ICCJ. Decizia nr. 7103/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7103/2004
Dosar nr. 5791/2003
Şedinţa publică din 23 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 29 octombrie 2003, reclamantul C.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 1416 din 16 iulie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, fiind născut la 15 martie 1942, în perioada în care părinţii săi s-au aflat în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1403 din 20 noiembrie 2003, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii emisă de pârâtă şi a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 15 martie 1942 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2003.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că se impunea respingerea acţiunii, reclamantul neîncadrându-se în nici una din situaţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Reclamantul s-a născut la 15 martie 1942, în localitatea Câmpeni, judeţul Alba, după refugiul părinţilor săi, în septembrie 1940, din Sighetu Marmaţiei, unde, ulterior, s-au reîntors.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1991, modificată şi aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetăţeanul român care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, prin aceea că a fost strămutat în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Reclamantul a trebuit să-şi părăsească localitatea de domiciliu şi să se refugieze împreună cu familia, la Câmpeni, judeţul Alba, din motive de persecuţie etnică, exercitată de autorităţile vremelnic instalate, urmare a Dictatului de la Viena.
Instanţa de fond a reţinut o corectă situaţie de fapt şi a interpretat judicios prevederile legale aplicabile, reclamantul părăsind localitatea de domiciliu şi refugiindu-se, din motive de persecuţie etnică, din teritoriile româneşti vremelnic ocupate.
Aşa fiind, recursul declarat de pârâtă este nefondat şi urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş împotriva sentinţei civile nr. 1403 din 20 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7102/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7104/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
