ICCJ. Decizia nr. 7138/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.7138/2004
Dosar nr. 5808/2003
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 23 septembrie 2003, reclamantul P.I. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 11096 din 25 iulie 2003 şi obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că părinţii săi s-au refugiat în luna septembrie 1940, din satul Mineu, judeţul Sălaj, stabilindu-se în Galaţi, astfel încât el, fiind născut în refugiu la data de 2 decembrie 1943, este îndreptăţit să beneficieze de drepturile recunoscute prin Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 1278 din 29 octombrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ atacat şi a dispus obligarea pârâtei, să recunoască reclamantului, statutul de refugiat în perioada 2 decembrie 1943 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti cuvenite, cu începere de la 1 august 2003.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că şi copiii născuţi în timpul refugiului părinţilor, în a căror îngrijire s-au aflat, au avut aceleaşi condiţii de viaţă şi acelaşi statut, fiind nevoiţi să trăiască într-o altă localitate, decât cea de domiciliu.
În aceste împrejurări, reclamantul, născut în refugiu, se încadrează în categoria persoanelor strămutate, cărora Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, le recunoaşte o serie de drepturi.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâta a învederat că, întrucât reclamantul nu era născut la data strămutării părinţilor săi şi deci, nu avea un domiciliu de unde să se fi refugiat în altă localitate, din motive etnice, nu sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
De asemenea, pârâta a arătat că hotărârea nu are suport probator, în dovedirea persecuţiei din motive etnice, reclamantul nedepunând acte oficiale, ci doar declaraţiile autentificate ale unor martori.
Examinând cauza, în raport cu motivul invocat şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea reţine că instanţa de fond a stabilit în mod justificat, ca fiind dovedită, calitatea de refugiaţi a părinţilor reclamantului, având în vedere faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din HG nr. 127/2002, în lipsa actelor oficiale, dovada persecuţiei etnice se poate face şi cu martori.
De asemenea şi critica privind nelegalitatea soluţiei, în raport cu data şi locul naşterii reclamantului, nu poate fi primită.
Astfel, reclamantul, fiind născut în localitatea unde au fost obligaţi să se refugieze părinţii săi, a dobândit statutul de refugiat al acestora.
Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000, este tocmai acordarea de reparaţii, persoanelor care au suferit persecuţii din motive etnice, nu se poate susţine că ar fi exceptate de la beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au suportat alături de părinţi, consecinţele strămutării, fiind private de folosinţa locuinţei şi a bunurilor din localitatea de domiciliu.
În raport cu cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1278 din 29 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 7132/2004. Contencios. Daune morale,... | ICCJ. Decizia nr. 7140/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|