ICCJ. Decizia nr. 7159/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 7159/2004
Dosar nr. 77/2004
Şedinţa publică din 24 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 28 octombrie 2003, reclamanta N.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 7741 din 30 septembrie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, să i se recunoască faptul că a avut calitatea de refugiată în perioada mai 1941 - martie 1945 şi să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că mama sa l-a însoţit pe tatăl său, în refugiu, după ce a născut-o pe aceasta, plecând din localitatea Beznea,în localitatea Beiuş, din motive etnice.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 530 din 24 noiembrie 2003, a admis acţiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să-i recunoască faptul că este beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa reţine că tatăl reclamantei s-a refugiat în anul 1940 şi că mama reclamantei, fiind gravidă cu reclamanta, cu o sarcină avansată la acea dată, a rămas în localitatea de domiciliu, până la naşterea acesteia, după care s-a dus în localitatea unde se refugiase soţul său.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor a declarat recurs împotriva sentinţei, susţinând că este nelegală şi netemeinică.
Consideră că instanţa de fond a stabilit greşit că reclamanta are calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, pentru perioada solicitată, cu toate că nu a putut face dovada că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, adoptată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare: „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează lit. c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
Art. 61 din OG nr. 105/1999, introdus prin Legea nr. 319/2002, stabileşte că „Dovedirea situaţiilor prevăzute la art. 1, se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege".
Intimata-reclamantă a făcut dovada, cu copie de pe certificatul său de naştere, că s-a născut la 8 aprilie 1941, în comuna Beznea, raionul Aleşd, din părinţii O.P. şi O.Z., iar cu copie de pe certificatul de căsătorie că se numeşte în prezent, N.I.
De asemenea, cu actul nr. 3786 din 17 iulie 2003, intitulat „Extras", act eliberat de către Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale, se dovedeşte că tatăl său, O.P., se afla în evidenţa refugiaţilor români din Ungaria, la data de 2 noiembrie 1940.
Martorul S.T. confirmă că intimata a fost refugiată împreună cu părinţii, în perioada mai 1941 - martie 1945, din localitatea Beznea aflată sub administrarea Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, în localitatea Roşia-Beiuş, pe motive etnice.
Din materialul probator menţionat mai sus, rezultă că intimata s-a aflat în refugiu, din motive etnice, în perioada mai 1941 - 6 martie 1945, împreună cu părinţii săi, tatăl plecând în refugiu în luna noiembrie 1940, iar mama intimatei şi aceasta, s-au stabilit ulterior, în localitatea în care se refugiase acesta, pe teritoriul aflat la acea dată sub administraţie românească.
Ca atare, în temeiul art. 7 alin. ultim din OG nr. 105/1999 şi art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 530/CA/2003 - P.I. din 24 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7158/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7163/2004. Contencios. Refuz primire în... → |
|---|
