ICCJ. Decizia nr. 7146/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.7146/2004
Dosar nr. 5817/2003
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 9 octombrie 2003, reclamantul B.A. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 4239 din 15 octombrie 2002 şi obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că în toamna anului 1940, părinţii săi s-au refugiat din Cluj, stabilindu-se în municipiul Turda, astfel încât el, fiind născut în refugiu la data de 24 octombrie 1942, este îndreptăţit să beneficieze de drepturile recunoscute prin Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 1396 din 20 noiembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea, a respins excepţia tardivităţii, invocată de pârâtă şi a admis acţiunea, dispunând anularea actului administrativ contestat şi obligarea Casei Judeţene de Pensii Cluj, să recunoască reclamantului, calitatea de refugiat, în perioada 24 octombrie 1947 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti cuvenite, cu începere de la 1 noiembrie 2002.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că şi copiii născuţi în timpul refugiului părinţilor, în a căror îngrijire s-au aflat, au avut aceleaşi condiţii de viaţă şi acelaşi statut, fiind nevoiţi să trăiască într-o altă localitate, decât cea de domiciliu.
În aceste împrejurări, reclamantul, născut în refugiu, se încadrează în categoria persoanelor strămutate, cărora Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, le recunoaşte o serie de drepturi.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că instanţa a respins în mod greşit excepţia tardivităţii acţiunii, în condiţiile în care s-a făcut dovada comunicării către reclamant, a actului administrativ, la data de 23 octombrie 2002. Pârâta nu a formulat critici şi asupra fondului litigiului.
Examinând cauza, în raport cu motivul invocat şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
La dosarul cauzei, pârâta a depus în susţinerea excepţiei tardivităţii acţiunii, un borderou conţinând hotărârile comunicate solicitanţilor şi dovada că acestea au fost expediate global, prin poştă, fără a prezenta şi scrisoarea recomandată, însoţită de dovada de primire, pentru a demonstra, astfel cum impun prevederile art. 86 alin. (3) C. proc. civ., transmiterea actului şi confirmarea primirii.
În consecinţă, se reţine că instanţa de fond a pronunţat o soluţie corectă, respingând excepţia tardivităţii acţiunii.
Cum nici pe fondul cauzei, examinând din oficiu sentinţa, nu se constată existenţa vreunui caz de modificare sau casare, reclamantul încadrându-se în categoria persoanelor refugiate, cărora Legea nr. 189/2000, le recunoaşte o serie de drepturi, Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1396 din 20 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7144/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7147/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
