CSJ. Decizia nr. 959/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 959/2003
Dosar nr. 1256/2001
Şedinţa publică din 11 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe data de 27 septembrie 2000, la Curtea de Apel Timişoara, reclamanta Asociaţia Sportivă P.R. din Reşiţa a solicitat anularea actelor de constatare nr. 173-177 din 22 martie 2000, emise de către Direcţia Regională Vamală Timişoara - Biroul Vamal Reşiţa, în baza cărora s-a reţinut un debit total în sumă de 77.666.501 lei, reprezentând drepturi vamale datorate bugetului de stat, pentru introducerea în ţară a 5 autoturisme primite de asociaţie, cu titlu de donaţie de la cetăţenii străini. Totodată, s-a solicitat prin acţiune, şi anularea deciziilor nr. 51 din 17 mai 2000, a Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi nr. 2165 din 12 septembrie 2000, a Direcţiei Generale Vamale.
Instanţa învestită, prin sentinţa civilă nr. 388 din 28 noiembrie 2000, a admis acţiunea şi a anulat actele administrative atacate.
În considerentele hotărârii pronunţate s-a reţinut că, iniţial, Direcţia Regională Vamală Timişoara, sesizată cu contestaţia introdusă de reclamantă, a admis-o şi a anulat actele constatatoare, cu Decizia nr. 9332 din 27 noiembrie 1998. Ulterior, acelaşi organ administrativ – a motivat prima instanţă – a dispus Biroului Vamal Reşiţa să întocmească acte constatatoare, de obligare a reclamantei, la plata taxelor vamale pentru cele 5 autoturisme, în temeiul prevederilor art. 248 lit. d) din Decretul nr. 337/1981, întrucât nu a fost îndeplinită obligaţia de a declara organelor vamale, modificarea destinaţiei bunurilor, faţă de scopul indicat la intrarea acestora în ţară.
Întrucât Decizia nr. 9332/1998, a Direcţiei Regionale Vamale Timişoara constituie un act administrativ cu caracter jurisdicţional - s-a conchis în sentinţa pronunţată – din moment ce a fost soluţionat prin el litigiul angajat, nu se mai putea reveni, pe cale administrativă, asupra respectivei decizii.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că nu au fost încălcate nici dispoziţiile art. 284 şi 286 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, deoarece în momentul introducerii în ţară a bunurilor, reclamanta era proprietara acestora, în baza contractelor de donaţie încheiate anterior.
Sentinţa a fost recurată de către Direcţia Generală a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Timişoara.
Prin motivele de casare formulate în scris, s-a susţinut că mijlocul de transport introdus în ţară, aflat în regim de admitere temporară, nu putea face obiectul unei donaţii, neputând fi, potrivit art. 284 din Regulamentul Vamal, dat în comodat, gajat sau cedat unei persoane fizice sau juridice.
Recursul nu este fondat.
După cum a rezultat din expunerea rezumativă, primele acte de control întocmite în cauză au fost „anulate" prin dispoziţia nr. 9332 prin 27 noiembrie 1998, a Direcţiei Regionale Vamale Timişoara.
Mai exact spus, prin adresa sus menţionată, s-a comunicat Biroului Vamal Reşiţa, că în cazul în care s-au întocmit acte constatatoare la declaraţiile vamale de import, prin care s-au încălcat prevederile art. 284 din HG nr. 626/1997, privind Regulamentul de aplicare al Codului vamal al României, Biroul va anula actele constatatoare.
În acelaşi sens, acest birou vamal, prin adresa nr. 1990 din 23 martie 2000, i-a comunicat asociaţiei reclamante că organele de control din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Timişoara au întocmit actele constatatoare nr. 348-352 din 1 septembrie 1998, „anulate" potrivit dispoziţiei nr. 9332 din 27 noiembrie 1998, a Directorului Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi apoi „reîntocmite" în baza adresei nr. 1167 din 03 februarie 1999, a Direcţiei Regionale Vamale Timişoara.
Prin urmare, se desprinde clar din cele expuse, că, dincolo de unele deficienţe de formulare, un număr de 5 acte de constatare ale organelor vamale competente au fost anulate de către conducătorul Direcţiei Regionale Vamale Timişoara şi apoi înlocuite (reîntocmite), fără ca ele să fi parcurs procedura administrativ-jurisdicţională şi cu atât mai puţin, faza judiciară a contenciosului, deşi împotriva lor formulându-se plângere administrativă, trebuiau soluţionate în acest cadru.
Prin urmare, sub acest aspect, soluţia pronunţată de prima instanţă se vădeşte temeinică şi legală.
Pe de altă parte, se constată, din datele înscrise în declaraţiile vamale de import şi din actele autentice de donaţie, că bunurile au fost transmise cu titlu de liberalitate, reclamantei, anterior introducerii autoturismelor în ţară.
În consecinţă, criticile aduse de către recurentă vădindu-se nefondate, recursul urmează a fi respins, menţinându-se soluţia pronunţată de prima instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Timişoara, în numele şi pentru Direcţia Generală a Vămilor, împotriva sentinţei civile nr. 388 din 28 noiembrie 2000, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 986/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 956/2003. Contencios. Conflict negativ de... → |
|---|
