5 - 7 septembrie 1944, premilitarii din Teiuş, printre care se afla şi reclamantul, au fost mobilizaţi alături de militarii din Regimentul 91 Infanterie Alba Iulia şi Batalionul 1 Pionieri de Munte Aiud, la executarea lucrărilor genistice amplasate la ieşirea din Teiuş, spre Aiud, pentru oprirea înaintării trupelor germane şi maghiare, ce au pătruns pe teritoriul României, ocupând oraşul Turda şi alte localităţi învecinate după 23 august 1944.
Din actul nr. 283 din 6 aprilie 2000, al U.M. 02405 Piteşti rezultă că Batalionul I Pionieri de Munte Aiud a fost operativ pe perioada 23 august 1944 – 24 noiembrie 1944, în care perioadă, se încadrează declaraţiile martorilor.
Faţă de cele arătate nu se poate reţine că nu au fost îndeplinite condiţiile legale pentru recunoaşterea calităţii de veteran de război a reclamantului, aşa cum se susţine prin recurs.
D.I. a participat la executarea unor lucrări genistice, alături sau împreună. cu militarii din Regimentul 91 Infanterie sau Batalionul I Pionieri de Munte, unităţi care se regăsesc în Nomenclatorul Statului Major General şi care au fost operative în perioada în discuţie.
Reconstituirea cu martori s-a făcut în condiţiile prevăzute de lege şi cu metodologia stabilită în acest scop, de Ministerul Apărării Naţionale, respectiv s-au folosit două declaraţii autentificate, a doi veterani de război, care au activat în aceeaşi perioadă şi unitate cu reclamantul.
Situaţia reclamantului se încadrează în prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 44/1994, întrucât a făcut parte din formaţiuni logistice şi acest lucru a rezultat indubitabil, precum şi a art. 5 alin. ultim din Legea nr. 44/1994.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Apărării Naţionale, în nume propriu şi pentru Centrul Militar Judeţean Alba, împotriva sentinţei civile nr. 132 din 19 iunie 2002, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 510/2003. Contencios. Recurs anulare decizie... | CSJ. Decizia nr. 513/2003. Contencios. La revizuire (refuz... → |
|---|
