ICCJ. Decizia nr. 1567/2004. Contencios. Declinare de competenţă anulare Ordonanţă C.N.V.M.. Stabilirea competenţei

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 1567/2004

Dosar nr. 2888/2003

Şedinţa publică din 23 aprilie2004

Asupra cauzei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată 21 aprilie 2003, la Curtea de Apel Bucureşti, petentul N.A., în calitate de preşedinte al SC R.I. SA Bucureşti a solicitat anularea ordonanţei nr. 13 din 31 ianuarie 2003, emisă de intimata C.N.V.M. şi prin care a fost sancţionat cu amendă în sumă de 50.000.000 lei, pentru încălcarea unor dispoziţii din Regulamentul nr. 3/1998 al C.N.V.M.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a invocat excepţia de necompetenţă materială şi prin sentinţa civilă nr. 728 din 27 mai 2003, a admis această excepţie şi a declinat competenţa judecării cauzei, în favoarea Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în caz de litigiu, actele individuale emise de C.N.V.M., cu privire la interpretarea reglementărilor proprii, pot fi atacate cu recurs în faţa Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (6) şi (7) din OUG nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului C.N.V.M.

La acest termen, Curtea a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor, excepţia de necompetenţă materială, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată.

Se reţine că obiectul cauzei este cererea de anulare a ordonanţei nr. 13 din 31 ianuarie 2003, emisă de C.N.V.M., pentru sancţionarea petentului N.A., cu amendă în sumă de 50.000.000 lei, reţinându-se că au fost săvârşite mai multe contravenţii prevăzute de Regulamentul nr. 3/1998 şi de alte reglementări adoptate de C.N.V.M.

Conform art. 7 alin. (6) şi (7) din Anexa nr. 1 a OUG nr. 25/2002, aprobată prin Legea nr. 514/2002, C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficială a tuturor reglementărilor emise de aceasta şi în caz de litigiu, actele individuale cu privire la interpretările date, pot fi atacate cu recurs în faţa Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ.

Prin actul atacat în instanţă de petentul N.A., respectiv ordonanţa nr. 13 din 31 ianuarie 2003, nu s-a realizat de către C.N.V.M., interpretarea oficială a unor reglementări emise în exercitarea atribuţiei conferite de lege, ci s-a constatat săvârşirea unor fapte contravenţionale şi s-a aplicat sancţiunea amenzii.

Din dispoziţiile art. 180 alin. (2) ale OUG nr. 28/2002, rezultă că în cazul sancţiunilor cu amendă aplicate de C.N.V.M., se aplică prevederile OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, cu excepţia prevederilor cuprinse în art. 28 şi 29 din acest act normativ.

În consecinţă, prezentul litigiu are ca obiect plângerea formulată de petentul N.A., împotriva actului de constatare şi de aplicare a unei sancţiuni contravenţionale şi potrivit normei de competenţă în materie contravenţională, prevăzută de art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, competenţa de a se pronunţa în primă instanţă, aparţine judecătoriei, în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Pentru considerentele expuse, Curtea va trimite prezenta cauză, spre soluţionare, la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Trimite la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, spre competentă soluţionare, cauza privind pe petentul N.A. şi intimata C.N.V.M.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2004.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1567/2004. Contencios. Declinare de competenţă anulare Ordonanţă C.N.V.M.. Stabilirea competenţei