ICCJ. Decizia nr. 4712/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 4712/2004
Dosar nr. 4503/2003
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data 5 august 2003, reclamantul B.A. a chemat în judecată Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, solicitând anularea hotărârii nr. 482 din 2 decembrie 2002 şi obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor Legii nr. 309/ 2002.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a efectuat stagiul militar, ca „mână de lucru" în perioada 25 iulie 1955 – 11 ianuarie 1957, refuzul pârâtei de a-i acorda drepturile cuvenite, fiind nejustificat.
Prin sentinţa civilă nr. 1557 din 9 octombrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada că şi-a satisfăcut serviciul militar într-un detaşament de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 309/2002.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul B.A., arătând că în timpul stagiului militar a fost folosit exclusiv la muncă, fapt consemnat în livretul militar, astfel încât, în mod nelegal i s-a respins acţiunea şi deci, cererea de acordare a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate şi având în vedere şi prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, în vederea suplimentării probelor.
Astfel, Curtea reţine că prevederile Legii nr. 309/2002 vizează acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de măsuri reparatorii, numai acelor persoane care în perioada 1950 – 1961 au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, activitatea prestată de aceste persoane având un caracter discriminatoriu şi înjositor şi putând fi caracterizată drept „muncă forţată".
Având în vedere aceste dispoziţii, care limitează acordarea drepturilor, nu se poate susţine că toţi foştii militari care au satisfăcut stagiul militar prin muncă, trebuie să se bucure de acelaşi tratament juridic, fiind opţiunea legiuitorului de a stabili categoria de persoane care beneficiază de prevederile legale.
Dar în cauză, nu rezultă în mod cert dacă reclamantul şi-a efectuat serviciul militar într-un detaşament de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii sau într-o unitate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.
Întrucât unitatea militară indicată în livretul militar al reclamantului nu se regăseşte nici în tabelul cu evidenţa detaşamentelor de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi nici în cel cuprinzând unităţile economice din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, este necesar să se prezinte o adeverinţă eliberată de U.M. 02405 Piteşti, pentru a se putea concluziona asupra justeţei solicitării.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei, spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.A. împotriva sentinţei civile nr. 1557 din 9 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4604/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5334/2004. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
