ICCJ. Decizia nr. 7102/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7102/2004
Dosar nr. 5754/2003
Şedinţa publică din 23 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 10 iulie 2003, la Curtea de Apel Timişoara, reclamantul D.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Caraş Severin, contestând hotărârea nr. 1466 din 1 iulie 2003 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin care i s-a respins cererea pentru recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, respectiv de persoană strămutată şi a solicitat anularea acelei hotărâri şi obligarea să emită o nouă hotărâre, conform acţiunii sale.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 312 din 23 septembrie 2003, a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 1466/2003 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să i se recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei nr. 312/2003 a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct.9 C. proc. civ., susţinând că se impunea respingerea acţiunii, reclamantul născându-se la 24 iulie 1942, când părinţii săi erau deja strămutaţi.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, modificată şi aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetăţenii români care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii pe motive etnice, prin aceea că au fost strămutaţi în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Recurenta nu contestă această situaţie, fiind stabilit în cauză că părinţii reclamantului au fost obligaţi să părăsească localitatea de domiciliu în perioada 23 octombrie 1940 – iulie 1945.
Cum reclamantul s-a născut în timpul refugiului, el a dobândit statutul părinţilor săi, suferind aceleaşi greutăţi, ca aceştia, urmare a persecuţiilor etnice exercitate de autorităţile instaurate, urmare a Dictatului de la Viena.
Instanţa de fond a reţinut o corectă situaţie de fapt, a interpretat judicios dispoziţiile legale aplicabile, sentinţa fiind legală, iar pe care de consecinţă, recursul declarat de pârâtă se constată a fi nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin împotriva sentinţei civile nr. 312 din 23 septembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7101/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7103/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
